Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » constructii
Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei

Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei




Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei

1. Generalitati

(1)P Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei, fk, va fi determinata pe baza rezultatelor incercarilor pe probe din zidarie.

Nota: Rezultatele incercarilor pot fi obtinute din incercari efectuate in cadrul unui proiect sau din date existente in banca de date.

(2) Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei va fi determinata prin incercari efectuate conform EN 1052-1 sau stabilita plecand de la o evaluare a datelor incercarilor.



Nota: In prezent in Romania nu exista reglementari pentru determinarea rezistentelor zidariei.

2. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu rosturi verticale umplute

(1) Cand nu exista date ale incercarilor, relatia intre rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei, fk, si rezistenta corpurilor si a mortarului poate fi obtinuta cu relatia (3.1)

unde:

K - este o constanta care depinde de tipul corpului de zidarie si de tipul mortarului; valorile lui K sunt date in Tabelul 3.4.;

fb - este rezistenta normalizata la compresiune a corpurilor de zidarie, pe directia solicitarii aplicate, in N/mm2;

fm - este rezistenta la compresiune a mortarului, in N/mm2;

cu conditia ca sa fie satisfacute urmatoarele cerinte:

- rezistenta blocului fb 75 N/mm2 ;

rezistenta mortarului 20 N/mm2 fm 2fb ;

zidaria este alcatuita in conformitate cu prevederile din capitolul 8 al prezentului Cod.

coeficientul de variatie a rezistentei corpurilor de zidarie nu este mai mare de 25%;

toate rosturile satisfac cerintele din 8.1.5 astfel ca sa poata fi considerate umplute;

grosimea zidariei este egala cu latimea sau lungimea corpului, astfel incat nu exista rost de

mortar paralel cu fata peretelui pe toata lungimea acestuia sau pe orice portiune din aceasta.

Tabelul 3.4

Corpuri de zidarie

Mortar de uz curent

Ceramice

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Grupa 3

 

Grupa 4

 

Silico-calcare

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Beton obisnuit sau usor

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Grupa 3

 

Grupa 4

 

Beton celular autoclavizat

Grupa 1

 

Piatra artificiala



Grupa 1

 

Piatra natu-rala cioplita

Grupa 1

 

Nota 1: Pentru pentru zidaria realizata cu mortar in strat subtire, cu grosime mai mica sau egala cu 3 mm, relatia de calcul intre rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei fk si rezistenta corpurilor si a mortarului se va stabili prin reglementari specifice conform prevederilor de la 3.2.1.(5). Orientativ poate fi folosita relatia (3.2) din EC6

(3.2)

Pentru acest tip de zidarie, utilizarea formulei (3.2) este valabila numai daca rezistentele blocurilor si mortarului sunt limitate dupa cum urmeaza:

- rezistenta blocurilor fb 50 N/mm2;

- rezistenta mortarului fm 10 N/mm2;

Coeficientul K se va lua din tabelul 3.4a

Tabelul 3.4a

Corpuri de zidarie

Mortar pentru rosturi subtiri

(rost orizontal 3mm)

Ceramice

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Grupa 3

 

Grupa 4

nu se utilizeaza

 

Silico-calcare

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Beton obisnuit sau usor

Grupa 1

 

Grupa 2

 

Grupa 3

nu se utilizeaza

 

Grupa 4

nu se utilizeaza

 

Beton celular autoclavizat

Grupa 1

 

Piatra artificiala

Grupa 1



 

Piatra naturala cioplita

Grupa 1

nu se utilizeaza

 

Nota 2 : EN 998-2 nu prevede limita pentru grosimea rosturilor realizate cu mortar in strat subtire; limita de 3 mm

este pentru a garanta ca mortarul in rost subtire asigura o rezistenta sporita zidariei in conformitate cu relatia (3.2)

In absenta rezultatelor incercarilor si a unei banci de date complete privind rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu diferite combinatii de corpuri de zidarie si mortare de uz curent, rezistentele caracteristice la compresiune ale zidariilor vor fi luate din Tabelele 1 4 din Anexa 3.2.

Nota 1: Relatia (3.1) a fost verificata prin calcul pentru toate tipurile de zidarii prevazute in STAS 10109/1-1982 si

coeficientii K si d dati in prezentul Cod. Rezistentele caracteristice rezultate au fost de 1,9 pana la 3,0 ori

mai mari decat rezistentele de calcul date in STAS 10109/1-1982. Valorile mari sau obtinut pentru corpuri

de zidarie cu rezistente la compresiune 10 N/mm2 si mortare cu rezistenta la compresiune 5 N/mm2.

Nota 2: Banca nationala de date pentru rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei realizata cu diferite

combinatii de corpuri de zidarie si mortare de uz curent este foarte redusa. Datele existente la INCERC

Bucuresti se refera numai la zidarii realizate din caramizi pline 240x155x63 mm si caramizi cu goluri

verticale 240x115x88 mm cu mortar M 2.5, M5 si M10.

(3) Pentru verificari in faze intermediare de executie, inainte de intarirea mortarului din rosturile zidariei, pentru calculul rezistentelor caracteristice cu relatiile de la pct.(1), rezistentele mortarului, vor fi afectate cu coeficientii de reducere conform tabelului 3.4b.

Tabel 3.4b

Marca mortarului

Varsta mortarului in zile

Coeficientii de reducere a marcii mortarului

M1; M2.5

M5; M10

(4) In cazul in care solicitarile sunt paralele cu directia rosturilor orizontale, rezistenta caracteristica la compresiune poate fi determinata de asemenea, in functie de tipul mortarului, cu relatiile (3.1) sau (3.2), utilizand rezistenta normalizata la compresiune a corpului de zidarie, fb, obtinuta din incercari in care directia de aplicare a incarcarii pe epruveta de incercare este aceeasi cu directia solicitarii in zidarie, dar cu factorul d, dat in EN 771-1 6, luat mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidarie din Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu 0,5

(5) Pana la asimilarea EN 771-1 6 ca norma nationala, in cazul in care solicitarile sunt paralele cu directia rosturilor orizontale, rezistenta caracteristica la compresiune poate fi determinata de asemenea in functie de tipul mortarului cu relatiile (3.1) sau (3.2), utilizand rezistenta normalizata la compresiune a corpului de zidarie, fb, obtinuta din incercari in care directia de aplicare a incarcarii pe epruveta de incercare este aceeasi cu directia solicitarii in zidarie, dar cu factorul d, dat in Tabelul 3.2 / 3.2a luat mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidarie din Grupa 2, coeficientul K va fi apoi multiplicat cu 0,5.

(6) Pentru zidaria executata cu mortar de uz curent in care exista un rost de mortar paralel cu fata peretelui prin toata lungimea acestuia sau pe orice portiune a ei, valorile K pot fi obtinute multiplicand valorile date in tabelul 3.4 cu 0.80.

(7)Pentru zidaria realizata cu mortar de uz curent in care corpurile din beton din Grupa 2 sunt utilizate cu goluri verticale umplute complet cu beton de umplutura, valoarea lui fb trebuie sa fie obtinuta considerand corpurile ca fiind din Grupa 1 cu rezistenta la compresiune corespunzand celei mai mici dintre urmatoarele valori : rezistenta la compresiune a corpului sau a betonului de umplutura.

3. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei cu rosturi verticale neumplute

(1) Conditiile de utilizare a zidariei cu rosturi verticale neumplute pentru pereti structurali si nestructurali precum si rezistenta caracteristica la compresiune acestui tip de zidarie se vor stabili prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei din Romania.

4. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei executate cu rosturi orizontale intrerupte

(1) Conditiile de utilizare a zidariei cu rosturi orizontale intrerupte pentru pereti structurali si nestructurali precum si rezistenta caracteristica la compresiune acestui tip de zidarie se vor stabili prin reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislatiei

din Romania.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE CLASA A II-A, Educatie plastica, Tehnica marmorata
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „Cum este si cum nu este aceasta piesa”
Proiect Circuite Digitale
Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict in Evul Mediu
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
Lucrare de diploma Facultatea de Textile – Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
Lucrare atestat informatica - „administrarea gradinii botanice”
Lucrare atestat Tehnician operator tehnica de calcul - Sursa de tensiune cu tranzistoare npn
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Instructiuni privind avizarea investitiilor in constructii pe linia protectiei civile
Tehnologia de montare a elementelor de constructii metalice
Betoane celulare
MASINI SI INSTALATII UTILIZATE LA LUCRARILE DE RIDICAT
Rolul componentelor si influenta lor asupra proprietatilor betonului
Dimensionarea fundatiilor
Proiect - realizarea unui centru comercial si a unei cladiri de birouri de clasa "A" in Bucuresti, pe un teren intravilan cu suprafata de 10.959,45 mp
CALCUL HIGROTERMIC



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu