Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii
PLANSEE - Clasificarea planseelor, Sisteme constructive pentru plansee

PLANSEE - Clasificarea planseelor, Sisteme constructive pentru plansee




PLANSEE

Elemente generale

Planseele sunt elemente de suprafata plana, de regula orizontale, care compartimenteaza pe vertieala cladirea, avand rol de separatie interioara intre etaje sau de separatie a cladirii de mediul exterior (ultimul planseu). Ele pot fi considerate ca un sistem in raport cu propria lor structura, fiind alcatuite dintr-un ansamblu de componente cu functiuni diverse.

Componenta principala a sistemului este planseul propriu-zis, restul componentelor fiind: pardoseala, plafoanele, izolatia, iar alcatuirea lor difera in functie de pozitia pe care acestea o ocupa in constructie si de performantele care se cer pentru a satisface exigentele utilizatorului.



In functie de natura si de modul de ocupare a spatiilor pe care le separa, planseele se pot clasifica in: plansee peste logii si balcoane, plansee peste spatii reci (subsoluri), plansee intermediare, plansee-terasa.

Ca urmare, planseele-terasa si cele peste subsol apartin sistemului anvelopa si se vor realiza cu izolatii; planseele intermediare fac parte si din subsistemul compartimentari interioare si contin in structura lor componenta pardoseala, tratata in mod curent ca element de finisaj.

Sistemele constructive ale planseului propriu-zis au evoluat in paralel cu evolutia materialelor de constructie.

In prezent, exista o mare diversitate de materiale utilizate: lemn, produse ceramice, metal, beton armat, monolit sau prefabricat.

Clasificarea planseelor

Clasificarea planseelor se face dupa mai multe criterii.

Din punct de vedere structural, planseele se pot realiza in urmatoarele solutii constructive:

elemente liniare (grinzi, fasii) (de exemplu, plansee din lemn sau din beton, la care distanta intre grinzi este foarte mica);

elemente liniare si elemente de suprafata (placi);

elemente de suprafata.

Dupa modul de realizare, planseele se clasifica astfel:

- plansee monolite;

- plansee prefabricate;

- plansee mixte.

Dupa modul de alcatuire, planseele pot fi:

- plansee cu placi;

- plansee cu placi si grinzi;

- plansee cu nervuri dese;

- plansee casetate;

- plansee-ciuperci;

- plansee tip dala.

Dupa modul de transmitere al incarcarilor la rezemare, planseele pot fi:

- plansee care transmit incarcarile dupa o singura directie;

- plansee care transmit incarcarile dupa doua directii.

. Dupa functiunea si pozitia lor in constructie pot fi:

- plansee-terasa;

- plansee pentru nivelurile curente;

- plansee peste subsoluri;

- plansee carosabile;

- plansee speciale (duble, cu spatiu tehnic, terasa cu pista pentru elicoptere etc.).

Dupa forma in plan, planseele se pot clasifica in:

- plansee orizontale;

- plansee in panta (amfiteatre, scari).

Alegerea solutiei de planseu se face pe considerente tehnico-economice, cu respectarea conditiilor de rezistenta, de rigiditate si de functionalitate, privind: izolarea fonica, izolarea termica, izolarea hidrofuga, protectia anticorosiva si protectia contra incendiilor.

Grosimea planseului insumeaza grosimea placii, a pardoselii, a tencuielii si este conditionata de exigentele impuse de confortul termic si acustic. Plafoanele trebuie sa prezinte calitati de ordin estetic, protectie impotriva focului sau spatiu tehnic pentru realizarea unor instalatii. In cazul general, plafoanele cu functiuni speciale se realizeaza ca plafoane suspendate, demontabile sau care nu necesita un schelet de sustinere fixat de planseu.

Exigente referitoare la planseele cladirilor

Indiferent de modul de rezolvare tehnica, planseele trebuie sa indeplineasca o gama larga de exigente.

Exigente tehnice - acestea sunt:

- rezistenta si stabilitatea la starea limita de exploatare;

- siguranta la foc;

- durabilitatea.

Exigentele tehnice referitoare la stabilitatea si rezistenta structurala la stari ultime impun realizarea unui planseu cu un nivel de asigurare corespunzator prabusirii cladirii, distrugerii lui sau legaturilor cu structura. Astfel, se vor lua toate exigentele asociate structurii cu privire la realizarea nivelului de asigurare necesar.

In timpul exploatarii normale, planseele trebuie sa asigure:

- evitarea deformatiilor verticale excesive (tabelul 1 );

- evitarea unor vibratii excesive sub actiunea incarcarilor de exploatare;

- rezistenta la socuri produse de corpuri solide.

In privinta sigurantei la foc, conceptia planseelor trebuie sa urmareasca: - asigurarea integritatii si a stabilitatii, asigurarea evacuarii;

- asigurarea unui nivel corespunzator de reactie la foc a materialelor

folosite;

- asigurarea unor rezistente la foc minime pentru a impiedica propagarea (tabelul 2).

In privinta durabilitatii planseelor, aceasta se asigura prin alegerea judicioasa a materialului, prin eficienta elementelor de protejare si fixare.

Exigente functionale - acestea sunt:

- confort higrotermic;

- confort acustic;

- etanseitate.

Exigente economice - acestea se refera la alegerea unei solutii judicioase, realizata cu costuri minime.

Exigente de ordin secundar - acestea sunt:

- securitate a utilizarii;

- confort vizuaI, tactil, antropodinamic.

Sisteme constructive pentru plansee

4.1. Plansee din beton armat

Betonul armat este materialul cel mai utilizat in prezent la executia planseelor.

4.1.1. Plansee din beton armat monolit

Aceasta solutie asigura avantajul continuitatii elementului si a elementului de structura in ansamblu.

Din punct de vedere structural, aceste plansee se pot realiza din placi sau din placi si grinzi (fig. 1).

Planseele cu placi se utilizeaza la cladiri cu deschideri si incarcari mici, avand structura cu pereti portanti sau cu cadre din beton armat situate la 3-4 m.

Planseele cu placi si grinzi se executa cand deschiderile si incarcarile sunt mai mari.

Sistemul de planseu cu placi, grinzi principale si secundare (fig. 2) este avantajos pentru modul de lucru al planseului, pentru a fi foarte accentuata diferenta de rigiditate a grinzilor secundare fata de cea a placii si cea a grinzilor principale fata de cea a grinzilor secundare. Se utilizeaza la incaperi mari cu latura scurta de 6,00-11,00 m, in care grinzile principale se dispun paralel cu latura scurta, iar nervurile, paralele cu latura lunga. Uneori se introduc stalpi intermediari pentru micsorarea deschiderilor grinzilor principale. Acest sistem acopera deschideri mari, suporta incarcari mari; peretii despartitori pot fi distribuiti oricum, cu rigiditate buna pe ambele directii.



Planseele din placi si nervuri dese (fig. 3) prezinta urmatoarele caracteristici:

- nervurile dispuse pe o directie si cu deschideri ce depasesc 4,00 m se rigidizeaza cu nervuri transversale asezate la maximum 3,00 m;

- elementele de umplutura pot fi portante, si atunci se realizeaza din beton usor sau din materiale ceramice cu R50 daN/cm2, si nu mai mica decat 75% din rezistenta betonului din nervuri;

- se utilizeaza la incaperi cu deschideri mari, cu latura mica de 6,012,0 m;

- planseul are grosime mica si aspect arhitectural placut; solutia permite utilizarea cofrajelor de inventar;

- prezinta calitati termo si fonoizolatoare bune, in cazul in care se folosesc elemente de umplutura;

- au consum mare de otel si cofraj, se caracterizeaza prin comportare

nesatisfacatoare la incarcari dinamice, incarcarile se transmit numai pe laturile

lungi ale planseului, prezinta o diferenta apreciabila de rigiditate pe cele doua directii.

Dezavantajul acestor tipuri de plansee ii constituie neaplicarea acestei solutii in cazul actiunilor dinamice.

Planseele cu retele de grinzi (fig. 4) prezinta urmatoarele caracteristici:

- retelele ortogonale lucreaza favorabil pentru raportul L2/ L1 < l,5 (pentru incaperi mai lungi se introduc grinzi principale); retelele oblice lucreaza favorabil pentru raportul L2/L1 < 3;

- se utilizeaza la incaperi cu suprafete si inaltimi mari (latura mica a incaperii, de 8,00-20,00 m);

- au aspect arhitectural placut si grosime mica, o capacitate buna de preluare a incarcarilor concentrate (pozitia in plan a peretilor despartitori poate fi oarecare), rigiditate buna pe ambele directii ale planseului, descarcare aproximativ uniforma pe toate laturile planseului;

- au consum ridicat de beton, otel si manopera, au cost ridicat; .

- este recomandabila folosirea cofrajelor de inventar care au forma unor cutii intoarse, cu colturi rotunjite, executate din metal sau materiale plastice.

Domeniul de utilizare al planseelor casetate este:

- la cladiri cu cerinte privind arhitectura tavanului;

- la incaperi cu suprafete si inaltimi mari, conditie care asigura realizarea efectului estetic;

- in general, la cladiri social-culturale, la cladiri comerciale, holuri mari etc.

Avantaj ele planseelor casetate sunt:

- aspectul arhitectural este superior celorlalte tipuri de plansee;

- inaltimea de constructie este mai mica, in comparatie cu planseele cu grinzi principale si secundare;

- pozitia peretilor despartitori autoportanti si a incarcarilor concentrate este neconditionata;

- comportarea ca diafragme orizontale rigide pe ambele directii;

- descarcarea este aproximativ uniforma pe elementele de sustinere ale planseului.

Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt:

- consumul de beton este ridicat;

- greutatea proprie este mare;

- manopera este mai ridicata si executia mai pretentioasa, atat la realizarea structurii cat si la executia finisajelor;

- consumul de cofraje este mare, dar se poate reduce mult prin utilizarea cofrajelor de inventar din casete din tabla sau din mase plastice armate, solutie care reduce simtitor si gradul de finisare al tavanului;

- in general, sunt mai costisitoare comparativ cu planseele cu grinzi principale si secundare.

Planseele din placi rezemate pe stalpi sunt realizate din placi plane din beton armat rezemate direct pe stalpi, fara intermediul grinzilor.

Evazarea stalpilor la partea superioara a condus la denumirea lor de plansee-ciuperci. Capitelurile se pot realiza in diverse forme constructive, marind suprafata de rezemare, aspect care conduce la reducerea deschiderilor de calcul si la majorarea sectiunii de forfecare a placii la solicitari de strapungere in zona de rezemare a acesteia pe stalpi.

Incarcarile utile pot depasi 500 daN/m2. Prin renuntarea la capitel se obtin planseele tip dala.

Dimensiunile geometrice recomandate din conditii de rigiditate la planseele-dala sunt:

- grosimea minima a dalei se ia lmax/30, dar cel putin 13 cm (lmax este deschiderea de calcul a dalei pe directia cu stalpii dispusi la distanta mai mare);

- reteaua de stalpi se dispune la distante interax de 4-8 m, in functie de cerintele de exploatare ale cladirii si pentru un raport interax pe cele doua directii de l/l -1 /2};

- sectiunea minima a stalpilor se ia de 25 x 25 cm;

- betoanele utilizate sunt de clase superioare, minimum C12/16,

Planseele-dala si planseele-ciuperci se comporta mecanic ca un sistem spatial alcatuit din dala (p1aca) si retea de stalpi. Calculul in stadiul elastic nu poate fi efectuat exact, din cauza dificultatilor de scriere si rezolvare a relatiilor folosite in teoria elasticitatii, motiv pentru care s-a recurs la metode simplificate de calcul, prin descompunerea sistemului spatial in sistem plan pe cele doua directii. Astfel, in metoda cadrelor inlocuitoare, planseul se imparte in cadre dispuse dupa cele doua directii, pe fiecare directie cadrul considerandu-se alcatuit din stalpi si placa aferenta (cu rol de grinda de cadru), de latime egala cu suma semideschiderilor panourilor adiacente.

Incarcarile permanente sunt, in general, uniform distribuite pe lungimea riglei cadrului, iar incarcarile utile se iau pe deschiderile care produc solicitarile maxime in rigle, respectiv in stalpi.

Solicitarile determinate pentru rigla cadrului nu se distribuie uniform pe latimea ei, intrucat fasiile de placa dupa axele retelei de stalpi, numite fasii de reazem, se comporta similar unei grinzi continue pe reazeme fixe (pe stalpi), iar fasiile de camp se comporta ca grinzi continue cu reazeme elastice (reazemele fiind fasiile de reazem care au rigiditate mai mare la incovoiere, intrucat se deformeaza mai putin). Deci, fasiile de reazem se vor incarca mai mult, fiind mai solicitate fata de fasiile de camp, motiv pentru care solicitarile determinate in ipoteza cadrului inlocuitor se distribuie diferentiat pe deschiderile dalei: mai mult fasiilor de reazem si mai putin fasiilor de camp (fig. 6).

Metoda cadrelor inlocuitoare se aplica atat pentru deschideri egale cat si pentru deschideri inegale. Metoda nu permite obtinerea unor rezultate apropiate de comportarea reala, neputand considera comportarea spatiala a structurii planseului. Acest neajuns se poate elimina folosind calculul in domeniul elasto-plastic.

La plansee-dala intervin in principal doua probleme importante:

- la descarcarea dalei pe stalpi apar eforturi importante de forfecare si eforturi principale locale de intindere, fiind necesara armarea suplimentara a dalei in aceasta zona, precum si adoptarea unei grosimi care sa poata prelua solicitarea de forfecare a dalei. Evitarea maririi grosimii dalei numai din aceste conditii se poate obtine prin dispunerea de placi metalice de grosime mare, fixate rigid de capul stalpilor sau prin juguri metalice din profile laminate, in zona de reazem a dalei pe stalpi, indeplinind rolul de capitel inglobat in dala (fig. 7);

- grosimea mare a dalei, care conduce la consum sporit de beton si la greutate mare, este justificata pentru preluarea solicitarilor in fasiile de reazem, in schimb, pentru fasiile de camp devine neeconomica. In figura 8 se prezinta cateva solutii constructive pentru reducerea greutatii planseului.

4.1.2. Plansee prefabricate din beton armat

Solutia ofera, in general avantajele proprii prefabricarii: calitatea, eliminarea cofrajelor, prefinisarea, reducerea duratei de executie.

Problema importanta a acestor plansee este legata de executie, care devine mai pretentioasa ca precizie si calitate, si de o comportare mecanica manifestata printr-o micsorare a rigiditatii la incarcari orizontale.

Prefabricatele pentru plansee sunt prevazute la capete cu armaturi pentru monolitizare.

Planseele realizate cu elemente prafabricate mari sunt prevazute cu dinti si alveole marginale, astfel incat eforturile de lunecare dintre doua panouri alaturate sa fie preluate prin efectul de impanare al betonului de monolitizare. Principalele solutii de plansee prefabricate sunt prezentate in figura 9,a, b, c, d.

Golurile necesare in plansee sunt limitate de pozitia grinzilor si de dimensiunea corpurilor de umplutura, neadmitandu-se spargeri in grinzi sau corpuri.

La proiectarea si realizarea planseelor din grinzi si corpuri de umplutura se recomanda urmatoarele:

- rezemarea minima a grinzilor pe pereti este de 8 cm;

- montarea grinzilor se face pe un strat de mortar de poza M 100T proaspat intins;

- manipularea prefabricatelor se face numai in pozitia lor de exploatare; - centurile si monolitizarile intre prefabricate trebuie executate cu deosebita atentie.

Cand este necesara marirea gradului de monolitism, se recomanda suprabetonarea intregului planseu cu o placa de beton armat de 3-4 cm grosime, avand armatura bine ancorata in centurile planseului.



Avantajele planseelor din grinzi si corpuri de umplutura sunt urmatoarele:

- prefabricatele sunt simple si usoare, deci se pot realiza si pe santier;

- aceste plansee izoleaza bine termic si fonic;

- lucrarile pe santier sunt simple si necesita o dotare minima, datorita greutatii reduse a prefabricatelor.

Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt urmatoarele:

- in general, sunt mai costisitoare fata de alte tipuri de plansee prefabricate, de exemplu, fata de fasiile cu goluri;

- comportarea ca diafragme orizontale este slaba, motiv pentru care se limiteaza domeniul lor de utilizare la cladiri de locuit cu maximum doua niveluri, amplasate in zone neseismice;

- sunt sensibile, in sensul ca pe parcursul exploatarii fisureaza in lungul grinzilor, din cauza sagetii din incovoiere a acestora si a nedeformabilitatii pozitionale a corpurilor de umplutura;

- au grad scazut de prefinisare a prefabricatelor;

- preluarea incarcarilor verticale concentrate pe planseu si prevederea golurilor necesita lucrari suplimentare pe santier;

- sunt limitate ca deschideri, din considerente tehnice (comportare mecanica) si economice (consumuri de manopera, materiale si costuri).

4.1.3. Plansee din panouri mari prefabricate

Solutia planseelor din panouri mari prefabricate este aplicabila la cladiri civile realizate din prefabricate. Acestea sunt alcatuite din placi plane de 10-14 cm grosime, din beton armat minimum clasa C 12/l5, sau sub forma de placi chesonate, casetate sau cu goluri.

Eficienta tehnico-economica a panourilor mari de planseu se obtine numai pentru un raport al laturilor mai mic de 1, panoul lucrand dupa ambele directii. Imbinari1e si conditiile tehnice de executie trebuie sa asigure cat mai bine rezemarea, conlucrarea, continuitatea statica si rigiditatea planseelor.

Pentru a asigura comportarea planseului ca diafragma orizontala rigida in planul lui, este necesar ca si pe conturul panourilor de planseu sa fie prevazute praguri si mustati, iar intre panouri sa se realizeze imbinari orizontale prin monolitizare cu beton armat.

Avantajele utilizarii panourilor mari prefabricate de planseu sunt urmatoarele:

- se elimina cofrajele si sustinerile;

lucrarile pe santier sunt minime, datorita gradului ridicat de prefinisare a tavanelor si prin montarea instalatiilor in panouri, la prefabricare;

- productivitatea lucrarilor de santier este foarte buna si darea in exploatare a constructiei se poate face rapid;

- planseele din panouri mari asigura o buna comportare in preluarea si transmiterea incarcarilor verticale de pe planseu, fiind placi armate pe doua directii si, in general, incastrate pe contur, respectiv elemente continue pe reazemele intermediare;

- imbinarile de rezistenta pe contur ale panourilor mari asigura comportarea planseului ca diafragma orizontala rigida.

Dezavantajele acestor tipuri de plansee sunt urmatoarele:

- utilizarea panourilor mari de planseu reclama tipizarea partiurilor

cladirilor, care este posibila la cladirile de locuit, dar mai dificila la alte v categorii de cladiri;

- eficienta ecanomica a planseelor este conditionata de costul panourilor, precum si de distantele pana la santier;

- necesita utilaje si dispozitive mai costisitoare pentru transport si montaj;

- comportarea mecanica a planseelor ca diafragme orizontale rigide este conditionata de calitatea si precizia executiei lucrarilor de pozare si a imbinarilor pe contur ale panourilor de planseu, respectiv de gradul de monolitism, rezistenta si rigiditate a conlucrarii cu panourile verticale de rezistenta ale cladirii.

Dezavantajele enumerate reprezinta, in general, o pondere mica in comparatie cu avantajele, motiv pentru care planseele din panouri mari constituie inca o solutie eficienta tehnico-economic.

In practica se mai utilizeaza si alte solutii de plansee prefabricate (integra1 sau partial) la constructiile de cladiri.

Planseele-dala prefabricate din beton armat se pot realiza din panouri prefabricate dispuse conform figurii l3,b. Stalpul si panoul de tip 1 se pot realiza impreuna. Panourile de tip 1 constituie reazeme pentru panourile de tip 2 dispuse dupa cele doua axe ale stalpilor planseului.

In final, se monteaza panourile din zona comuna a fasiilor de camp care pot fi dala plina, de aceeasi grosime ca si celelalte panouri sau in solutie casetata.

Rezemarea se asigura cu praguri, iar imbinarea intre panouri se realizeaza prin sudarea armaturilor si betonarea rosturilor.

4.1.4. Plansee prefabricate din beton armat la cladiri cu multe niveluri executate cu tehnologii speciale

La aceste cladiri, structura verticala de rezistenta este realizata din retea de stalpi sau din retea de stalpi si nuclee (casa scarii si lifturile) din beton armat.

Stalpii se pot realiza prefabricati sau turnati monolit in cofraje glisante. Nucleele, de regula, sunt turnate monolit in cofraje glisante. Planseele, in general, sunt de tipul dala din beton armat.

Cladirea se realizeaza in felul urmator:

- se executa structura verticala de rezistenta pe o inaltime de 4 sau 5 niveluri, iar la sol (sau pe planseul peste subsol) se executa planseele-dala in pachet de 4 sau 5 bucati;

- cu ajutorul unor dispozitive mecanice montate pe capetele stalpilor si ale nucleelor se lifteaza planseele, unul cate unul;

- dupa liftare la pozitie, se fixeaza pe stalpi si nuclee piesele metalice de rezemare ale planseelor;

- se executa sudurile intre piesele metalice inglobate in dala si piesele metalice de pe reazeme;

- se monteaza armaturile si se betoneaza rosturile intre dala si stalpi si intre dala si nuclee;

- se continua executia structurii verticale, iar pe ultimul planseu-dala montat se executa un nou pachet de plansee, care apoi se lifteaza s.a.m.d., pana la terminarea cladirii (fig. 14).

Aceste cladiri se pot realiza prin executia intregului pachet de plansee-dala la sol si liftarea lui concomitent cu glisarea structurii verticale. In acest caz, toate planseele se lifteaza si se pozeaza incepand de jos in sus, cate un planseu la fiecare nivel al cladirii.

Cladirile inalte amplasate in zone cu circulatie stradala intensa, daca se cer a fi executate cu parterul cat mai liber, se pot realiza in felul urmator:

- structura verticala de rezistenta alcatuita din nuclee de beton armat se executa prin glisare pana la cota finala a cladirii si se monteaza lifturile;

- se executa planseul-terasa de rezistenta foarte mare si monolitizat rigid de nuclee;

- se executa planseele-dala la sol, in pachet;

- se lifteaza cate un planseu si se fixeaza de nuclee si de barele sau cablurile vertlcale de sustinere ancorate in planseul-terasa;

- in final, toate planseele vor fi suspendate pe contur si fixate rigid de nucleele verticale (fig. 15).

Sistemul constructiv se poate realiza si prin rezemarea planseelor numai pe nucleele centrale. In acest caz, comportarea pe contur a planseului ca o consola impune adoptarea solutiei constructive din placi si grinzi din beton armat (eventua1 precomprimat) sau a unei structuri spatiale metalice.

Aceste structuri de cladiri si tehnologii de executie permit prefabricarea integrala la sol a unui etaj, care se ridica si se fixeaza, la cota, apoi se realizeaza la sol urmatorul etaj, dupa care se ridica si fixeaza sub cel anterior s.a.m.d.

La proiectare si executie, o atentie deasebita trebuie acordata dispozitivelor si solutiilor de prindere pentru ridicare, precum si solutiilor de rezemare si fixare la cota (dispozitive, imbinari, monolitizari). Verificarea planseelor la strapungere in zonele de rezemare este obligatorie, fiind de obicei necesare piese metalice inglobate in dala pentru marirea sectiunii de forfecare.

Calculul planseelor se face si in ipoteza de montaj, intrucat schema statica este diferita fata de cea din conditiile de exploatare a planseului.

4.1. Plansee la cladiri din diafragme de beton armat executate prin glisare

La aceste cladiri, planseele sunt de tip placa si se pot realiza monolit sau din elemente prefabricate care se monteaza dupa terminarea glisarii diafragmelor verticale ale cladirii.

In ambele variante, placile de planseu sunt monolitizate rigid cu structura de diafragme verticale, asigurandu-se, prin continuitatea placii pe reazeme, caracterul monolit al structurii cladirii (fig. 16).



4.1.6. Plansee-dala prefabricate partial

Pentru eliminarea cofrajelor si pentru obtinerea unui grad ridicat de monolitism al structurii, planseele-dala se pot realiza pe santier in felul urmator:

- la sol se executa armarea dalei si se betoneaza numai o grosime de 5-8 cm;

- dupa intarirea betonului turnat, aceasta placa, numita conventional

predala, se ridica si se sustine provizoriu la pozitia din proiect;

- pe planseul-dala astfel realizat, dupa un anumit interval minim de timp pentru intarirea betonului, se realizeaza predala pentru planseul urmator s.a.m.d.

In cazul planseelor din placi cu grosimea de 10-14 cm, se poate aplica acest procedeu tehnologic prin realizarea placilor betonate pe o grosime de 4-5 cm, in fabrici de prefabricate sau pe o platforma la sol, dupa care se monteaza in cladire, se completeaza armarea si se termina betonarea placii (fig. 17).

Acest sistem constructiv de planseu prezinta certe avantaje, insa la proiectare si executie necesita o atentie deosebita asupra urmatoarelor aspecte caracteristice:

- armatura dalei sa fie astfel dispusa, incat prin rigiditatea spatiala a armaturii nebetonate sa se asigure rigiditatea necesara predalei pentru ridicare.

Se recomanda carcase sudate si montarea unor agrafe suplimentare de rigidizare;

- alegerea unor dispozitive de prindere si ridicare adecvate, astfel ca predala sa nu fisureze peste limita admisa;

- efectuarea corespunzatoare a sprijinirii provizorii a predalei.

4.2. Plansee metalice

Se utilizeaza cu precadere la constructii industriale. In prezent, se folosesc mai rar. Totusi, datorita rezistentelor sporite ale metalului, au o comportare foarte buna, cu exceptia modului de comportare la foc.

Planseele metalice se realizeaza din grinzi metalice si elemente de umplutura.

Se disting:

- plansee cu boltisoare;

- plansee cu placi;

- plansee cu corpuri de umplutura;

- plansee cu rigle din lemn;

- plansee cu tabla plana sau cutata.

Planseele metalice prezinta o serie de avantaje: capacitate portanta ridicata, structuri constructive variate, greutate redusa, executie simpla. Ca dezavantaje, poate fi considerat faptul ca necesita masuri pentru asigurarea durabilitatii, confortului fonic si termic, masuri pentru rigidizare si contravantuire, comportare deficitara la variatii din temperatura.

Planseele metalice pot fi realizate astfel:

- plansee din grinzi metalice si corpuri de umplutura;

- plansee din grinzi metalice si placi din beton armat;

- plansee din profile metalice;.

- plansee mixte.

Planseele din grinzi metalice si elemente de umplutura sunt realizate din grinzi metalice care descarca pe peretii portanti.

Elementele de umplutura pot fi bolti din zidarie de caramida, blocuri ceramice. Deschiderea boltilor poate fi cuprinsa intre 1 si 3 mm.

Calculul boltilor se face in ipoteza de arce rezemate pe grinzi metalice, verificandu-se starile limita ultime si ale exploatarii normale, precum si rezemarea boltilor pe talpile grinzilor. Impingeri1e boltilor care reazema pe grinzile din campul planseului se elibereaza reciproc, in schimb, impingerea boltii marginale trebuie preluata de structura sau de tirantii montati pe prima deschidere a boltii.

Rigidizarea grinzilor metalice intre ele pentru evitarea flambajului talpilor comprimate, rigidizarea de ansamblu a planseului se solutioneaza in functie de particularitatile planseului.

Planseul din grinzi metalice si bolti de umplutura se aplica in general la restaurari.

Corpurile de umplutura se monteaza pe un strat de mortar de poza si pot fi realizate si se monolitizeaza concomitent cu rosturile dintre corpuri. Corpurile de umplutura corecteaza izolatia termica si fonica a planseului si se pot executa sub diferite forme, in functie de tipizate (blocuri, placi, fasii din beton usor etc.), tinand seama de incarcarea utila, distanta dintre grinzi, conformarea de ansamblu a planseului.

Calculul si dimensionarea corpurilor de umplutura se efectueaza in ipoteza grinzii simplu rezemate pe grinzile metalice. Cand incarcarile sunt mari, se recomanda suprabetonarea acestora cu beton armat monolit, asigurand continuitatea grinzilor metalice, o repartitie judicioasa a incarcarilor concentrate si rigidizarea de ansamblu a planseului, prin comportarea lui ca diafragma orizontala rigida.

Planseele din grinzi metalice si placi monolite din beton armat se utilizeaza in cazul deschiderilor si incarcarilor utile mari. Prin utilizarea placilor prefabricate din beton armat rigiditatea planseului scade, in schimb eficienta economica creste. Distanta dintre grinzile metalice este conditionata de deschiderile economice ale placilor prefabricate. In astfel de situatii, centurile din beton armat imbunatatesc rigiditatea planseului, asigura conditii mai bune pentru descarcarea grinzilor pe elementele verticale si conlucrarea planseului cu structura de rezistenta de ansamblu.

Planseele din grinzi metalice cu profiluri din tabla de otel laminata la rece permit o utilizare rationala a metalului.

O utilizare eficienta a profilurilor din tabla de otel se obtine si in cazul planseelor mixte, compuse, in care sectiunea profilurilor din tabla lucreaza si ca armatura in betonul armat.

Aceste plansee isi gasesc utilizarea la constructii civile cu multe niveluri, cu structura in cadre.

4.3. Plansee din lemn

S-au folosit din cele mai vechi timpuri, prezentand avantajele unei executii simple si cu consum redus de energie.

In prezent, au un domeniu limitat de utilizare, la constructii cu caracter turistic, situate in zone in care lemnul este material traditional, la cladiri de importanta redusa sau la constructii provizorii. Aceste plansee sunt combustibile si au durabilitate nesatisfacatoare. Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi si elemente de umplutura. Grinzile pot avea o distributie variata. Ele se confectioneaza din lemn de rasinoase.

Planseele din lemn prezinta o serie de avantaje, dintre care mentionam: au greutate proprie redusa si executie simpla, confera posibilitati largi de plastica arhitecturala traditionala a tavanului, asigura conditii bune de izolare termica si fonica, se comporta bine in medii agresiv chimice etc.

Dezavantajele acestor plansee sunt, in principal: durabilitate redusa, rigiditate la incarcari laterale redusa, deformabilitate mare etc.

Planseele din lemn au urmatoarele parti componente: grinzi, podina de rezistenta, elemente de umplutura, elemente de finisaj. Pentru asigurarea durabilitatii elementelor din lemn, acestea se protejeaza cu substante ignifuge, antiseptice si hidrofuge.

Rezemarea grinzilor pe peretii portanti necesita considerarea unor masuri pentru repartizarea incarcarilor pe suprafete marite, prin dispunerea unor talpi de repartizare sau a unor centuri din beton armat.

Din punct de vedere constructiv, planseul trebuie sa asigure conlucrarea grinzilor acestuia. Atunci cand grinzile sunt amplasate dupa doua directii, sunt intrunite criteriile de comportare ca o diafragma a planseului.

Atunci cand grinzile sunt dispuse dupa o singura directie avand deschideri si incarcari mari, sunt necesare, uneori, elemente suplimentare de rigidizare dispuse constructiv sau pe baza breviarului de calcul (fig. 24).

La calculul elementelor de rezistenta ale planseului, pe langa verificarea starii limita ultime a capacitatii portante, este necesara verificarea sagetii maxime din incovoiere, care trebuie sa fie inferioara sagetii admisibile.

4.4. Plansee din zidarie de earamida

Astfel de plansee sunt utilizate foarte rar (1a restaurari, plansee peste subsoluri etc.), deoarece nu prezinta performante satisfacatoare.

Elementul principal de rezistenta al planseului este bolta sau cupola din zidarie, realizata in diferite forme geometrice si alcatuiri constructive. Grosimea, marca zidariei, tirantii pentru preluarea impingerilor se determina prin calcul de rezistenta.

Schemele statice cele mai intalnite sunt cele prezentate in f gura 2

Incarcari1e verticale se preiau, in principal, prin solicitari de compresiune in zidaria boltii sau a cupolei. Impingerile din bolta se preiau, la deschideri mari, prin contraforti si arc butant sau cu tiranti metalici. Se mentioneaza o comportare deficitara a planseelor din zidarie la tasari inegale ale terenului de fundatie si la actiuni orizontale importante.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Folosirea altor instrumente de evaluare (investigatia, proiectul, protofoliul)
 PROIECT DIDACTIC - Cunoasterea numarului cinci
 Proiect iluminat electric si instalatii
 Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma Facultatea de Textile Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 ATESTAT LA INFORMATICA - Baza de date relationala aplicata intr-o biblioteca scolara
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 GENERATOR DE TESTE GRILA - Proiect atestat Visual FOX PRO
 Proiect atestat - comercializarea produselor turistice balneare in statiunea sangeorz - bai

Imbracaminti din beton de ciment rutier
UMIDITATEA CONSTRUCTIILOR
Cladiri foarte interesanta
NOTIUNI GENERALE PRIVIND CONSTRUCTIILE IN GENERAL
CALCULUL REACTIUNILOR
Rolul componentelor si influenta lor asupra proprietatilor betonului
ELEMENTE DESCRIPTIVE DESPRE PARDOSELILE RADIANTE
RECICLAREA "IN SITU" A IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu