Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » criminalistica
Notiunea de fals in documente

Notiunea de fals in documente


NOTIUNEA DE FALS IN DOCUMENTE

Notiunea de fals in documente nu este precizata in legea penala printr-o definitie legala. In dictionarul limbii romane am intalnit urmatoarea definitie a notiunii de fals in acte: " o alterare a adevarului intr-un act, prin adaugiri sau stersaturi, prin imitarea semnaturii".[1] In majoritatea legislatiilor se face o enumerare a diferitelor feluri de fals in documente, dar fara a se da o definitie generala si complexa care sa determine caracteristicile acestei infractiuni. Principalele forme de realizare a falsului in documente sunt prevazute de Codul Penal in art. 288, art.289, art. 290 si constau in:

fals material in documente oficiale



fals intelectual

fals in documente sub semnatura privata

Literatura juridica de specialitate, cat si jurisprudenta au relevat elementele esentiale ale infractiunii de fals in acte aratand ca aceasta prezinta trei caracteristici principale si anume :

alterarea adevarului continut intr-un document

producerea efectiva sau aptitudinea de a produce consecinte juridice

prezenta elementelui intentie la savarsirea infractiunii.

Cu privire la infractiunea de fals in acte trebuie pornit de la trasaturile esentiale ale infractiunii, conform art.17 C.P. si anume: infractiunea este fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale.

"Alterarea adevarului cuprins intr-un document are loc, in principal, "in faciendo" prin actiune fiind posibil ca ea sa se produca si prin inactiune (omisiune) asa cum rezulta din prevederea art. 289 CP. Actiunea de falsificare (alterare a adevarului ) este definita de textul art. 288 CP constand in "contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea actului 'si de art. 289 CP care prevede ca prin fals in acte se intelege " atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului". Deci fara o hotarare si fara exteriorizarea ei prin actiune nu poate exista infractiune deoarece numai o actiune, respectiv o inactiune poate aduce atingere valorilor sociale si deci sa produca urmari sociale periculoase. Oricare ar fi modurile de alterare a adevarului pe care se prezuma ca il exprima documentele suspecte, ele se reduc la doua forme, si anume:

falsul intelectual

falsul material

Falsul intelectual consta in atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului sau in omisiunea constienta de a insera unele date sau imprejurari intr-un act cu ocazia intocmirii sale.[5] Un astfel de act desi corect din punct de vedere formal este fals din punct de vedere al continutului. Totodata, trebuie precizat ca falsul intelectual se savarseste, de regula, concomitent cu intocmirea, respectiv redactarea documentului.

Falsul material consta fie in alterarea anumitor elemente ale unui act precizat, fie in confectionarea integrala a unui act fictiv. Codul Penal roman prevede doar ipoteza alterarii, specificand una din modalitatile concrete ale falsului material si anume contrafacerea scrisului sau a subscrierii. Corect ar fi fost ca pe langa alterare, Codul Penal sa prevada expres si alcatuirea, plasmuirea in intregime a unui act, renuntandu-se la formula "contrafacerea scrierii sau a subscrierii".

Neprevederea expresa in legea penala a ipotezei alcatuirii din nou a unui act a dus la o practica gresita in activitatea unor instante de fond care au omis tragerea la raspundere penala in cazurile de intocmire in totalitate sau in parte a unui act oficial, sustinandu-se ca infractiunea se savarseste doar daca se contraface scrierea sau subscrierea sau se altereaza in orice mod un act oficial preexistent. Aplicarea diferentiata a prevederilor art. 288 CP trebuie inteleasa nu doar in sensul de denaturare a unui inscris preexistent adevarat, ci si in sensul de inscris imitat, alcatuit fraudulos, plasmuit, contrafacut.

Falsul material se poate comite atat concomitent cu intocmirea documentului prin realizarea unui document in intregime contrafacut, cat si dupa redactarea sa printr-o modificare (alterare fizica a sa ). Alterea unui inscris consta in denaturarea lui, modificarea materiala, transformarea continutului, stergerea in orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuatie ori folosirea de procedee de juxtapunere.


Desi legea penala nu face deosebire intre diferitele modalitati de realizare a falsurilor unui document, acesta poate fi:

falsificat- prin modificarile partiale aduse unui act autentic

contrafacut- prin producerea unui document in totalitate fals .

Autori de renume, Vasiliu T. si Antoniu G. au considerat ca "orice imitare frauduloasa" reprezinta o <contrafacere>.[8]A contraface un obiect consta din a fabrica in totalitate o copie, cat mai fidela posibil, de maniera in care ea sa poata fi confundata cu originalul.

In materie de documente, autorul falsului face apel la materialul de suport: hartie si la materialul de scris - cerneala, care se apropie foarte mult de actele autentice astfel incat nu pot fi distinse la un simplu examen vizual.

Procedeele cele mai frecvente de alterare a actelor sunt stersaturile si adaugirile. Aceste forme de modificare a unui act se pot intalni separat sau impreuna pe acelasi act si chiar la acelasi cuvant sau semn grafic. De asemenea ele pot insoti si alte forme de modificare a actului.

Alte procedee de modificare a actului sunt :

transformarea semnului grafic (a unei litere sau a unei cifre) prin suprapunerea de trasaturi peste cele initiale

hasurarea sau acoperirea cu diferite materiale a unei portiuni a scrisului sau numai a unor semne grafice. Astfel se exclud unul sau mai multe cuvinte dintr-un text, se altereaza data actului sau se modifica cifre reprezentand sume de bani, calitatea de marfuri, etc.

ruperea (taierea) unei portiuni din act sau perforarea sa exact in locul unde se afla semnul grafic ce urmeaza a fi inlaturat

uneori inlaturarea unei portiuni dintr-un act se produce prin ardere

In locul fragmentului de hartie taiat, respectiv decupat, se anexeaza uneori un alt fragment din hartie care contine semnul grafic sau mentiunea dorita de plastograf.

Constituirea unui act fals se poate realiza si pe calea obtinerii semnaturii autentice prin surprindere ( "furtul" semnaturii cu ajutorul hartiei copiative) sau intr-un alt mod. Dar cel mai adesea pentru plasmuirea unui act nou se recurge la contrafacerea scrisului si cel mai adesea a semnaturii.

Punerea in evidenta a infractiunii de fals in acte se realizeaza cu ajutorul expertizei criminalistice, in cadrul careia un rol foarte important revine expertizei scrisului. In prezent, expertiza scrisului este utilizata intr-un domeniu vast, fiind folosit atat in materie penala, cat si in materie civila.

In materie penala se intalnesc inscrisuri care formeaza insusi obiectul material al infractiunii de fals prevazute de art.288-289 CP. Alterarea adevarului dupa cum am precizat mai sus, se produce fie prin intocmirea in intregime a unui inscris, fie prin modificarea unui act preexistent.

Prin falsificarea unor acte se urmaresc anumite scopuri cum ar fi obtinerea de avantaje materiale, fapta care la randul ei poate intruni elementele constitutive ale altor infractiuni de delapidare, inselaciune in dauna avutului obstesc. In alte cazuri, inscrisurile fara sa reprezinte numaidecat un fals, releva anumite situatii de fals legate de savarsirea unei infractiuni (omor urmat de redactarea unei scrisori prin care victima omorului ar fi declarat ca are un amant - scrisoarea este redactata de o persoana straina, presupusul amant, insa plicul in care este introdusa scrisoarea este semnata de sotul victimei - autor al infractiunii de omor.)

Aria inscrisurilor ce contribuie direct sau indirect la descoperirea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati este infinita: acte si insemnari personale pierdute la locul comiterii faptei, acte apartinand victimei gasite la faptuitori, scrisori anonime cu caracter calomnios sau de amenintare, scrisori care insotesc trimiterea otravii ( urmata uneori chiar de ingerarea sa), scrisori lasate de sinucigasi ( reale sau false, urmarind ascunderea unui omor.

In materie civila, unele inscrisuri au caracter preconstituit, adica au fost intocmite in mod special in vederea dovedirii nasterii, modificarii sau stingerii unui raport juridic, in eventualitatea unui litigiu.

Inscrisurile preconstituite pot fi autentice, fie sub semnatura privata. Inscrisurile autentice nu sunt doar actele notariale (donatii, contracte de vanzare-cumparare, testamentul) dar si cele de stare civila, hotararea judecatoreasca, procesele verbale de indeplinire a actelor de procedura.

Inscrisurile autentice beneficiaza de prezumtia de autenticitate in sensul ca continutul corespunde vointei partilor, exprimat in fata functionarului ca semnaturile le apartin, ca data intocmirii este cea reala. Aceasta nu inseamna ca ele nu pot forma obiectul unei expertize grafice, intrucat sunt susceptibile de a fi atacate pe calea inscrierii in fals (art.180-185 CPP).

A doua categorie de inscrisuri o constituie cele sub semnatura privata in cazul carora conteaza doar daca sunt semnate de persoane care figureaza in act. Asemenea acte sunt chitantele, declaratiile, foile de zestre. Un caz special il reprezinta testamentul olograf in cazul caruia nu este suficienta semnatura testatorului, ci este absolut necesar ca testamentul sa fie redactat de mana testatorului (art.859 C.Civ.). Inscrisul sub semnatura privata are putere doveditoare atata timp cat este recunoscut de parti. In caz contrar, validitatea sau falsitatea sa urmeaza sa fie stabilita de catre instanta de judecata prin procedura verificarii de scripte (art.177-179 CPP) sau prin efectuarea unei expertize.

In afara actelor preconstituite, in procesul civil sunt prezentate si inscrisuri nepreconstituite, cum ar fi scrisorile sau simplele bilete in care se consemneaza diferite raporturi juridice, notificari sau confirmari de executare a unor obligatii asumate anterior.

Campul de aplicare a cercetarii scrisului nu se reduce numai la administrarea probelor in justitie, ci se intinde si la domenii cu caracter extrajudiciar, cum ar fi in materie contraventionala sau de competenta comisiilor de judecata. De asemenea, se recurge la cunostintele de specialitate ale unor experti criminalisti in scopul elucidarii unor probleme privind originalitatea sau descifrarea manuscriselor cu valoare istorica sau literara precum si la verificarea autenticitatii unor opere de arta ( tablouri, lucrari de grafica).

In concluzie se poate afirma ca, sub aspect criminalistic, un document poate fi supus unor modificari partiale ( in scopul de a fi folosite ulterior la dovedirea unor conditii, valori, drepturi neadevarate) sau poate fi produs in afara conditiilor legale de catre o persoana neautorizata, de o sursa neoficiala in scopul de a insela vigilenta organelor abilitate sa controleze documentele respective (organele vamale, politienesti, etc.).



Mic dictionar explicativ al limbii romane -Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1974, pag.256-257

Sandu D.-"Falsul in acte ",Ed. Dacia, Cluj -Napoca,1977, pag.11

Sandu D.- Op.cit, pag.12

Sandu D. - Op. cit, pag.13

Basarab M. - "Drept Penal. Partea Generala", Ed.Didactica si Pedagocica Bucuresti, 1983, pag 43

Sandu D. - Op.cit., pag. 16

Alamoreanu S. -"Falsul in acte .metode clasice si moderne.", Teza de doctorat, U.B.B.,1998, pag.27

Vasiliu T., Antoniu G.,s.a.,"Codul Penal conementat si adnotat.Partea generala", Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1972, pag.251-252

Ionescu L.-Idem

Sandu, D.- Op.cit, pag.17





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.