Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii
PROTECTII TALUZ

PROTECTII TALUZ


PROTECTII TALUZ

ART.3. PROTECTII CU PAMANT VEGETAL SI TIFON

3.1 Generalitati

Lucrarea se masoara la m2 de suprafata de taluz protejat. Este o lucrare de protectie care asigura prevenirea eroziunii si ravinarii taluzurilor. Se executa pe taluzuri stabile cu p 1 : 1,5, ce pot fi erodate si ravinate de ape meteorice si cu inaltimi de maxim 10 m.

Protectia taluzurilor in aceasta solutie cuprinde urmatoarele operatiuni:



a - executia treptelor de infratire;

b - imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal;

c - insamantarea suprafetei taluzului;

d - asezarea manuala a tesaturii tip 'Tifon' sau similar pe suprafata taluzului.

3.2 Descrierea operatiunilor

a. Executia treptelor de infratire - este obligatorie pentru o buna legatura intre materialul din taluz si stratul vegetal.

Aceasta se realizeaza pe toata suprafata taluzului ce se protejeaza.

Treptele de infratire comporta urmatoarele faze:

- curatirea suprafetei taluzului in vederea executarii treptelor;

- executia treptelor de infratire incepe de la creasta taluzului spre picior.

Treptele se vor incadra ca dimensiuni in limitele 20-30 cm pe verticala si 30-45 cm pe orizontala. Treptele se realizeaza paralel cu muchia platformei drumului.

Sapatura se executa manual iar pamantul rezultat din sapatura se indeparteaza transportandu-se in depozitele prevazute. Daca pamantul are caracteristicile unui pamant vegetal, aceasta stabilindu-se la fata locului, nu se mai transporta in depozitul definitiv, deoarece se va reutiliza la urmatoarea operatiune.

b. Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o grosime a stratului peste muchia treptei de 10 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce fie din depozite definitive cu auto, fie din depozitul intermediar de unde se transporta cu roaba pe taluz si de aici prin lopatari se asterne pe suprafata taluzului.

Stratul de pamant ce imbraca taluzul se compacteaza usor cu ruloul de mana si se finiseaza pentru crearea unei suprafete plane.

c. Insamantarea suprafetei taluzului - se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu pamant vegetal.

Insamantarea pamantului vegetal comporta urmatoarele faze:

- mobilizareea manuala a pamantului vegetal;

- imprastierea unui strat de ingrasamant (de preferinta natural) manual;

- stropirea cu apa a suprafetei insamantate - cu ajutorul autocisternei.

Pentru alegerea semintelor pentru gazon se vor consulta organele competente, functie de zona si natura terenului daca nu sunt specificate in caietul de sarcini speciale.

d. Asezarea manuala a tesaturii tip 'Tifon', pe suprafata taluzului.

Tesatura tip 'Tifon' se aprovizioneaza in suluri cu latimea de 90 sau 140 cm. Acestea se aseaza pe taluz de sus in jos derulandu-se sulul. Acestea se suprapun pe 15 cm iar pentru fixare se folosesc tarusi din lemn dispusi in sah la distanta de 1,0- 1,5 m.

3.3 Materiale utilizate

3.3.1 Conditii de calitate

a. Pamantul vegetal - va fi utilizat materialul rezultat din solul vegetal decapat din amprixa drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contina bulgari mai mari de 5 cm sau intruziuni metalice, lemnoase si pietre. La punerea in opera pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-22%.

b. Apa - trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84 daca nu provine din reteaua publica.

c. Semintele - se iau de la organele competente in acest domeniu. Trebuie sa fie specifice zonei in care se folosesc si functie de natura terenului.

Semintele folosite in tara noastra fac parte din categoria gramineelor si anume:

1. Lolium perene = iarba de gazon

2. Poa pratensis = firuta

3. Festuca rubra = paiusul rosu

4. Festuca amudinacea = paiusul inalt

5. Bromus inermis = obsiga

6. Agropyum cristatum = pirul crestat.

d. Panza de tifon sau similare - trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate specificate in certificatul de calitate si sa fie o tesatura uniforma.

e. Tarusi din lemn - au lungimea de 40 cm si sectiunea circulara cu = 4 cm. Pentru a se introduce usor in pamant varful este ascutit pe o lungime de 10 cm. Lemnul trebuie sa fie uscat si din categoria foioaselor.

3.4 Verificarea calitatii

a. Trepte de infratire - se verifica realizarea treptelor de infratire pe intreaga suprafata, respectandu-se paralelismul acestora cu niveleta si incadrarea treptelor in limitele de dimensiuni prevazute la pct. 1.2.a.

b. Asternerea pamantului vegetal - se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 mp) incadrarea in prevederile punctului 1.2.b.

Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm; pentru corectarea suprafetelor se va trece la taierea damburilor si completarea cu pamant vegetal a gropilor.

c. Insamantarea suprafetelor - verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii sunt vizuale si urmaresc realizarea unui gazon uniform cu densitate mare. Daca dupa rasarirea ierbii se observa ochiuri neinierbate se trece la suprainsamantare pentru obtinerea unui gazon uniform.

d. Asternerea tesaturii tip 'Tifon' sau similare - verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii sunt vizuale si urmaresc realizarea unei acoperiri a suprafetei uniforme, totale. Acolo unde in panza apar defecte se trece la suprapunerea altui strat de panza fara defecte pentru ca toata surafata sa fie acoperita cu tesatura tip 'Tifon' in vederea apararii gazonului pana ce iarba ajunge la maturitate.

ART.4. PROTECTII CU PLASE DIN SARMA

Protectiile cu plase din sarma sunt lucrari cu un rol important in buna functionare a drumului. O protectie conceputa si executata corect functie de categoria de roca ce alcatuieste taluzul, aduce un spor de stabilitate locala, diminueaza lucrarile de intretinere si asigura incadrarea armonioasa a traseului in peisaj.

Functie de natura rocii ce alcatuieste taluzul exista doua solutii de protectie cu plase din sarma;

- plase ancorate

- plase torcretate.

4.1 Plase ancorate

4.1.1 Generalitati

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor de debleu, stancoase si inalte, cu pante mari, unde exista pericol de cadere de material marunt rezulat din degradarea stancii la suprafata, sau ca urmare a sapaturilor cu explozibil facute la executie.

In rocile dure si foarte dure nedegradabile in timp, taluzurile nu se protejeaza.

Lucrarea se masoara la mp de suprafata de taluz protejat.

Protectia taluzurilor cu plase ancorate, cuprinde urmatoarele operatiuni:

- finisarea taluzului

- executia protectiei.

4.1.2 Descrierea operatiunilor

4.1.2.1 Finisarea taluzului

Pentru finisarea taluzului se efectueaza:

- montarea baricadelor de lemn rotund pentru protectia muncitorilor, executate pe scheletul metalic;

- dislocarea cu unelte de mana a stancii alterate;

- adunarea in gramezi a materialului dislocat, cu buldozerul;

- transportrul materialului dislocat si imprastierea lui;

- finisarea suprafetei taluzurilor; modul de finisare si masurile de protectie a muncii se vor specifica la fiecare proiect in parte, in functie de inclinarea taluzului si natura rocii.

4.1.2.2 Executia protectiei

Executia protectiei se realizeaza in doua etape:

a. Etapa I, cuprinde urmatoarele operatii:

- realizarea platformei de lucru pentru executarea lucrarilor de ancoraj;

- forarea gaurilor pentru ancore, cu perforatorul rotativ pneumatic;

- introducerea si betonarea ancorelor in gaurile forate deasupra muchiei taluzului si umplute cu mortar de ciment.

NOTA: In functie de marimea fisurillor, crapaturilor si pericolului caderii de blocuri, lungimea si numarul ancorelor se vor stabili prin proiect

b. Etapa II, cuprinde urmatoarele operatii:

- prinderea plasei de sarma 'Z' sau 'N' in ancorele de deasupra muchiei taluzului;

- intinderea plasei pe taluzuri si fixarea ei cu piroane din OB 37 12 mm de cca. 50 cm lungime batute.

4.1.3 Materiale utilizate - conditii de calitate

4.1.3.1 Plase metaluce cu ochiuri patrate confectionate din sarma zincata 'Z' sau din sarma neagra 'N', conform STAS 7549-75.

Latura ochiului 'l', diametrul sarmei 'd' si masa plaselor vor fi conform tabloului nr. 1 din STAS 2543-76.

Observatie: Plasele se livreaza avand dimensiunile notate cu asterix se livreaza pe baza de intelegere intre producator si beneficar.

Latimile si lungimile plaselor vor corespunde tabelului nr. 2 din STAS 2543-76.

Observatie: Lungimile se stabilesc din 100 in 100 mm.

Pe baza de intelegere intre producator si Beneficiar se pot executa plase au latimi sub 750 mm si peste 3500 mm, insa numai din 100 in 100 mm.

Verificarea calitatii plaselor de sarma se face pe loturi.

Lotul trebuie sa cuprida suluri de plasa executata din acelasi material, avand aceeasi latura a ochiului, acelasi diametru de sarma si aceeasi latime si lungime.

Verificarea calitatii consta in:

- verificarea executie;

- verificarea dimensiunilor;

- verificarea perpendicularitatii laturilor ochiului.

4.1.3.1.1 Verificarea executiei se face cu ochiul liber.

Tabel 1

1

d nominal, in mm

1,00*

1,18*

1,40*

1,60*

1,80*

2,00

2,24

2,50

2,80

3,15

3,35*

4,00*

nominal

- mm -

abateri limita

- masa indicativa, in kg/m2

10

2,0

1,60

2,21

3,06

3,88

5,40

6,96

-

-

-

-

-

-

15

2,0

-

1,35

1,85

2,40

3,22

4,11

5,23

-

-

-

-

-

20

-

-

1,31

1,74

2,25

2,86

3,60

4,58

-

-

-

25

2,5

-

-

1,01

1,35

1,73

2,19

2,76


3,49

-

-

-

-

30

3,0

-

-

-

1,06

1,36

1,72

2,16

2,73

3,48

-

-

-

40

3,5

-

-

-

-

0,95

1,20

1,50

1,88

2,40

3,08

-

-

50

3,5

-

-

-

-

-

0,98

1,23

1,54

1,96

2,61

-

-

60

3,5

-

-

-

-

-

-

0,88

1,10

1,39

1,79

2,03

-

70

3,5

-

-

-

-

-

-

-

0,04

1,31

1,68

1,91

-

80

4,0

-

-

-

-

-

-

-

0,73

0,93

1,17

1,34

1,94

100

5,0

-

-

-

-

-

-

-

0,63

0,86

1,09

1,24

1,78

Tabel 2

Latime

Lungime

Nominala

- mm -

abateri limita

- % -

nominala

- mm -

abateri limita

- % -

750

1000

1500

1500

2000

2500

3000

3500

0,61

1025

0,1

4.1.3.1.2 Verificaresa dimensiunilor:

a. Latura ochiului se verifica astfel:

- se aleg trei puncte de plasa, fiecare situat la cel putin 100 mm de la marginea plasei;

- din fiecare din cele 3 puncte (pornindu-se de la punctul de rasucire) in doua directii perpendiculare intre ele, se masoara lunginea totala 'L' a 10 ochiuri, pentru plasele cu l = 1015 mm si lungimea totala 'L' a 5 ochiuri, pentru plasele cu l = 20100 mm;

- valoarea medie a laturii ochiului lm se determina pentru fiecare din cele 6 masuratori (3 puncte x 2 corectii) cu relatia:

L

lm = ---- - d (mmm), in care

n

L = lungimea totala masurata de la marginea interioara a primului ochi pana la marginea exterioara a ultimului ochi, in mm;

n = numarul ochiurilor (10, respectiv 5);

d = diametrul sarmei, in mm.

Rezultatul masurarii este media aritmetica a celor 6 valori medii calculate ca mai sus si trebuie sa corespunda valorii 'l' a laturii indicata in tabelul nr. 1.

b. Diametrul sarmei se verifica cu micrometrul in 6 puncte, cate unul pe fiecare din cele 6 directii, in care s-a facut verificarea dimensiunii 'l' a laturii ochiului.

C. Verificarea latimii si lungimii se face cu metrul in cateva locuri pe marginea plasei, pentru latime si pe placa intinsa, pentru lungime.

4.1.3.1.3 Verificarea perpendicularitatii laturilor ochiurilor se va face la trei ochiuri, la 1 m de capatul plasei si pe mijlcul ei, cu ajutorul unui raportor, pe 50% din sulurile unui esantion, prelevat conform tabelului nr. 3, dar pe cel putin 2 suluri.

4.1.3.2 Mortar de ciment M 100 folosit la ancore.

Compozitia mortarului va fi cea prescrisa prin proiect.

Determinarea compozitiei mortarelor consta in stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-se in mortar, la iesirea amestecului uscat din duza, astfel incat sa rezulte un amestec omogen si aderent.

4.1.4 Controlul calitatii lucrarilor

a. Finisarea taluzului

Calitatea finisarii taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sapatura ultimului strat de stanza de deasupra taluzului (daca s-au folosit pentru derocari, incarcaturi mari sau mici, daca s-a folosit pickhamerul).

Se verifica daca la baza taluzului s-a amenajat o bancheta de 0,50-1,00 m latime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.

Daca taluzul depaseste inaltimea de 10 m, se verifica daca a mai fost amenajata

o bancheta de 0,5-1,0 m la o inaltime potrivita de 6-8 m.

Penttru inaltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baza de calcul de stabilitate, conform STAS 2914/76.

b. Executia protectiei

Verificarea executiei protectiei consta in:

- urmarirea executiei numarului de ancore prevazut;

- prinderea plasei la partea superioara (muchia taluzului) pe tevi zincate de 1 1/2' si legarea acestora de ancorele executate;

- suprapunerea plaselor pe o latime de 10 cm pentru coasere;

In cazul unor portiuni de taluz cu degradari mai putin puternice se verifica daca plasa de sarma a fost intarita cu o armatura de 6 mm diametru dispusa in retea si fixata cu piroane.

Se verifica daca sarma de legatura a plasei este zincata pentru a se evita rugina si desfacerea plasei.

4.2 Plase torcretate

4.2.1 Generalitati

Sunt lucrari de protectie a taluzurilor stancoase si inalte, cu pante mari, ce se degradeaza usor si care prezinta pericol de caderi de stanca.

Ele constituie o metoda de consolidare a debleelor in stanci fisurate, precum si o metoda de protejare impotriva degradarii stancii in contact cu agentii atmosferici.

Lucrarea se masoara la mp de suprafata de taluz torcretat.

Protectia taluzurilor cu plase torcretate, cuprinde urmatoarele operatii:

- finisarea taluzului

- montarea plasei

- executia torcretului

4.2.2 Descrierea operatiunilor

4.2.2.1 Finisarea taluzului se realizeaza conform specificatiilor de la pct. 4.1.2.1.

4.2.2.2 Montarea palasei se realizeaza in trei etape:

a. Etapa I cuprinde urmatoarele operatii:

4.2.2.2.1 - Realizarea platfomei de lucru pentru executarea lucrarilor de ancoraj.

4.2.2.2.2 - Curatirea suprafetei stancoase prin suflare cu aer comprimat sau jet de apa; in cazul rocilor care in contact cu apa se degradeaza, curatirea acestora se va efectua numai cu aer comprimat.

4.2.2.2.3 - Forarea gaurilor pentru ancore OB 37 20 mm, de circa 2 m lungime conform STAS 889/80 pe toata suprafata taluzului (ancore de creasta si ancore de camp).

4.2.2.2.4 - Introducerea si betonarea ancorelor in gaurile forate deasupra muchiei taluzului (de creasta) umplute cu mortar de ciment.

b. Etapa II cuprinde urmatoarele operatii:

4.2.2.2.5 - Forarea gaurilor si introducerea tuburilor PVC necesare drenurilor in zonele cu infiltratii locale.

4.2.2.2.6 - Montarea semituburilor in vederea realizarii drenurilor colectoare, in zonele cu infiltratii pe fisuri continue.

c. Etapa III cuprinde:

4.2.2.2.7 - Prinderea plasei de sarma in ancorele de deasupra muchiei taluzului.

4.2.2.2.8 - Intinderea plasei pe taluz si fixarea ei in ancorele realizate din OB 37 12 mm.

4.2.2.2.9 - Ranforsarea plasei cu bare din OB 37 6-5 mm in zonele cu stanca foarte alterata.

4.2.2.3 Executia torcretului

4.2.2.3.1 - Montarea schelei metalice tubulare pe taluz in vederea executiei

torcretului.

4.2.2.3.2 - Realizarea primului strat de torcret, care reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a materialului ricosat.

Amorsa este constituita din ciment si nisip 01 mm sau 03 mm, in parti egale, in greutate.

4.2.2.3.3 - Realizarea celui de-al II-lea strat de torcret, imediat dupa terminarea executarii amorsei.

Grosimea straturilor de mortar variaza intre 13 cm iar a celor de beton 25 cm, in functie de indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale.

In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport.

La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflare cu aer comprimat; operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-se un strat de amorsare.

Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare.

4.2.2.3.4 - Tratarea ulterioara a suprafetei torcretate se face numai in cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai ingrijita.

Aceasta consta din:

- aplicarea unui strat de mortar fin si de consistenta fluida;

- dupa cca. 30 minute se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic.

4.2.3 Materialele utilizare - conditii de calitate

Se vor respecta instructiunile Normativului C 130-78.

4.2.3.1 Cimentul folosit pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare va fi un ciment portland cu maximum 15% adaosuri.

In cazul lucrarilor situate in medii agresive se vor respecta prevederile STAS 3349 - 'Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei' si 'Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat' - C 140-86, anexa IV.1, tabel 4.

Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform Normativului C 140-86, cap.4.

4.2.3.2 Agregatele folosite vor fi cele naturale, provenite din sfaramarea naturala a rocilor si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice indicate in Normativul C 140-86, cap.4.

Agregatele folosite la prepararea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile de granulozitate din tabelul nr. 3.

Tabel 3

Granulozitatea maxima

a agregatului

Limita

% treceri in masa prin sita:

0,2

1

3

5

3 mm

inferioara

superioara

10

20

60

75

100

100

-

-

5 mm

inferioara

superioara

8

18

45

60

70

86

100

100

Agregatele folosite la prepararea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile de granulozitate din tabelul nr. 4.

Tabel 4

Granulozitatea

maxima a

agregatului

Limita

% treceri in masa prin sita:

0,2

1

3

5

7

10

16

7 mm

inferioara

superioara

6

16

30

45

65

80

-

-

100

100

-

-

-

-

10 mm

inferioara

superioara

5

15

25

40

50

65

65

80

-

-

100

100

-

16 mm

inferioara

superioara

5

15

20

35

40

55

-

-

65

80

-

-

100

100

Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 68%.

4.2.3.3 Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84.

4.2.3.4 Mortare si betoane aplicate prin torcretare

Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de:

- marca betonului sau mortarului prescrisa prin proiect;

- destinatia torcretului (protectia rocilor, protectia armaturilor, etc.);

- marca cimentului;

- granulozitatea agregatelor.

Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in fuctie de volumul lucrarilor.

Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adaugandu-se la iesirea amestecului uscat, astfel incat sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric.

Dozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor sunt cele cuprinse in tabelul nr. 15.

Tabel 5

Marca cimentului

35

40

Marca granulelor agregatelor

03

05

03

05

Marca mortarului

doze medii de ciment, kg/m3

200

300

400

450

500

600

425

475

575

425

450

525

400

525

500

Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un m3 de mortar se va face in functie de dozajul de ciment adopat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/m3 si o cantitate de apa de cca. 200 litri/m3.

Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor sunt cele cuprinse in tabelul nr. 6.

Tabel 6

Marca cimentului

35

40

Marimea granulelor agregatelor (mm)

07

010

016

07

010

016

Marca betonului

dozaje medii de ciment, kg/m3

200

300

400

400

450

550

380

430

525

360

410

500

375

415

480

350

400

460

325

385

440

Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un m3 de beton se va face functie de dozajul de ciment adopat, considerat o densitate aparenta de cca. 2300 kg/m5 si o cantitate de apa de cca. 160 l/m3.

De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Amestecul trebuie ferit de actiunea agentilor atmosferici, care pot altera sau modifica compozitia lui.

4.2.3.5 Plasele metalice, conform pct. 4.1.3.1.

4.2.4 Controlul calitatii lucrarilor

Controlul executarii si receptionarii lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor cap. 10 din Normativul C 140-86 si C 130-78 si a urmatoarelor precizari.

Antreprenorul lucrarii trebuie sa verifice in timpul executiei:

- functionarea normnala a instalatiilor de torcretare;

- calificarea echipei de torcretare;

- buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile tehnice in vigoare.

Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un sunet dogit, se vor indeparta si repara prin torcretare.

Pentru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare.

ART.5. PROTECTII CU ELEMENTE PREFABRICATE

5.1 Generalitati

Lucrarea se masoara la m2 de suprafata de taluz protejat. Este o lucrare de protectie mai complexa care asigura atat o stabilitate locala cat si prevenirea eroziunii si ravinarii suprafetei taluzurilor prin inierbarea ochiurilor formate de elementele din beton.

Protectia taluzurilor in aceasta solutie cuprinde urmatoarele operatiuni:

a) executia treptelor de infratire;

b) imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal;

c) montarea elementelor prefabricate;

d) insamantarea suprafetei.

5.2 Descrierea operatiunillor

a) Executia treptelor de infratire - este obligatorie pentru o buna legatura intre materialul din taluz si stratul vegetal.

Acesta se realizeaza pe toata suprafata taluzului ce se protejeaza.

Treptele de infratire comporta urmatoarele faze:

- curatirea suprafetei taluzului in vederea executarii treptelor;

- executia treptelor de infratire - incepe de la creasta taluzului spre picior

Treptele se vor incadra ca dimensiuni in limitele 20-30 cm pe verticala si 30-45 cm pe orizontala. Treptele se realizeaza paralel cu muchia platformei drumului.

Sapatura se executa manual iar pamantul rezultat din sapatura se indeparteaza in depozite provizorii transportandu-se cu roaba si de aici se transporta auto in depozitele prevazute. Daca pamantul are caracteristicile unui pamant vegetal, aceasta stabilindu-se la fata locului, nu se mai transporta in depozitul definitiv, deoarece se va reutiliza la urmatoarea operatiune.

b) Imbracarea suprafetei taluzului cu pamant vegetal - se realizeaza de jos in sus pe taluz cu o grosime a stratului peste muchia treptei de 10 cm. Stratul de pamant vegetal se aduce fie din depozitul definitiv au auto la lucrare, fie din depozitul intermediar de unde se manipuleaza manual.

Stratul de pamant vegetal de pe suprafata taluzului se compacteaza usor si se finiseaza pentru crearea unei suprafete plane in vederea montari elemtelor prefabricate pe taluz.

c) Montarea elementelor prefabricate - se executa de la piciorul taluzului spre creasta comportand urmatoarele faze de executie:

- executia la baza taluzului a unei grinzi din beton Bc 7,5 (B 100) cu dimensiunile 0,60 x 0,40 m ca suport pentru primul ramd de elemente prefabricate ce se monteaza;

- executia platformei pentru macara in vederea montarii mecanizate a elementelor care necesita astfel de montare;

- verificarea elementelor prefabricate ce urmeaza sa se monteze pe taluz conform solutiei prevazute in proiect si care sunt conform cap. II din Caietul 1, pentru a se alege doar cele intacte, fara crapaturi sau fisuri;

- montarea primului rand de elemente prefabricate ce reazema pe grinda suport;

- fixarea elementelor prefabricate cu tarusi sau monolitizarea lor, dupa caz, conform tipului elementului prefabricat utilizat la protejarea suprafetei taluzului;

- monolitizarea elementelor prefabricate din primul rand de grinda suport cu mortar de ciment M 100;

- montarea celui de-al doilea rand de elemente prefabricaate si a urmatoarelor pana la acoperirea totala a suprafetei taluzului. Este obligatorie fixarea elementelor dupa fiecare rand executat

d) Insamantarea suprafetei - se realizeaza imediat dupa acoperirea taluzului cu elemente prefabricate si comporta urmatoarele faze:

- mobilizarea mauala a pamantului vegetal in golurile dintre elementele prefabricaate si umplerea unde este cazul cu pamant vegetal;

- insamantarea pamantului vegetal din interspatiile elementelor prefabricate cu seminte de iarba specifice fiecarei zone, care sunt recomandate de specialistul agronom al zonei respective;

- asternerea unui strat de ingradamant (de preferinta natural) manual;

- stropirea cu apa a suprafetelor in mai multe reprize (10);

- suprainsamantarea suprafetelor - daca este cazul.

5.3 Materiale utilizate

5.3.1 Conditii de calitate

a. Pamantul vegetal - va fi utilizat material rezultat din solul vegetal decapat din ampriza drumului sau se aduce din depozit. Se va urmari sa nu contin a bulgari mai mari de 5 cm sau intruziuni metalice, lemnoase sau pietre. La punerea in opera pamantul vegetal va avea o umiditate de 18-22%.

b. Cimentul - la prepararea betoanelor pentru grinda de sustinere se utilizeaza calitatile de ciment conform prevederilor din Caietul nr. 1, cap. II, art. 2.

c. Agregatele - La prepararea betoanelor monolite (Bc 7,5 = B 100) din grinda suport se va utiliza balast 0-31 mm corectat cu nisip 3-7 mm, care sa corespunda calitativ prevederilor STAS 1667/76, Anexa IV.3 si STAS 4606/80, anexa IV.4.

d. Apa - pentru betoane, daca nu provine din reteaua publica, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84.

La prepararea betoanelor poate fi utilizat DISAN A sau similar pentru cresterea gradului de impermeabilizare si rezistentei la inghet-dezghet.

Lucrabilitatea recomandata pentru betoanne este L2.

e. Elemente prefabricate - se realizeaza uzinat din beton Bc 15 (B 200) si Bc 20 (B 500), conform articolelor 11, 12, 13, 14, 15, cap. II, din Caietul nr. 1. Prefabricatele trebuie sa corespunda din punct de vedere al clasei betonului, dimensiunilor si formei geometrice din plansele de detalii. Nu se admit abateri la dimensiuni mai mari de 2%. Calitatea elementelor prefabricate se vor incadra in prevederile Normativului C 140/86 si STAS 6657/89.

Conditiile de livrare, depozitare si controlul calitatii materialelor vor fi in conformitate cu prevederile normativului C 140/86.

5.4 Verificarea calitatii

a. Treptele de infratire - se verifica realizarea treptelor de infratire pe intrega suprafata, respectandu-se paralelismul acestora cu niveleta platormei drumului si incadrarea treptelor in limitele de dimensiuni prevazute la pct.5.2.a.

b. Asternerea pamantului vegetal - se va verifica prin sondaj (1 sondaj la 100 mp) incadrarea in prevederile pct. 5.2.nb.

c. Montarea elementelor prefabricate - la aceasta operatiune se va urmari in special indepartarea elementelor crapate si ciobite si fixarea perfecta a elementelor pe suprafata taluzului. Se va verifica incadrarea in prevederile pct. 5.2.c.

Suprafata protejata in ansamblu nu trebuie sa prezinte denivelari mai mari de 10 cm; pentru corectarea suprafetelor se va proceda la scoaterea elementelor prefabricate, completarea cu pamant vegetal si repararea elementelor.

d. Insamantarea suprafetelor - verificarile ce se fac pentru aprecierea calitatii sunt vizuale si urmaresc realizareea unui gazon uniform cu densitate mare, fapt obtinut prin operatiunile de suprainaltare.

ARTT.6. PEREURI

6.1 Generalitati

Lucrarea se masoara la m2 de taluz protejat. Este o lucrare de protectie pentru taluzurile udate, santuri, rigole, etc.

Protectia taluzurilor in aceasta solutie cuprinde urmatoarele operatiuni:

a) finisarea taluzului ce urmeaza sa fie protejat;

b) executia grinzii de rezemare a pereului;

c) executia pereurilor.

6.2 Descrierea operatiunilor

a) Finisarea taluzului - este obligatorie pentru o buna legatura intre materialul din taluz si pereul ce se executa.

Finisarea taluzului comporta urmatoarele faze:

- curatirea suprafetei taluzului;

- nivelarea acestuia;

- compactarea de suprafata a taluzului.

Materialul strans de pe taluz se depoziteaza lateral si pe urma se transporta cu vehiculul in depozit.

- asternerea stratului de nisip suport cu rol de filtru invers

b. Executia grinzii de rezemare a pereului

In vederea realizarii pereului care trebuie sa fie bine fixat de taluz se realizeaza o grinda din beton Bc 7,5 (B 100) cu dimensiunile date in proiect ca suport pentru

pereu. Sapatura se poate executa manual sau mecanizat, aceasta depinzand de conditiile existente si detaliile proiectului de executie. Turnarea betonului se poate face manual sau mecanizat.

c. Executia pereurilor uscate

1) Pentru executia pereului uscat pietrele se aseaza pe lat in randuri cat mai orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic. Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mci de forma corespunzatoare care se introduc in goluri. Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata teserea rosturilor pe minimum 10 cm.

Pereurile se executa din piatra bruta mica sau normala potrivit prevederilor proiectului. Suprafata rezultata trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 4 cm fata de suprafata teoretica a taluzului. Pentru a se asigura o buna rezemare intre pietre ele vor fi cioplite din gros pe fetele de contact pe o adancime de 6-8 m de la fata vazuta.

Pereurile pot fi executate si din prefabricate de beton avand forma si dimensiunile prevazute de proiectant.

2) Pentru executia perurilor zidite avem urmatoarele faze:

- asternerea unui pat de nisip de 5-20 cm grosime;

- asezarea pietrei brute sau prefabricatelor din beton, bine udata si indesata in stratul de nisip;

- rostuirea cu mortar de ciment a pereului;

- baterea cu maiul de lemn a pereului inaite ca mortarul sa se intareasca.

Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare in primele 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

6.3 Materialele utilizate

6.3.1 Conditii de calitate

a. Piatra bruta - Piatra trebuie sa provina din roci cu structura omogena,

compacta, avand o aderenta buna cu mortarul. Trebuie sa fie piatra de cariera. Forma pietrei este neregulata, apropiata insa de forma paralelipipedica. Nu se admit forme triunghiulare sau cu unghiuri concave. Piatra trebuie sa fie dura, avand marca minim 100, negeliva, prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul, nu se admit crapaturi, zone alterate, strivite sau cioburi de materii minerale. Rezistenta pietrei se determina conform STAS 1667/76.

b. Elementele prefabricate - Se realizeaza uzinat din beton Bc 15 (B 200) si Bc 20 (B 500) sau pe santier, conform detaliilor din proiectul de executie. Prefabricatele trebuie sa corespunda din punct de vedere al clasei betonului, dimensiunilor si formei geometrice din plansele de detalii. Nu se admit abateri la dimensiuni mai mari de 2%. Calitatea elementelor prefabricate se vor incadra in prevederile Normativului C 140/86.

c. Cimentul - Pentru prepararea mortarului se utilizeaza cimentul M 30, insotit obligatoriu de certificatul de calitate al furnizorului. La receptia cimentului, constructorul va testa prin probe la fiecare lot de marfa, incadrarea materialului in parametrii de calitate specificati in certificat. Cimentul care nu corespunde se va refuza.

d. Nisipul - La realizarea patului pereului si pentru realizarea mortarului se foloseste nisipul care trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de STAS 1667/76 si STAS 4606/80 si conform Caietului nr. 1.

e. Apa - pentru mortare, daca nu provine din reteaua publica, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84.

6.3 Verificarea calitatii

a. Finisarea taluzului ce urmeaza sa fie protejat

Se verifica forma si suprafata taluzului, aceasta trebuind sa fie neteda si compacta pentru a se putea realiza anrocamentele si pereurile.

b. Executia grinzii de rezemare a pereului

Se verifioca realizarea acesteia conform detaliilor din proiectul de executie atat in ceea ce priveste dimensiunile cat si clasa betonului.

Se mai verifica daca rosturile de tasare si dilatare sunt bine executate in locurile prevazute in proiect.

c. Executia pereurilor

Se verifica:

- daca nu s-au ivit tasari;

- rostuirea pereului pe cel putin 5 cm grosime;

- orizontalitatea pereului;

- tasarea rosturilor verticale si orizontale;

- compactarea pereului.

Toate aceste verificari se fac conform 'Instructiunilor tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta' - C 193-79, pentru anrocamentele si pereurile din piatra bruta si conform 'Normativului C 140-86 pentru anrocamentele si pereurile din elemente prefabricate din beton'.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.