Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » criminalistica
Impactul atacurilor kamikaze asupra tintelor vizate si a fortelor de securitate

Impactul atacurilor kamikaze asupra tintelor vizate si a fortelor de securitate




Impactul atacurilor kamikaze asupra tintelor vizate si a fortelor de securitate

In ziua de 11 noiembrie 1982, si-a facut debutul, in mod socant, un nou tip de razboi. Atunci un tanar a intrat cu un Mercedes alb, plin cu explozivi, in cartierul general al armatei israeliene din Tyr. Explozia a distrus cladirea cu opt etaje si a omorat 141 de persoane. A fost „bomba umana”.

Martorii oculari au vazut masina apropiindu-se de sediu si, de la douazeci de metri distanta, accelerand cu furie spre tinta. Paznicul de la poarta incintei nu a avut timp sa traga. Cand vestea atacului a ajuns la Beirut, pe strazi au inceput sa rasune ovatii si impuscaturi festive. La cererea atacatorului, identitatea lui a fost dezvaluita abia dupa doi ani si jumatate: crezuse ca pana atunci Libanul de Sud avea sa fie eliberat de sub ocupatia israeliana si dorise sa-si apere familia de represalii. Se numea Ahmad Qassir si avea saptesprezece ani. In 1982, Hezbollah-ul nu avea o existenta oficiala, dar si-a revendicat atacul. Ahmad era membru al Rezistentei Nationale Libaneze (R.N.L.), dintr-ale carei randuri au facut parte si luptatori Hezbollah, pana la aparitia Rezistentei Islamice, in 1985.




Ahmad a reusit sa induca o tendinta letala. Intre 1982 si 1985 au avut loc cel putin treizeci de atacuri similare. Bombele erau transportate in masini, valize si chiar, intr-o anumita situatie, in spinarea unui magar. Noua strategie era de inspiratie iraniana. In timpul razboiului dintre Iran si Irak, Khomeini a justificat practica trimiterii copiilor peste campurile minate proslavind martirajul tinerilor siiti. Baieti nu mai mari de noua ani isi sacrificau vietile ca detonatori umani, alergand pe campiile irakiene pentru a elibera drumul in fata trupelor iraniene. Deliberat sau nu, liderul a reusit sa confere un nou sens sacrificiului de sine.

In timpul razboiului civil din Liban bombele umane au avut un efect politic devastator.

La 18 aprilie 1983, ambasada americana, situata pe faleza din Beirut, a fost distrusa de o explozie uriasa, soldata cu saizeci si trei de morti. In momentul atacului, membrii C.I.A. din Beirut aveau o intalnire cu principalii experti ai agentiei in problemele Orientului Mijlociu. Subsecretarul de Stat al S.U.A., Lawrence Eagleburger, a afirmat in fata unei comisii de ancheta a Congresului ca atacul fusese „virtualmente imposibil de impiedicat, soferul fiind gata sa se sinucida”. Cu toate acestea, Washingtonul si-a reafirmat angajamentul fata de Liban, presedintele Reagan declarand: „acest atac criminal impotriva misiunii noastre diplomatice nu ne va descuraja sa ne continuam urmarirea scopului de realizare a pacii in regiune si vom merge mai departe pe calea despre care stim ca e cea dreapta”. Intrebarea este: dreapta pentru cine?

Nu toti americanii impartaseau indarjirea si increderea lui Reagan. Senatorul republican Barry Goldwater a afirmat ca era timpul sa fie retras infanteria marina si si-a exprimat ingrijorarea, avertizand: „Ne asteapta necazurile”. Nici n-ar fi putut avea mai multa dreptate. La sase luni dupa explozia de la ambasada, 241 de militari din Infanteria Marina SUA au murit in cea mai mare explozie non-nucleara de dupa al doilea razboi mondial. In tot timpul razboiului din Vietnam, Statele Unite nu suferisera atatea pierderi intr-un singur incident. In atacul asupra cazarmii de infanterie marina de langa aeroportul din Beirut s-au folosit cel putin 9.000 de kilograme de exploziv, lasand un crater adanc de peste patru metri. Peste douazeci de secunde a avut loc o noua detonare, care a ucis cincizeci si opt de soldati francezi din trupele aeropurtate, la sase kilometri distanta, in cea mai grava pierdere militara a Frantei dupa razboiul din Algeria.

O organizatie necunoscuta, Jihad-ul Islamic, si-a revendicat responsabilitatea atacurilor prin telefoane date la Agentia France Presse. S-au identificat ca musulmani libanezi si „soldati ai lui Dumnezeu care jinduiesc la martiriu”. Scopul lor era de a-i izgoni pe israelieni din Liban si de a infiinta o republica islamica. „Violenta va ramane singura noastra cale”, a declarat omul de la telefon. N-a trecut prea mult timp pana cand Statele Unite au ajuns la concluzia ca atacurile apartineau Hezbollah-ului, iar Jihad-ul Islamic nu era decat o denumire sau o aripa a organizatiei, pornita sa omoare americani si sa ameninte interesele apusene din Liban.

Atentate teroriste suicidare comise in perioada aprilie 1983 - mai 1985 impotriva tintelor militare sau politice au reprezentat momentul de inceput a unei forme de razboi psihologic ce continua pana astazi, pe teatrele de operatii din Afganistan si Irak.

Iata autorii, locul si tinta vizata.

1) Jihad-ul islamic - 18 IV.1983 – Beirutul de Vest – Ambasada SUA;

2) Jihad-ul islamic - 23.X.1983 - Beirutul de Vest - Cartierul general al Marinei SUA;

3) Jihad-ul islamic - 23.X.1983 - Beirutul de Vest - Cartierul general al fortelor franceze;

4) Jihad-ul islamic - 04.XI.1983 - Tyr - Cartierul general al I.D.F. (Fortele internationale de mentinere a pacii);

5) al Da'wa - 12.XII.1983 - Kuweit - Obiective americane, franceze si kuweitiene;

6) al Amal - 16.VI.1984 - raul Zaharani - Convoi al I.D.F.;

7) Hezbollah (comandoul sinucigas Hussein) - 20.IX.1984 - Beirutul de Est - Cladiri anexe ale ambasadei SUA;

8) al-Amal - 05,II.1985 - Burj-a-Shimali - Convoi al I.D.F.;

9) Hezbollah - 10.III.1985 - langa Metula - Convoi al I.D.F.;

10) Partidul Nationalist Social Sirian - 12.III.1985 - langa Jezzin - soldati ai I.D.F.;

Partidul Nationalist Social Sirian - 09.IV.1985 - Bater-al-Shuf - punct de control rutier al I.D.F.;

12) al Da'wa (actiunea islamica) - 24.V.1985 - Kuweit - Emirul Kuweit-ului.

Desi pare inca un fenomen exotic sau o tactica non-traditionala iesita din comun, terorismul kamikaze a lovit tinte militare si simbolice din peste 25 de tari, care depasesc cu mult aria Orientului Mijlociu, zona bantuita in mod special de acest flagel.

Terorismul suicidar se afla, in prezent, in stare de osmoza cu un alt fenomen extrem de amenintator - superterorismul, caracterizat prin apetenta deosebita pentru hecatombele umane, provocarea de maximum de distrugeri si victime. Unificarea acestor doua componente actionale ale noii strategii teroriste a avut ca rezultat cresterea progresiva a letalitatii atentatelor teroriste, a impactului psihologic produs asupra tintelor secundare, precum si o stare de confuzie in randul autoritatilor, incapabile, in primele faze de desfasurare a acestor tipuri de atacuri nontraditionale, sa gaseasca o maniera de riposta eficienta.

Din aceste motive, intensitatea si periodicitatea atacurilor kamikaze sunt in continua crestere. Pana in prezent au fost inregistrate peste 600 de atacuri teroriste sinucigase, la fiecare doua atacuri participand, statistic, trei atentatori kamikaze. Probabil ca recordul de participare la o singura actiune terorista sinucigasa s-a inregistrat in Sri Lanka, unde un aeroport international a fost atacat simultan de 13 atentatori sinucigasi care s-au detonat in valuri succesive, practic asupra acelorasi tinte.

Motivul principal pentru care tot mai multe factiuni teroriste apeleaza la atacuri kamikaze rezida din eficienta inspaimantatoare ale acestora. Un exemplu elocvent in acest sens il constituie Israelul, tinta favorita a teroristilor kamikaze. Astfel, in anii de varf ai Intifadei, adica in ultima perioada, statul evreu s-a confruntat cu peste 18. 000 de atacuri teroriste, care au acoperit o paleta actionala greu de inchipuit, de la atacuri cu mortiere, masini capcana, rachete si proiectile reactive, pana la mitralieri, injunghieri si atacuri cu pietre. Din cele 18.000 de atentate produse, numai 124 au fost atacuri sinucigase, acestea reprezentand numai 0,6% din total.

Cu toate acestea, atentatele kamikaze au provocat peste 50% din totalul mortilor identificati in aceasta perioada si 58% din raniti in toate cele 18.000 de atacuri.

Eficacitatea inspaimantatoare a „bombelor inteligente”, asa cum le place sa se autodefineasca teroristii kamikaze, a facut ca aceasta strategie sa fie folosita tot mai des asupra tintelor simbolice ce beneficiaza de protectie deosebita. Principalele tinte simbolice sunt sefii de stat, institutiile fundamentale ale statului, obiectivele militare si simbolurile nationale din strainatate - personalul diplomatic si ambasadele.

Prima tinta simbolica de anvergura a teroristilor kamikaze a fost premierul indian Rajiv Ghandi, ucis in 1991 de o terorista kamikaze care l-a imbratisat, detonand centura exploziva ascunsa sub sari. Ironia sortii face ca si mama premierului, Indira Ghandi, sa fi fost victima unui atentat sinucigas, comis de proprii ofiteri de protectie. La scurt timp dupa eliminarea primului ministru indian, la 1 mai 1993 a venit randul presedintelui statului Sri Lanka, Ramasinghe Premadasa, sa fie asasinat in timpul unui miting organizat in capitala tarii, Colombo. Teroristul kamikaze si-a detonat centura exploziva chiar in apropierea inelului de protectie a presedintelui, ucigand alte 23 de persoane, majoritatea provenind din randul fortelor de securitate, membri ai staffu-lui presedintelui, alte 26 de persoane fiind ranite. Toate aceste atentate sinucigase au fost orchestrate de Tigrii tamili, dar aceasta organizatie nu detine monopolul actiunilor kamikaze contra tintelor simbolice.

Utilizarea atentatelor sinucigase de catre Al-Qaeda era cunoscuta de serviciile de informatii americane inca de la sfarsitul lunii august 1998, cand Ossama bin Laden, liderul organizatiei Al-Qaeda („Baza”),a fost identificat drept initiator al atacurilor sinucigase cu camioane-capcana asupra ambasadelor SUA din Nairoby (Kenya) si Daar es Salaam (Tanzania), produse pe 7 august 1998 (aniversarea a opt ani de la trimiterea trupelor americane in Golf, pentru eliberarea Kuweitului), la numai opt minute distanta si soldate cu 224 de morti si peste 5000 de raniti. La 5 octombrie 2000 Al-Qaeda a organizat un atac sinucigas cu un vas-capcana, avand la bord peste 200 de kg de exploziv, asupra distrugatorului USS Cole, ancorat in portul Aden (Yemen), soldat cu 17 morti, 39 de raniti si pagube materiale de 240 milioane de dolari (pentru o cronologie a atentatelor realizate de Al-Qaeda.

In pofida eforturilor depuse de comunitatea internationala pentru contracararea actiunilor Al-Qaeda, in timpul care a trecut de la tragicele evenimente din 11 septembrie au continuat sa aiba loc acte teroriste, inclusiv sinucigase, in spatele carora s-a aflat gruparea lui Ossama bin Laden sau alte grupari islamiste apropiate de „Baza”. Dintre acestea, mentionam: tentativa de aruncare in aer a unei curse a companiei American Airlines de catre un individ care avea ascuns un dispozitiv exploziv in incaltaminte (decembrie 2001); atentatul cu un camion-capcana asupra unei sinagogi din Djerba, Tunisia, soldat cu 19 morti, din care 14 turisti germani (aprilie 2002); atentatul cu masina-capcana asupra unui autobuz care transporta muncitori francezi in Karachi, Pakistan, soldat cu 14 morti (8 mai 2002); atacul sinucigas cu o salupa-capcana asupra petrolierului Limburg, sub pavilion francez, aflat in Golful Oman, in urma caruia si-a pierdut viata un membru al echipajului (5 octombrie 2002; atacul sinucigas comis pe insula Kailka (Kuweit), in care si-a pierdut viata un militar american, un altul fiind ranit (8 octombrie 2002).



Proportii si mai insemnate s-au inregistrat in ceea ce priveste distrugerile materiale, dar acestea sunt intotdeauna estompate de carnagiul produs de teroristii kamikaze. In fata acestui tip de amenintare, autoritatile tarilor tinta si chiar fortele de securitate se confrunta cu un sentiment de frustrare, neputinta si resemnare. Sentimentul ca terorismul kamikaze depaseste capacitatea de riposta anti si contraterorista este, probabil, la fel de periculos ca si fenomenul care il genereaza.

Din acest motiv, este esential pentru moralul fortelor de securitate sa inteleaga ca pot avea succes in tinerea sub control, limitarea si colmatarea fenomenului chiar daca acest lucru necesita timp, resurse si sacrificii. Un bun exemplu in acest sens il constituie tot Israelul, tara care s-a confruntat, deja, cu peste 150 de atentate sinucigase. In ultimii trei ani, serviciile de securitate israeliene, politia si companiile private de paza au dejucat aproape 110 tentative de atentat kamikaze, folosind intreaga paleta de actiuni si masuri preventive, de la palierul contrainformativ pana la interceptia si riposta armata impotriva teroristilor sinucigasi.

Desigur, la nivel tactic, riposta la un atentat kamikaze prezinta particularitati evidente, deoarece, spre deosebire de atentatele teroriste traditionale, in cazul atacurilor sinucigase nu exista „combat time”, timpul efectiv de ducere a luptei si, implicit, nu poate exista timpul necesar de reactie a fortelor de securitate.

In cazul unui atac terorist traditional, teroristii initiaza actiunea iar fortele de ordine reactioneaza la agresiune sau la tentativa de agresiune. Timpul de reactie se calculeaza din momentul in care fortele de securitate realizeaza ca este pe cale sa se comita un atentat sau acesta este in curs de desfasurare. Desigur, cu cat timpul de reactie este mai scurt, cu atat pagubele materiale si, mai ales, numarul victimelor potentiale sunt mai mici.

Din acest motiv, de zeci de ani, fortele de securitate se antreneaza intensiv pentru a reactiona cat mai rapid, mai coerent si mai eficace la orice actiune de atentat terorist. Acest lucru este valabil si in cazul fortelor de protectie a inaltilor demnitari. In momentul in care masina principala constata ca drumul este blocat de posibili atentatori, exista un scurt timp de reactie in care se poate trece la manevre de evitare, intoarceri de 180° in forta sau chiar „ramming”, adica lovirea blocajului in asa fel incat sa se deschida drumul in forta. Oricat de scurt ar fi timpul de reactie, el exista, si niste ofiteri de protectie profesionisti pot rezolva incidentul chiar daca au la dispozitie numai cateva secunde. In cazul echipelor de protectie nemijlocita, timpul de reactie este si mai scurt. Din momentul in care un agresor indreapta arma spre „principal” nu dispui decat de o secunda sau doua pentru a proteja tinta prin impachetare, interpunere sau imobilizarea agresorului. Si in acest caz, timpul de reactie sau „de lupta” este extrem de scurt, dar el exista.

Lucrurile sunt diferite in cazul unui terorist kamikaze care apasa de butonul de declansare a bombei; in aceasta situatie nu mai exista timp de reactie; lupta se incheie in momentul cand a inceput, iar fortelor de securitate nu le mai ramane decat sa inregistreze numarul de victime si pagubele produse.

Mai mult decat atat, o bomba umana poate provoca distrugeri mai mari decat un atac cu mortiere sau proiectile reactive, poate ucide mai multe persoane intr-un timp infinit mai scurt decat un comando de 10 agresori.

Astfel, numai Tigrii Tamili, la care am mai facut referire, au organizat aproximativ 22 de atacuri sinucigase impotriva V.I.P.-urilor locale sau indiene, toate cu o rata de succes imposibil de atins in cazul unor atentate de tip clasic. Metodologia de lucru difera de la caz la caz dar finalitatea este aceeasi, moartea simultana a tintei si a atacatorului. In 1991, in Sri Lanka, un membru al guvernului a fost ucis in propria casa de un membru al propriului staff care s-a detonat in proximitatea ministrului. In 1992 o coloana oficiala srilancheza a fost lovita de un automobil kamikaze iar in 1999 de o motocicleta. In toate aceste cazuri dispozitivele de protectie si fortele de securitate au fost depasite facand credibila ideea lansata de Hamas potrivit careia: „Atacul kamikaze face ineficienta superioritatea tehnologica si egalizeaza situatia”.

Metoda utilizarii „bombelor umblatoare”, respectiv a teroristilor care se sinucid in atacuri kamikaze, contine un element surprinzator si anume numarul atentatorilor dispusi sa isi dea viata pentru infaptuirea justitiei. De exemplu, in recentele atentate sinucigase de la Riyad, capitala Arabiei Saudite, au fost implicati nu mai putin de 15 kamikaze. In cel de la Casablanca (Maroc), 14 teroristi au ales calea sinuciderii pentru comiterea atacului. Palestinienii ii folosesc mai nou in perechi, primul lovind obiectivul vizat, iar cel de-al doilea isi detoneaza explozibilul pentru a-i nimici pe eventualii supravietuitori. Avalansa atacurilor sinucigase ii nelinisteste pe analistii politici. Pana la jumatatea anilor ‘90, cei care ii recrutau pe viitorii martiri ai lui Allah, asa numitii shahid, le stabileau cu precizie, dupa o minutioasa pregatire, implicarea in atentatele ce urmau sa fie comise. Astazi exista atat de multi aspiranti incat au fost alcatuite adevarate liste de asteptare. Cei care ii programeaza nu mai fac altceva decat sa dea semnalul si sa le ofere vestele cu explozibil. Nu o data, tinerii care asteptau sa moara eroic si-au implorat sefii sa-i trimita mai repede in misiuni sinucigase, dispusi sa se suie in primul avion de la Londra sau de la Milano, pentru a pulveriza un restaurant din Tel Aviv sau o scoala din Ierusalim.

Mai recent, analistii militari i-au impartit pe teroristii islamici in trei categorii:

1) membrii retelei Al-Qaeda, care urmeaza cursuri de instruire in tabere din Pakistan, Afganistan si Georgia. Unii dintre acestia primesc o instructie de tip militar, dar numai cativa sunt alesi pentru tehnici de lupta sofisticate. Seamana mai mult cu niste agenti secreti, asteptand uneori mai bine de doi-trei ani pentru a intra in actiune.

2) teroristii locali, care se inspira din actiunile retelei Al-Qaeda si care primesc o instructie rudimentara, in apartamente si tabere mai mult sau mai putin improvizate. Atentatorii din Casablanca par sa fi studiat in cartierele marginase si sarace ale orasului, acolo unde au si crescut. Modul lor de actiune pare a fi la fel cu cel al atentatorilor de la Riyad: in ambele cazuri au fost eliminate mai intai garzile sau oamenii de paza si abia apoi detonate incarcaturile sinucigase.

3) extremistii palestinieni, care nu mai par a fi foarte preocupati de pregatirea propriu-zisa a atentatelor. La jumatatea anilor ‘90, liderul atentatorilor kamikaze, Yehia Ayash, ii testa minutios, ii antrena punandu-i sa stea indelung intr-un mormant, sau ii obliga sa se roage neintrerupt 15 zile. Schimbarea tipului de instructie a fost determinata de numarul tot mai mare de tineri dispusi sa moara in atacuri kamikaze.

Specialistii in terorism international au observat ca profilul psihologic al celor dispusi sa comita atacuri sinucigase este foarte complex. Varsta acestora este cuprinsa intre 18 si 30 de ani, desi in conflictul dintre israelieni si palestinieni au existat cel putin doi teroristi trecuti de 45 de ani. Daca la inceput erau celibatari in marea lor majoritate, acum, printre ei, pot fi gasiti si barbati casatoriti. Este cazul unui extremist anglo-pakistanez implicat intr-un atentat la Tel Aviv. Cat priveste educatia lor, ea este foarte variata, printre ei putand fi gasiti atat analfabeti cat si absolventi de studii universitare.

Centurile sau vestele folosite, pline cu explozibil, variaza functie de teatrul de actiune sau de posibilitati. Palestinienii folosesc incarcaturi ce variaza intre 5 si 12 kg, la care se adauga suruburi, cuie sau bile de fier. Explozibilul folosit nu provine din medii militare, deseori fiind vorba de o anumita combinatie de ingrasaminte chimice si potasiu, o reteta utilizata si in atentatele recente de la Casablanca. La Tel Aviv palestinienii mai folosesc un anume tip de explozibil plastic, importat din Occident. In schimb, reteaua Al-Qaeda prefera masinile capcana in care se afla si butelii de gaz, pentru a amplifica distrugerile.

La 12 mai 2003, atentatele cu masini capcana de la Riyad au vizat trei cladiri unde erau cazati militarii americani din Arabia Saudita. Au fost constatate 91 de decese si 45 de raniti. In atentat au murit si noua dintre atacatori. Conform specialistilor, atentatul poarta semnatura organizatiei teroriste Al-Qaeda si dovedeste ca aceasta este departe de a fi distrusa.

Reteaua terorista Al-Qaeda l-a promovat pe expertul personal pe probleme de securitate al lui Ossama bin Laden in functia de comandant militar al organizatiei. Egipteanul Saif al Adel l-a inlocuit astfel pe Khalid Sheikh Mohamed, numarul trei in ierarhia organizatiei si organizatorul atentatelor de la New York. Aflat pe lista FBI a celor mai vanati teroristi din lume, pe capul lui Saif s-a oferit o recompensa de 25 de milioane de dolari.

In acest context al escaladarii violentei, implicit al intensificarii atacurilor kamikaze, agentii serviciilor secrete americane au lansat un nou avertisment, dupa ce au interceptat mai multe convorbiri telefonice intre presupusi membri ai retelei Al-Qaeda care s-au referit la acte de terorism. In consecinta, au fost luate masuri de siguranta, pe tot teritoriul american declansandu-se starea de alarma portocalie ce avertizeaza asupra unui grad ridicat de risc. Mai mult decat atat, SUA, Marea Britanie, Italia si Germania si-au inchis ambasadele in Arabia Saudita, iar agentii FBI si CIA se afla in alerta maxima. Serviciile secrete americane si occidentale se tem ca teroristii ar putea folosi, de data aceasta, arme neconventionale, cum ar fi bombele cu fragmentatie sau cu gaze otravitoare.



Astfel, pentru a putea tine sub control o campanie terorista de tip kamikaze, toate actiunile, procedurile, masurile si variantele actionale alternative trebuie planificate anterior debutului misiunii de protectie.

Planificarea procedurilor de protectie si a nivelurilor de securitate ce urmeaza a fi impuse trebuie sa acopere palierele de amenintare presupuse de specificul atentatelor kamikaze, de ultimele tactici utilizate de teroristii sinucigasi, de letalitatea potentiala a unui eventual atacator etc.

Acest lucru se poate realiza numai pe baza unei analize aprofundate si profesioniste a atentatelor sinucigase deja produse, cuantificandu-se fiecare maniera operationala in parte, particularitatile fiecarui atac, elementele de noutate si gradul de amenintare specifica pentru fiecare caz studiat. In acest fel se pot evidentia modalitati de producere a unui atentat kamikaze, astfel incat acesta sa nu surprinda prin maniera sa actionala fortele de securitate sau grupurile de protectie nemijlocita.

Un exemplu semnificativ il constituie experimentul specialistilor britanici din Special Branch si D.P.S., care au plasat manechine cu centuri explozive, de tipul celor folosite de fedainii palestinieni, la diferite distante fata de un automobil blindat, dupa standardele celor folosite in protectia demnitarilor din Marea Britanie. Testele au fost executate cu centuri explozive ce contineau trei kilograme de Semtex sau C3, explozivi plastici ce echivaleaza cu 8 kg de explozibil conventional, cantitatea cel mai des folosita de teroristii sinucigasi.

Manechinele au fost detonate la o distanta de 3 m de autovehiculul blindat, la 1,5 m si, apoi, chiar din proximitatea portierei spate-dreapta. Rezultatele testelor au relevat ca in cazul unui atac kamikaze produs langa o masina blindata, sansele de supravietuire a ocupantilor acesteia sunt, in mod cert, zero. Aproape acelasi rezultat il produce detonarea a 3 kg. de exploziv plastic la o distanta de 1,5 m de autovehicul, chiar daca acesta este in miscare, sansele de supravietuire fiind extrem de scazute.

O explozie produsa la 3 m distanta de un autovehicul blindat poate provoca rani serioase ocupantilor sau chiar moartea persoanelor cele mai expuse la suflul exploziei. Chiar si in cazul in care dispozitivul exploziv nu dispune de materiale pretabile a se transforma in schije.

Pentru planificatorii dispozitivelor de protectie fixe sau mobile, rezultatele acestor teste trebuie sa duca la o regandire a tuturor spatiilor de securitate.

Dupa cum se stie, orice dispozitiv de protectie este compus, teoretic, din trei cercuri concentrice de securitate: cercul exterior, in care zona este supravegheata, controlata cu agenti de securitate, dar accesibila publicului; inelul median de protectie, unde accesul este restrictionat, fiind posibil numai cu legitimatii de acces, badge-uri sau insemne de recunoastere; inelul interior de protectie, unde accesul in proximitatea principalului este strict interzis.

Ofiterii de protectie si demnitarii considerau, pana de curand, ca masina blindata este o locatie sigura, un loc de refugiu in caz de amenintare. O data cu validarea testelor de catre specialistii britanici, intregul set de proceduri si reguli de securitate, in special in ceea ce priveste spatiul de siguranta delimitat de perimetrul median si cel interior, trebuie regandite.

Prima masura ar putea-o constitui marirea diametrului inelului interior de protectie, in care accesul este strict interzis. Astfel, chiar daca un potential atentator kamikaze ar putea penetra inelul median de securitate (zona in care accesul este restrictionat – dar nu strict interzis), explozia provocata de acesta sa nu afecteze major obiectivul protejat.

In ceea ce priveste inelul de securitate exterioara si cel median, aici vigilenta si intuitia operativa a ofiterilor de protectie si a fortelor de securitate trebuie sa fie mult mai ridicate, fiecare luptator cunoscand exact natura amenintarii cu care se confrunta, ultimele trucuri folosite de teroristii kamikaze pentru a se disimula in multime, modalitatile de legendare a acestora, locurile si timeing-ul preferat de teroristi pentru a declansa explozia, modalitatile de mascare a incarcaturilor explozive etc.

Imaginatia teroristilor in materie de disimulare este incredibila. In anul 1991, in localitatea Eretz, din Israel, fortele de ordine au descoperit o pereche de pantaloni „explozivi”, incarcatura fiind mascata in zona genitala, greu de controlat manual. Alti teroristi apeleaza la veste explozive din plastic (semtex, C3, C4) cu capse si baterii Polaroid nedetectabile la controlul antimetal.

Tigrii tamili au inventat detonatoare cu intarziere de pana la 10 minute, astfel incat chiar daca teroristul kamikaze este capturat si imobilizat sa se poata detona. In Israel, teroristii kamikaze renunta la vestele explozive clasice in favoarea P.C.urilor televizoarelor, coliviilor cu pasari, chitarelor sau cutiilor cu bere. Disimularea explozibilului a ajuns pana acolo incat se profita de pe urma celei mai mici neatentii sau vulnerabilitati psihologice. Astfel, un terorist kamikaze palestinian a fost oprit la un punct de control de doi soldati evrei; a fost pus sa-si descheie camasa si, pentru ca nu avea nimic disimulat i s-a permis sa se apropie de cei doi militari unde s-a detonat, deoarece incarcatura era lipita pe spate.

In 2001, la Eretz, la punctul de control dintre Israel si teritoriile palestiniene, o femeie araba a fost oprita deoarece declansase alarma detectorului de metale. Femeia a aratat militarilor israelieni faptul ca avea o proteza metalica la unul din picioare. A implorat militarii sa-i permita accesul spunand ca are nevoie de ingrijire medicala deoarece are mari dureri. Impresionati, militarii i-au permis sa se apropie de postul lor. Femeia s-a detonat ucigand pe soldatii „prea intelegatori. Proteza sa metalica cu care a inselat vigilenta fortelor de securitate se gaseste acum intr-un „muzeu al ororii” alaturi de alte „materiale didactice” folosite pentru instruirea militarilor israelieni.

Militarii coalitiei antiteroriste care actioneaza in Irak au incercat sa creioneze un „portret robot” al unui terorist kamikaze, astfel incat fortele de securitate din zona sa poata identifica rapid un potential specific de amenintare asupra tintelor favorite ale atacatorilor sinucigasi si anume grupuri le de militari in uniforma, vehiculele militare sau cu insemne oficiale, bazele militare ale coalitiei, punctele de control, patrulele, elementele de legatura, echipele de cooperare civili-militari (CIMIC), posturile de politie, sediile de partide etc.

Indiciile de identificare a unui atentator sinucigas ar putea fi:

- poarta haine care acopera o silueta ingrosata (disimuland centura exploziva),

- poarta ochelari de soare (pentru a-si masca privirea),

- este transpirat, agitat, are o figura transfigurata, livida sau pietrificata,

- este entuziast, bucuros, zambeste (teroristii kamikaze pot fi drogati, pentru a le disparea inhibitia si instinctul de conservare),

- este proaspat barbierit si tuns (potrivit Coranului, shahidul trebuie sa ajunga in fata lui Allah curat si ingrijit),

- are bandaje pe antebrate pentru a-si masca versetele tatuate din Coran),

- are pumnii inclestati, tinand ceva strans (posibil dispozitivul de declansare a exploziei),

- de sub haine pot aparea fire, alte taieturi in haine sau bagaje.

In cazul in care teroristii kamikaze vor sa foloseasca autovehicule-capcana cu care sa loveasca un obiectiv protejat sau o alta tinta, acestia au obiceiul de a schimba placutele de inmatriculare cu insemne simbolice, cum ar fi placi de culoare verde sau negre cu numarul 314 care semnifica numarul de luptatori martiri care s-au sacrificat in apararea lui Mahomed in timpul primei mari batalii a Islamului (batalia Badr).

Pentru teroristii kamikaze, martiriul (Shahid) este calea de acces spre paradis. Din acest motiv teroristii pot afisa ostentativ „surasul bucuriei” (Bassamat al-Farah) care denota extazul in care actioneaza „shahizii”. Astfel, conducatorul camionului care a intrat in cladirea ambasadei americane din Beirut pe 18.04.1983, zambea unui puscas marin american aflat de garda. Acelasi zambet a fost sesizat si la teroristul care, in noiembrie 1983, s-a detonat impreuna cu camionul sau in cladirea statului major al trupelor israeliene de granita din orasul Tyr.



Desigur, aceste indicii sunt extrem de relative, ele avand doar rolul de a constientiza pe militarii coalitiei asupra riscurilor la care se expun in cazul in care nu sunt vigilenti si nu percep aceste tipuri de amenintari ca reale, foarte probabile sau chiar iminente.

Pentru fortele de protectie situatia se prezinta mult mai complex, deoarece ingeniozitatea atentatorilor nu cunoaste limite. De peste sase ani se vorbeste in mediile de securitate ca factiunile teroriste palestiniene au reusit sa fabrice bluzoane din explozibil plastic, capabile sa ucida o persoana aflata in apropiere de teroristul kamikaze. Camasile sau bluzele explozive nu pot fi detectate prin magnetometre deoarece nu au capse detonatoare metalice. Identificarea acestor dispozitive explozive atipice nu se poate realiza decat prin perchezitie manuala, minutioasa si atenta, hainele avand un usor miros ranced, fiind usor uleioase la palpare si avand o textura specifica, identificabila de catre experti.

Ascuns in multime, un astfel de atentator este extrem de greu de identificat in timp util, iar agentii de securitate nu dispun de fortele si mijloacele necesare de selectare operativa a potentialelor atentatori pe timpul desfasurarii unei misiuni de protectie in zone publice aglomerate.

Portretele robot ale oamenilor bomba nu pot acoperi varietatea de situatii cu care se confrunta fortele de securitate si grupurile de protectie a demnitarilor.

Un exemplu elocvent il constituie cazul a doi teroristi kamikaze de cetatenie britanica ce aveau in bagajele de mana cate o carte in interiorul carora era disimulata incarcatura de exploziv plastic. Capsa detonatoare era si ea disimulata intr-un pix de plastic care nu avea componente metalice, deci greu de identificat la raze X sau magnetometre (porti anti-metal). Cei doi britanici au sosit in Israel cu intentia de a se detona intr-un cunoscut club monden, „Mike's Place”.

Acoperirea operativa a celor doi englezi era extrem de solida, ei fiind ajutati de o ziarista de origine italiana, membra activa a Miscarii Internationale de Solidaritate o cunoscuta organizatie anti-globalizare.

Acest atentat nu este singular, mediile de securitate avand informatii confirmate ca astfel de dispozitive explozive atipice, cu capsa nemetalica disimulata in pixuri, sunt folosite, deja, in India si Sri Lanka, in special in atentatele indreptate contra demnitarilor locali.

Letalitatea atacurilor kamikaze nu provine numai din puterea incarcaturii explozive purtate de atentator. Teroristii au experimentat deja, folosirea de substante chimice sau biologice pentru a mari capacitatea de ucidere si, implicit, de propagare a terorii asupra victimelor secundare. Astfel, in Israel, atentatorii kamikaze au folosit incarcaturi binare de explozibil plastic si arsenic, teroristii sinucigasi au purtat asupra lor flacoane cu sange contaminat cu virusul hepatitei B si exista informatii credibile privind folosirea de flacoane de sange infectat cu HIV.

In ceea ce priveste modul de mascare a DEI, am prezentat cazul bombelor disimulate in carti si notesuri, dar exemplele ar putea continua pe pagini intregi: telefoane celulare, camere video, bibelouri sau vesela ceramica, jucarii, pachete de tigari etc.

Conceptul de „booby-traps” (dispozitive explozive capcana) este cunoscut si utilizat de zeci de ani, dar teroristii traditionali incercau sa le plaseze in proximitatea victimelor si sa se retraga in siguranta inainte de explozie. In cazul teroristilor kamikaze lucrurile sunt mult mai simple, acestia detonandu-se o data cu ele daca reusesc sa se apropie suficient de mult de tinta scapand de controlul fortelor de securitate.

Acest lucru devine cu atat mai periculos atunci cand avem de a face cu autovehicule-capcana, conduse de soferi kamikaze.

Astfel, in luna iulie 2004 ministrul irakian al mediului si cel al educatiei au supravietuit unor atentate separate, comise la Bagdad.

Primul atentat s-a produs in cartierul Qadissiyah, din sudul Bagdadului, si a vizat convoiul ministrului mediului, Miskast Mumin, care iesea dintr-un complex rezidential securizat. Mumin este una din cele sase femei care fac parte din guvernul interimar de la Bagdad.

In momentul in care convoiul lui Mumin iesea din complexul rezidential securizat in care locuiesc oficialii irakieni, o masina condusa de un terorist sinucigas a incercat sa loveasca vehiculul in care se afla aceasta. Alte doua vehicule din convoi au reusit sa impiedice masina-capcana sa se apropie de cea a ministrului, dar patru garzi de corp si-au pierdut viata si o alta persoana a fost ranita. Surse medicale de la spitalul Yarmuk au precizat sa, in urma atacului, au fost raniti si trei civili aflati in zona.

Dupa doar o jumatate de ora, un atentat similar l-a vizat pe ministrul educatiei, Sami al-Mudhaffar, in cartierul Al-Khadar din vestul Bagdadului, in timp ce acesta se indrepta spre sediul guvernului, a declarat Abdel Khalek Nasser, seful de cabinet al oficialului irakian.

Politia a anuntat ca ministrul Sami al-Mudhaffar nu a fost ranit in urma atacului, petrecut la circa 100 de metri de intrarea principala a postului irakian de televiziune Al-Huriva, finantat de Statele Unite.

Convoiul lui al-Mudhaffar a fost de asemenea, atacat la iesirea din complexul rezidential securizat. O masina condusa de un sinucigas a incercat sa loveasca vehiculul ministrului educatiei. Celelalte masini din convoi au reusit sa il impiedice pe acesta sa detoneze explozibilul in apropierea lui al-Mudhaffar, dar explozia s-a soldat cu doi morti si trei raniti.

La data de 17 iulie, ministrul justitiei, Malek Dohan al Hassan, a supravietuit unui atentat similar.

Revenind la contramasurile necesare reprimarii tentativelor de atentat kamikaze, elaborate pe baza datelor si informatiilor de care dispunem privind maniera actionala (modus operandi) a teroristilor sinucigasi, principala concluzie pe care o putem trage este ca un atentat sinucigas cu bomba, odata produs, se va solda cu pierderi de vieti omenesti, indiferent de locul unde a fost intersectat atentatorul. Din acest motiv, singura posibilitate de a evita producerea de victime in randul personalitatilor protejate o constituie strategia cunoscuta sub numele de „hardening the target”, adica de a face cat mai inaccesibila tinta vizata.

Pentru aceasta, trebuie evitata rutina deplasarilor, cunoasterea de catre public a programului de lucru al demnitarului, evitarea zonelor aglomerate, a „bailor de multime” atat de dragi politicienilor, folosirea predilecta a unor trasee standard de deplasare, a punctelor obligatorii de trecere, crearea de spatii largi de securitate in jurul demnitarilor protejati sau a resedintelor acestora.

De asemenea, coloanele oficiale trebuie sa adopte masuri de protectie suplimentare, chiar in conditiile in care masina principala este blindata.

Una din tacticile cel mai des uzitate poate fi cea a folosirii masinilor de escorta „flanker”, capabile sa „impacheteze” suplimentar autovehiculul folosit de demnitar.

Agentii de ordine plasati in intersectii, puncte obligatorii de trecere, curbe sau pasaje pietonale nu trebuie sa permita trecatorilor sa se apropie de coloana oficiala pentru a putea mentine un spatiu tampon de protectie suplimentara pentru coloana.

Ca un atentat sa nu se produca este suficient ca atentatorul sa nu stie unde se gaseste tinta vizata. Din acest motiv, o importanta deosebita trebuie sa o constituie colmatarea oricaror scurgeri de informatii privind demnitarii vizati.

In mod aditional, folosirea de coloane false, anuntarea unor date de program contradictorii din care sa rezulte posibilitatea ca un demnitar sa fie prezent la mai multe activitati, in locatii diferite, in acelasi timp sau la intervale foarte scurte, tot acest pachet de masuri pot face tinta potentiala a unui atac kamikaze mai putin accesibila, mai putin vulnerabila, descurajand eventualele tentative de atentat.

Desigur, toate aceste contramasuri trebuie, si in continuare, adaptate la mutatiile ce se inregistreaza in mediul amenintarilor, acest lucru presupunand upgradarea bazelor de date in mod continuu, cuantificarea tuturor elementelor de noutate, ale manierismului comportamental si actional al teroristilor kamikaze, emergenta fenomenului in noi teatre de operatii, precum si valorificarea profesionala a experientei operative a serviciilor de securitate ce s-au confruntat deja cu acest fenomen.

Nici un amanunt nu trebuie considerat irelevant, nici o informatie nu trebuie tratata superficial, nici o contramasura specifica nu trebuie omisa, deoarece trista experienta ne invata ca teroristii au capatat raul obicei de a fi cu un pas inaintea noastra in descoperirea de vulnerabilitati, de fisuri in sistemele de securitate, iar toate aceste brese reprezinta, din pacate, tot mai multe victime nevinovate.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Expertiza biocriminalistica
Utilizarea aplicatiei CDN
MASS-MEDIA, ACCIDENTELE RUTIERE SI EDUCATIA
PRIMELE MASURI CARE TREBUIE LUATE LA FATA LOCULUI ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI EVENIMENT - dresaj caini serviciu patrulare
Dezvoltarea conduitelor agresive
TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI
Expertiza grafica a scrisului de mana
REGLEMENTARI INTERNE SI INTERNATIONALE REFERITOARE LA ACTIVITATEA CU CAINII DE SERVICIU





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu