Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Echipamentul de protectie REL 316

Echipamentul de protectie REL 316




1 DOMENIUL DE UTILIZARE

Echipamentul de protectie REL 316 este destinat protectiei rapide si selective pentru liniile electrice aeriene sau in cablu, (linii lungi, scurte, simplu sau dublu circuit) in sistemele electrice cu neutrul izolat, legat direct la pamant, tratat prin bobina de stingere sau rezistor, fiind eficienta in cazul tuturor tipurilor de defecte.

Acest echipament poate inlocui toate releele discrete din sistemul de protectie a unei linii, realizate in tehnologie clasica.

Echipamentul REL316 face parte din noua generatie a sistemelor digitale in care marimile electrice preluate din instalatie sunt supuse conversiei analog – digitale, semnalele astfel obtinute fiind prelucrate in exclusivitate de microprocesoare programate.




Avand in vedere structura compacta a acestui echipament, schema obtinuta cu cateva unitati hardware si structura software modulara (care pe linga functiile de protectie contine si functiile de autodiagnosticare si automonitorizare continua) este una optima, care raspunde tuturor cerintelor unei scheme moderne, asigurand cerintele legate de siguranta, simplitate, flexibilitate.

Flexibilitatea este asigurata de posibilitatea configurarii echipamentului in functie de locul de montare si de cerintele din punct de vedere al functiilor protectei, printr-un program instalat intr-un PC, prin care se poate comunica cu echipamentul. Operatorul poate selecta din biblioteca de functii de protectie, fara sa fie necesar sa aiba cunostinte de programare, functiile necesare unei aplicatii.

Datorita interfetelor pe care le contine echipamentul REL 316 poate fi inclus intr-un sistem de comanda-control. Pot fi astfel transmise la nivele ierarhic superioare date ca semnale de stare, valori masurate, parametrii protectiilor, etc.




STRUCTURA CONSTRUCTIVA A ECHIPAMENTULUI


1 Schema bloc si principiul de functionare


Schema bloc a echipamentului este reprezentata in figura 1-1.

Echipamentul REL 316 cuprinde mai multe ansambluri constructive (placi cu circuite imprimate):

-unitatea transformatoarelor de intrare tip 316 GW61;

-unitatea convertorului A/D tip 316EA61 sau 316EA62 (pentru protectia diferentiala);

-unitatea procesorului principal tip 316VE61;

-una sau doua unitati de intrari / iesiri binare 316DB61 sau 316DB62;

-unitatea de alimentare auxiliara (operativa) 316NG61 sau 316NG62 sau 316NN63;

-unitatea de memorie si de comunicatie 316CS61;

-unitatea de conectare 316ML61;

-siruri de cleme pentru conexiuni electrice.


Figura 1-1- Schema bloc a echipamentului


Principiul de functionare si fluxul de semnale care se realizeaza in functionarea echipamentului sunt reprezentate in figura 1-

Figura 1-2 – Fluxul de semnale


2 Structura constructiva a echipamentului


1 Panoul frontal


Panoul frontal este prezentat in figura 2-1 si cuprinde :

-zona cu LED-uri (a). Aceasta zona contine LED-ul de stand-by (“pregatit”), LED-urile corespunzatoare primei unitati de intrari/iesiri binare si LED-urile corespunzatoare celei de-a doua unitati de intrari/iesiri binare (daca este instalata);

-zona de etichete (b). In aceasta zona se pot introduce (in spatele panoului frontal de protectie, prin fanta prevazuta pentru interfata de comunicare) etichete cu semnficatia LED-urilor utilizate si cu alte caracteristici considerate necesare pentru operator (date nominale, etc.);

-zona de comunicare (c) ce contine butonul de reset si conectorul de 25 pini pentru interfata seriala prin care se realizeaza comunicarea cu PC-ul local.


Figura 2-1 – Panou frontal REL 316


Butonul de resetare are trei functii:

- resetarea releelor de declansare, a releelor de semnalizare si a LED-urilor in cazul in care acestea sunt configurate sa ramana blocate pe pozitia ,,activat”  si anularea afisarii protectiei de distanta in timpul rularii programului de comanda;

- resetarea totala a protectiei (pornire la cald) daca butonul este apasat pentru cel putin 10 secunde.


2 Panoul din spate al echipamentului


Panoul din spate al echipamentului (figura 2-2) reprezinta suportul mecanic pentru:

- conectorul T format din bornele (clemele) de conexiune pentru intrarile analogice (curenti si tensiuni);

- conectoarele A,B,C,D format din bornele (clemele) de conexiune pentru intrari / iesiri binare (blocaje, semnalizari, declansari);

- conectorul sursei de alimentare operativa (H).



Figura 2-2 Panou spate REL316


In fig.2-3 sunt prezentate sirurile de cleme si rolul pe care il au.


3 Unitatea transformatoarelor de intrare (intrari analogice)


Unitatea transformatoarelor auxiliare 316GW61 reprezinta interfata intre sistemul primar (curenti si tensiuni) si echipamentul propriu-zis (figura 2-3).

Transformatoarele de intrare realizeaza separarea galvanica intre sistemul primar si circuitul electronic si reducerea semnalelor la un nivel corespunzator pentru procesarea lor de catre convertoarele A/D.

Unitatea poate avea pana la 9 transformatoare, de curent si de tensiune.

Aceste transformatoare produc la iesire semnale ,,de tensiune”  atat in cazul canalelor de curent cat si al celor de tensiune.

Sunturile conectate pe infasurarile secundare ale transformatoarelor de curent sunt montate in aceasta unitate.



Figura 2-3 Sirurile de cleme REL 316


La intrarile analogice ale echipamentului pot fi conectate atat marimile pe cele trei faze (curenti si tensiuni), precum si curentul homopolar al liniei protejate (I0) si/sau al liniei paralele (I0P) cu linia protejata (I0P este necesar pentru a se putea lua in calcul, la unele functii de protectie, influentele mutuale ale liniei paralele).


4 Unitatea de conversie analog - digitala (A/D)


Aceasta unitate (316EA61 in fig. 2-4) este formata din:

-o parte analogica in care se executa operatia de filtrare, amplificare, esantionare si conversie A/D;

-o parte de control, in care se controleaza secventa de operare a convertorului;

-un procesor de control pentru pre-procesarea semnalului esantionat inainte de a fi transferat la procesorul principal.


Text Box: 316 GW 61



316EA61

316DB62 /316DB61 / 316DB6

316VE cu 316CS61


316DB61 / 316DB62



316NG61 / 316NG62 / 316NN63






Figura 2-4 Aranjarea unitatilor componente



Semnalele de la intrare sunt trecute prin filtre “trece jos” care elimina armonicele de inalta frecventa.

Dupa trecerea prin filtrele de intrare si eliminarea armonicelor superioare si a supratensiunilor, fiecare dintre cele 9 marimi (semnale) masurate este aplicata unitatii de esantionare si memorare prin doua canale cu amplificare diferite (la unul din canale factorul de amplificare este 8, la celalalt 1).

Pentru a se elimina introducerea de diferente intre unghiurile de faza ale marimilor preluate pe circuitele de intrare (curent si tensiune), toate aceste marimi sunt esantionate simultan si transferate la convertorul A/D prin multiplexare.

Semnalele digitale sunt transferate de la convertorul A/D la un buffer de memorie si apoi, prin memoria dublu acces (memoria dublu port, DPM), la memoria principala.

Controlerul de secventa controleaza amplificatoarele de esantionare, memorare, multiplexorul si convertorul A/D. Rolul acestui controler este de a asigura o rata de esantionare constanta.

Procesorul de control transfera valorile digitale de la memoria principala, prin memoria dublu acces, la unitatea procesorului principal.

De asemenea, procesorul de control realizeaza supravegherea continua a structurii hardware. Acesta executa automonitorizarea pentru convertorul A/D, tensiunea de referinta, secventa de operare si memorare.

Operarea corecta a programului este supravegheata de un “watchdog”. Atunci cind apare o intrerupere de la procesorul principal, procesorul de control reinitializeaza controllerul de secventa.


5 Unitatea procesorului principal


Unitatea procesorul principal 316VE61 realizeaza algoritmii de protectie cu setarile corespunzatoare. El primeste datele de la unitatea de conversie A/D printr-o memorie dublu acces (DPM) si de la unitatea de intrari/iesiri, tot printr-o memorie dublu acces (vezi si fig.1-1).

Procesorul principal realizeaza algoritmii de protectie cu reglajele corespunzatoare implementate. El primeste datele de la unitatea de conversie si procesorul logic. Rezultatele calculate de algoritmii de protectie sunt transferate la procesorul de logica unde fie sunt corelate din punct de vedere logic cu alte semnale, fie activeaza direct iesirile binare ale unitatii de intrari / iesiri.

O alta functie a procesorului principal este aceea de a controla interfata locala (RS-232C) pentru PC-ul operatorului. Legatura intre PC si echipament trebuie realizata cu un cablu cu fibra optica, daca mediul este supus perturbatiilor electromagnetice.

Procesorul principal este de tip 80186 si este acelasi ca la REG 216, ceea ce face posibila schimbarea algoritmilor de protectii intre echipamentele seriei REG216 si cele ale RE.316.

Procesorul pentru partea logica controleaza unitatile de intrari/iesiri binare 316DB61/ 316DB6 El citeste canalele de intrari binare (optocuploarele) la intervale regulate de timp, activeaza canalele de iesire (de semnalizare si de declansare) si memoreaza datele de stare pentru LED–urile de pe placa frontala, intr–un buffer de memorie corespunzator.

Acest procesor aloca semnalele logice binare canalelor fizice de intrari / iesiri conform structurii (matricei) prestabilite si combina semnalele logice primite de la procesorul principal cu cele de la intrari, conform programului.

De asemenea, procesorul logic efectueaza automonitorizarea. Operarea lui corecta este asigurata prin semnalul de supraveghere schimbat intre procesorul principal si cel de logica.


6 Unitatea de intrari / iesiri binare


Unitatea de intrari / iesiri (I/O) binare 316DB61/ 316DB62 (figura 2-3 si 2-4) face posibila citirea semnalelor care sosesc prin optocuploare din instalatie si transmiterea comenzilor in exterior.

Toate intrarile si iesirile realizeaza o izolare galvanica intre circuitele electronice si mediul exterior al instalatiei (subsistemul de protectie si comanda-control).

Aceasta unitate controleaza si starea LED-urilor de pe panoul frontal.

Numarul de intrari / iesiri al unui echipament este realizat prin instalarea a una pina la patru unitati de intrari / iesiri binare.

Tensiunea de intrare la optocuploare se poate adapta la gamele de tensiune prevazute prin conectarea unor rezistente de valoare corespunzator calculate.

Intrarile si iesirile acestor unitati sunt regasite la conectoarele de pe panoul din spate al echipamentului (fig. 2-2 si fig.2-3), astfel:

- intrari binare prin optocuploare: OCx01(Z2-Z4), OCx02(d2-d4), OCx03(Z8-Z10) si Cx04(d10-d12) la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.

- iesiri binare de semnalizare prin relee: Sx07 (Z14-Z16), Sx08(d18-d20), Sx09(Z20-Z22),Sx10(Z12-Z14), Sx01(d14-d16), Sx02(Z18-Z20), Sx03(d22-d24), Sx04(d30-d28), Sx05(d30-d32), Sx06(Z30-Z32-Z28) la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.

- iesiri binare prin relee de declansare:Cx01(d30, d32-d26, d28, Z26, Z28-Z30,Z32), Cx02(Z6,Z8-Z2,Z4; d2,d4-d6,d8), la care x reprezinta numarul unitatii de intrari / iesiri.


7 Unitatea de interconectare


Legaturile dintre unitatile componente ale echipamentului se realizeaza prin unitatea de interconectare 316 ML61.

Aceasta este localizata in spatele panoului frontal si este constituita din conectori si legaturile necesare intre unitati.

De asemenea, unitatea de interconectare contine butonul de reset, conectorul pentru interfata seriala si cele 16 LED–uri pentru semnalele de stare (figura 2-1).



8 Unitatea de comunicare si memorie


Comunicarea echipamentului cu un sistem de control extern, printr-o magistrala, este posibila prin unitatea auxiliara de comunicare si memorie tip 316CS61, unitate care se conecteaza in unitatea procesorului principal.

Memoria suplimentara este prevazuta pentru salvarea datelor in inregistratorul de evenimente si este echipata cu o baterie pentru a preveni pierderea informatiilor in cazul intreruperii in alimentarea cu tensiune operativa.

Memoria suplimentara este configurata ca o memorie dublu port la care au acces procesorul principal si procesorul din unitatea auxiliara (tip 80186).

O varianta a unitatii auxiliare de comunicare si memorie este aceea echipata doar cu memorie (fara procesor si interfata de comunicare seriala) si este utilizata doar pentru memorarea evenimentelor.


9 Unitatea de alimentare operativa (auxiliara)


Unitatea de alimentare operativa (auxiliara) de tip 316 NG61 sau 316 NG62 sau 316 NN63 (fig. 2-4) asigura toate tensiunile in curent continuu cerute de functionarea protectiei prin preluarea tensiunii bateriei statiei, respectiv o sursa sigura de curent alternativ in cazul 316 NN63.

Aceste unitati contin condesatoare care sunt capabile sa asigure tensiunea pentru intreruperi ale tensiunii bateriei de maxim 50 ms. De asemenea, aceste unitati sunt protejate impotriva schimbarii polaritatii. In cazul in care, tensiunea de alimentare este intrerupta, aceste unitati genereaza semnale de control (reinitializare sau blocare) pentru toate unitatile.

Legatura dintre bateria statiei si unitatea de alimentare operativa a echipamentului se realizeaza prin conectorul plasat pe panoul din spate al echipamentului (figura 2-2).

Ansamblurile prezentate mai sus (3 9) sunt introduse in carcasa prin spate si asigurate cu o placa de protectie. Modul de dispunere a acestor module este prezentat in figura 2-4.




3. PROGRAMUL DE COMUNICARE - CONTROL AL ECHIPAMENTULUI


Firma ABB a produs doua variante constructive din seria 316, respectiv

RE_ 316 si RE_ 316*4. Programul de comunicare-control al echipamentului are mici deosebiri intre cele doua variante.

In cadrul lucrarii de fata este tratata varianta REL 316.

In situatia in care se opereaza asupra unui echipament REL 316*4 se va aplica programul de comunicare-control din ,,Procedura de verificare REG 316” cod H-PVPE-13 sau ,,Procedura de verificare RET 316” cod H-PVPE-18, in care este trecut programul pentru varianta RE_ 316*4.


Programul de comunicare-control permite operatorului sa comunice cu echipamentul, in sensul introducerii unor date in memoria echipamentului (configuratie, reglaje, etc.) si al extragerii datelor inregistrate de echipament in urma functionarii acestuia (valori masurate, lista de evenimente, etc.).



Cerintele minime ale PC – ului, cu ajutorul caruia se poate comunica cu echipamentul, sunt:

- compatibil IBM AT;              

- sistemul de operare MS – DOS 3.0 sau mai sus (este recomandat

MS – DOS 5.0);

- memoria RAM de 1 MB;

- 2 unitati de disc flexibil (discheta) sau o unitate de discheta si un hard disc cu mai mult de 10 MB;

- interfata seriala (RS – 232 c);          

- interfata paralela (Centronics);

- posibilitati grafice (rezolutie 640 x 200 sau mai buna).

Programul de comunicare-control poate fi executat:

- on line, cand PC-ul, prin portul serial COM 1, este conectat la echipament printr-un cablu de legatura cu conectorul RS-232, aflat pe panoul frontal al echipamentului (figura 2-1). Pentru realizarea comunicarii on line, echipamentul trebuie sa fie alimentat cu tensiune operativa, adica LED-ul verde cu nr.1 (“stand-by”) trebuie sa lumineze.

- off line, cand PC-ul nu este conectat la echipament.


3.1 Instalarea si pornirea programului de control


Programul de comunicare poate sa fie memorat pe un disc flexibil (discheta) sau pe discul fix (hard disc) al PC-ului.

Daca se prefera utilizarea programului de pe discheta, se recomanda folosirea unei copii a dischetei originale care trebuie sa fie protejata “la scriere”.

Daca se prefera executarea programului de pe hard disc-ul PC-ului, continutul dischetei originale trebuie copiat intr-un director “REL316” pe hard disc.

Indiferent de suportul software-ului de comunicare, programul porneste prin lansarea in executie a fisierului “rel316.exe”. Acest lucru se obtine prin selectarea denumirii acestui fisier si apasarea tastei “ENTER”. Rezultatul efectuarii acestei operatii este aparitia pe ecran a tabloului din figura 3.1-1.




Figura 3.1-1 – Tabloul de inceput al programului de control


Tastele standard folosite in comunicarea cu echipamentul sunt urmatoarele:  

< Pg UP > - derulare in sus;

< Pg Dn > - derulare in jos;

< Home > - pozitionare la inceput;

< End > - pozitionare la sfarsit;

< > - linia precedenta;

< > - linia urmatoare;

<Insert>/<Delete> - selectare/deselectare optiuni in procesul de parametrizare

< Enter > - executa operatia descrisa de linie;

< > - afisaza temporar fereastra de ajutor;

< Esc > - anuleaza operatia executata, iese din meniul curent sau din program.


3.2 Schema logica a programului de control


Schema logica de functionare a programului de control este prezentata in figura 3.2-1.


Figura 3.2-1 – Schema logica a programului de control


3.3 Structura meniului principal


Meniul principal are structuri diferite pentru cele doua moduri de lucru, on-line si off-line, respectiv:

- pentru modul de lucru on-line, meniul principal ofera utilizatorului urmatoarele optiuni (figura 3.3-1, figura 3.3-2):

# “Editor” – incarca editorul si permite ca toate functiile de protectie si de sistem sa fie afisate, tiparite, modificate si salvate (figura 3.3-3);

# “Event handling” (“Gestionarul de evenimente”) - permite afisarea listei evenimentelor din memoria echipamentului si stergerea lor, dupa introducerea parolei;

# “Measurement values” (“Valori masurate”) – afiseaza valorile marimilor masurate;

# “Test functions” (“Functii de testare”)– verifica functiile de protectie in diversele seturi de parametri, releele de iesire de declansare si de semnalizare, functionarea LED– urilor si a semnalelor corespunzatoare lor, dupa introducerea parolei;

# “List relay settings”(“Afisare setari releu”) – afiseaza lista setarilor pentru toti parametrii echipamentului;

# “Diagnostics” (“Diagnoza”) – afiseaza informatii despre defectele aparute in echipamentul de protectie;

# “RETURN” – executa o intoarcere la programul de pornire.


- pentru modul de lucru off-line meniul principal ofera utilizatorului numai doua posibilitati (cu semnificatiile de mai sus):

# “Editor”;

# “RETURN”.


Continutul meniului “Editor” este acelasi in ambele moduri de lucru (on-line si off-line), cu deosebirea ca la modul off-line, optiunea “Present prot. funcs” (“Functii de protectii prezente”) este activa dupa ce se selecteaza si se instaleaza, in fisierul curent, functiile dorite.

Un meniu prezinta utilizatorului o lista de optiuni care se pot selecta prin miscarea barei de marcaj, cu sagetile de pe tastatura ( ) si apoi executarea optiunii dorite cu tasta “ENTER”.

Selectarea unei optiuni de meniu are ca rezultat unul dintre urmatoarele raspunsuri :

- o schimbare neconditionata la un meniu urmator;

- executarea neconditionata a unei operatii, de exemplu, tiparirea unor date, comutarea setarilor, etc.;







Figura 3.3-1 – Structura meniului principal          


- executarea conditionata a unei operatii. Dupa selectarea acesteia din meniu, utilizatorului i se cere sa introduca date printr-un meniu urmator sau intr-o fereastra de dialog;

- o schimbare neconditionata la un meniu anterior prin selectarea optiunii “RETURN”.

Ecranul intreg este folosit pentru afisarea datelor, iar ferestrele sunt utilizate pentru meniuri auxiliare si mesaje. Editarea functiilor foloseste o combinatie de ecran intreg si ferestre.

Programul de comunicare (control) poate sa fie intr-unul dintre urmatoarele tablouri:

- intr-o fereastra de selectare a unei optiuni (“MENU”);

- intr-o fereastra de asteptare a introducerii unor date, de exemplu: setari de parametri, confirmari, parole, etc. (“EDIT”);

- intr-o fereastra de afisare cu mesajul “Press any key to continue” (“Apasati o tasta pentru a continua”) – “DATA OUTPUT”;

- intr-o fereastra de asteptare, cand programul executa o comanda (tastatura este inactiva), cu mesajul corespunzator (“Wait”) de asteptare.

Linia cea mai de jos a ecranului arata informatii suplimentare ca: memoria libera si versiunea software-ului.

Spatiul de memorie libera trebuie multiplicat cu 16 pentru a obtine numarul de bytes.

Versiunea de software se refera la programul de control si la programul principal.



Figura 3.3-2 – Meniul principal


3.3.1 Editorul


Datele introduse sau modificate (editate) sunt stocate intr-o memorie pana cand este executata rutina de salvare.

Optiunile acestui submeniu sunt urmatoarele (figura 3.3-3):

# “Present Prot. functions” (“Functii de protectie selectate“) –afiseaza lista functiile selectate din biblioteca pentru o anumita aplicatie, fiind posibile si operatiile de editare, copiere sau stergere asupra fiecarei functii (vezi si 3.3.1.1);

# “Library Prot Funcs” (“Libraria de functii de protectie”) - operatii asupra functiilor din librarie, respectiv editare si instalare in lista functiilor selectate pentru o anumita aplicatie (in memoria echipamentului sau in fisierul curent de lucru);

# “Edit Hardware Functions” (“Configurare hardware”) - se definesc parametrii care determina configuratia hardware, respectiv componentele echipamentului, canalele analogice si binare, etc.;



Figura 3.3-3 - Editor


# “Edit System Parameters” (“Editarea parametrilor de sistem”) - se stabilesc parametrii care definesc sistemul de protectie REL316;

# “List Edit Parameters” (“Prezentarea setarilor parametrilor”) - afisarea diverselor setari pe ecran si/sau tiparite la o imprimanta conectata la portul paralel al PC–ului;

# “Save parameters to file” (“Salveaza parametrii intr-un fisier”) - salveaza setul complet al parametrilor (intregul continut al bufferului de editare)

intr-un fisier pe hard disc sau pe discheta;

# “Load parameters from file” (“Incarca parametrii dintr-un fisier”) – este inversul operatiei anterioare (“Salveaza parametrii intr-un fisier”). Un set de parametri salvati anterior intr-un fisier poate fi incarcat prin aceasta operatie;

# “RETURN” – aceasta optiune fie salveaza, fie descarca un set de parametri si aduce utilizatorul in meniul principal.


3.3.1.1 “Present Prot Functions” –Functii de protectie selectate (instalate)


Accesarea acestei optiuni de meniu afiseaza lista functiile selectate din biblioteca pentru o anumita aplicatie, instalate in memoria echipamentului sau in fisierul curent de parametrizare (figura 3.3-4).



Figura 3.3-4 - Lista functiilor instalate (prezente)


Tabloul cu lista functiilor selectate are coloanele sub forma A [B/C] D

in care:

A reprezinta numarul functiei in lista (1,2, etc.);

B reprezinta setul de parametrii in care este activa functia. Fiecare functie poate avea patru seturi dinstincte de parametrii din care poate fi selectat unul sau mai multe seturi, printr-un sir de patru simboluri binare. De exemplu, sirul de simboluri binare semnifica

0010 = selectat setul de parametri 2

1011 = selectate seturile de parametri 1, 2 si 4 ;

C indica daca functia este unica, numita “functie original” sau este o copie a unei functii originale. In acest sens, se folosesc simbolurile:

- 0 daca functia este o “functie original”;

- cifra n, care reprezinta numarul de ordine al functiei originale in lista functiilor selectate, a carei copie este.

De exemplu, in figura 3.3-4, functia cu numarul 5 este o copie a functiei cu numarul 3, deci n = 3, implementata in setul 4 de parametri al functiei Voltage-DT (la pozitia 3 este ales setul 1 de parametri ai functiei Voltage-DT).

D indica denumirea functiei selectate (Distance, Current-DT, etc.).


Dupa selectarea unei functii (cu sagetile si tasta Enter), din lista, utilizatorul poate sa efectueze urmatoarele operatii (figura 3.3-5):

- “Edit Run Function”–“Editarea (modificarea) parametrilor functiei”;

- “Copy Run Function” – “Copierea functiei”sau

- “Delete Run Function” – “Stergerea functiei”.



Figura 3.3-5 - Operatii asupra functiilor de protectie active



3.3.1.1.1 “Edit Run Function” (“Editarea unei functii de protectie”)


Aceasta optiune deschide tabloul de editare (modificare) a parametrilor functiei (figura 3.3-6).



Figura 3.3-6 – Exemplu de tablou de editare a unei functii (Edit Run function)


Editarea unei functii presupune una sau mai multe (sau toate) dintre operatiile urmatoare:

- Introducerea sau modificarea (stergerea) comentariului (marcat cu * * in fig 3.3-6);

- Selectarea setului de parametri in care este activa functia (ParSet 4…1);

- Selectarea canalelor de declansare corespunzator matricei de declansare (Trip);

- Introducerea valorilor parametrilor numerici (Delay, I-Setting, etc.);

- Selectarea unei optiuni dintr-o lista (MaxMin, NrOfPhases, etc);

- Selectarea canalelor analogice de intrare (CurrentInp, etc.);

- Selectarea canalelor binare de intrare (BlockInp,etc.);

- Selectarea canalelor binare de iesire (Trip, Start, etc.);




Tastele folosite pentru toate categoriile de parametri:

< > - afiseaza fereastra de ajutor

mutarea cursorului in coloana cu numele parametrilor:

< > - o linie mai sus

< > - o linie mai jos

< Pg Up > - in capatul de sus al paginii

< Pg Dn > - in capatul de jos al paginii

< Home > - la inceputul liniei

< End > - la sfarsitul liniei

< > - editarea comentariilor functiilor

< Enter > cu doua semnificatii

- dupa selectarea unei functii sau a unui parametru afiseaza fereastra de selectare si introducere a optiunii;

- dupa introducerea parametrilor, verifica parametri si aduce meniul anterior.

< Esc > parasirea ferestrei curente fara a salva modificarile.


Atentie! Pentru marcarea virgulei se foloseste punctul.

La editarea unei functii, se verifica, in mod automat, urmatoarele tipuri de actiuni:

- setarile parametrilor numerici ;

- alocarea semnalelor;

- selectarea canalelor. Configuratia selectata este admisa doar daca este considerata plauzibila (de exemplu, o intrare de curent nu poate fi setata pentru un canal definit drept canal de tensiune sau un semnal nu poate fi repartizat unei iesiri, releu sau LED, care a fost deja utilizata). Daca selectarea nu este considerata plauzibila, se emite un semnal sonor.


3.3.1.1.1.a Introducerea sau modificarea (stergerea) comentariului pentru                           o functie.


Semnele * * in fereastra “Function No…..” (figura 3.3-6) marcheaza un spatiu unde poate fi introdus un comentariu de 25 de caractere.

Introducerea comentariului este posibila prin apasarea tasei “

Stergerea unui comentariu se efectueaza prin utilizarea tastelor “ ” si “Spacebar” (spatiu).

Comentariul introdus apare in fereastra “Existing prot. Function” si este salvat si transferat protectiei in acelasi mod ca si setarile parametrilor.


3.3.1.1.1.b Crearea seturilor de parametri (ParSet4…1)


Toate functiile de protectie au acest parametru (a se vedea si cap.3.3.1.4.1.) si semnifica existenta a patru seturi de parametrii pentru fiecare functie de protectie.

O functie de protectie pot fi activa in unul sau mai multe seturi de parametri, dar la un moment dat, numai un singur set de parametri este activ (a se vedea si capitolele referitoare la comutarea intre seturile de parametri -3.3.1.4.1- si copierea unei functii - 3.3.1.1.2).

Parametrul ParSet 4..1 trebuie setat avand in vedere faptul ca o functie copie nu poate activa in acelasi set de parametri cu functia original. Daca totusi se introduce acelasi set de parametri, setarea nu este efectuata.

Crearea seturilor de parametri se efectueaza dintr-o fereastra in care se pot selecta (cu tasta INSERT) sau deselecta (cu tasta DELETE) unul sau mai multe seturi de parametri (figura 3.3-7).

Functiile “BinCir” si “RemoteBin” trebuie sa fie introduse separat pentru fiecare set de parametri in care sunt folosite, fara sa fie copiate.

Cand mai multe functii de protectii sunt in legatura cu aceeasi logica, ele trebuie sa fie active in acelasi set de parametri.

Setul de parametrii curent este cel cu nr.1 (ParSet 1). Activarea unuia dintre seturile de parametri ParSet 2 ParSet4 se poate face prin:

- iesirea unei functii (de exemplu combinarea functiei maximale de curent cu functia minimala de tensiune pentru a obtine o protectie de curent cu blocaj de mimima tensiune);

- semnale externe aplicate intrari binare a setului de parametrii corespunzator.

Aceste intrari binare determina care set este activ conform tabelului:


Intrarea ParSet2

Intrarea ParSet3

Intrarea ParSet4

Setul de parametri activ

F

T

F

T

F

T

F

T

F

F

T

T

F

F

T

T

F

F

F

F

T

T

T

T

1

2

3

NESCHIMBAT

4

NESCHIMBAT

NESCHIMBAT

NESCHIMBAT


Se observa ca, daca se aplica mai mult de un semnal la intrarile binare, setul de parametri existent ramane neschimbat, adica va fi activ setul ParSet 1.

Pentru a indica extern care dintre cele 4 seturi de parametri este activ, sunt necesare patru iesiri (cap.3.3.1.4.1.)



Figura 3.3-7 - Crearea seturilor de parametri (ParSet 1..4)



3.3.1.1.1.c Selectarea canalelor de declansare corespunzator matricei de                               declansare


Aceasta optiune realizeaza alocarea semnalului de declansare al unei functii unuia sau mai multor canale de declansare astfel incat sa se realizeze matricea de declansare (figura 3.3-8).

Aceasta secventa se efectueaza prin selectarea parametrului:

- Trip CB R (S, T) din grupa de parametri Binary Outputs, optiunea CB Commands pentru protectia de distanta (Distance),sau

- Permit To Close pentru functia de verificare a sincronismului (Syncrocheck), sau

- Close CB pentru functia de RAR (Autoreclosure), sau

- Trip (al doilea parametru din tabloul de parametrizare) pentru toate celelalte functii de protectie.

Canalul de declansare se selecteaza (cu tasta INSERT) sau deselecteaza (cu tasta DELETE) dintr-o fereastra de tipul celei prezentate in fig.3.3-8.


Figura 3.3-8 - Selectarea canalelor de declansare (Trip)


Casetele reprezentand canalele de declansare au urmatoarele caracteristici:

- in partea de sus cifrele reprezinta numarul canalului (o placa Intrari/Iesiri are doua canale – vezi cap.6);

- in partea de jos:

# semnul X reprezinta canal selectat;

# semnele -- reprezinta canal inexistent;

# fara semn, canalul exista dar nu este selectat.

Orice comentariu introdus de utilizator (meniul “Edit Hardware Functions / Edit Trip Channels / Edit Trip Channels Comment” capitolul 3.3.1.3.4) este afisat in partea de jos a ferestrei pentru canalul pe care se afla banda de marcaj (selectie).

Canalele selectate apar in coloana de valori a parametrului din fereastra “Edit Function Parameters” ca un sir de 8 biti: “1” reprezinta canal selectat, “0” reprezinta canal neselectat, bitul cel mai din stanga reprezinta canalul 8, bitul cel mai din dreapta reprezinta canalul 1 (de exemplu: 00000011 inseamna ca sunt selectate canalele 1 si 2).



3.3.1.1.1.d Stabilirea parametrilor numerici


Aceasta optiune de meniu se aplica la:

# stabilirea valorilor pragurilor de actionare (de exemplu, I-setting, U-setting, XA, RA, etc.);

# stabilirea valoarii temporizarii (de exemplu, Delay la protectia maximala de curent);

# stabilirea valorilor unor parametri necesari in algoritmul de protectie (de exemplu, RefLength – reactanta specifica pe unitatea de lungime -la protectia de distanta, etc.)


Fereastra de introducere a datelor este afisata in dreapta ferestrei standard (figura 3.3-9):



Figura 3.3-9 - Introducerea reglajelor numerice


Semnul “>” reprezinta cursorul si dupa el se introduce valoarea dorita.

Taste utilizate: < 0…9 > < . > < > < >


Atentie! Pentru marcarea virgulei se foloseste punctul.

Daca valoarea introdusa depaseste domeniul admis, se afiseaza un mesaj de

avertizare si este afisata valoarea maxima permisa si mesajul:

Closest allowed value 20.00.

(Cea mai apropiata valoare permisa este 20.00.)

Should it be entered?

(Trebuie introdusa?)


<Y> / <N>

 




Daca raspunsul este <Y>, se introduce aceasta valoare, iar daca este <N>, reapare fereastra de introducere a valorii.

Daca valoarea este prea mica apare mesajul “The lowest permissible value is…” si procedura este similara.


3.3.1.1.1.e Selectarea unei optiuni dintr-o lista


Aceasta procedura permite, pentru setarea unui parametru, selectarea unei singure optiuni dintr-o lista.

Exemple de utilizare a acestei proceduri:

# stabilirea tipului functiei si numarul de faze: maximala monofazata sau trifazata, minimala monofazata sau trifazata (de exemplu, setarea parametrului MaxMin la functia maximala de curent – figura 3.3-10);


Figura 3.3-10 – Selectarea unei optiuni dintr-o lista


# alegerea modului de realizare a punctului neutru la transformatoarele de curent, la protectia de distanta: CT Neutral (BusSide -spre bare- sau LineSide -spre linie-, etc.).

Selectarea se efectueaza cu tasta “INSERT”, iar semnul “>” arata optiunea selectata. Operarea selectiei se efectueaza cu tasta “ENTER” care readuce tabloul general de editare a unei functii.


3.3.1.1.1.f Selectarea canalelor analogice de intrare utilizate de functie


Canalele analogice sunt reprezentate impreuna cu semnificatiile simbolurilor in fereastra de selectare din figura 3.3-11 (un exemplu pentru functia maximala de curent):



Figura 3.3-11   - Selectarea canalelor analogice de intrare


Cele noua casute reprezentand canalele analogice disponibile in fereastra de selectie au urmatoarele carateristici:

- in partea de sus: 1…9 = numarul canalului;

- in partea de jos: c = transformator de curent;

v = transformator de tensiune;

+ = doua semne “+” reprezinta un grup de transformatoare pe cele trei faze (introducerea tipului de transformator se efectueaza la “Edit hardware function”);

o = canal nefolosit;

x = canal selectat.

In partea de jos a ferestrei de selectare este afisat comentariul utilizatorului introdus din meniul “Edit Hardware Functions / Edit AD Channels / Edit AD Channels Comment”

Alocarea canalelor analogice este determinata de setarea parametrilor pentru configuratia de baza a sistemului de protectie (parametrul K din meniul “Edit Hardware Functions / Edit Relay configuration / Edit System Function“ capitolul 3.3.1.3.1).

Repartizarea canalelor pe tipuri de intrari analogice (curent sau tensiune) se face de catre fabricant si corespunde subcodului K (vezi si cap.3.3.1.3.1, tab.3.3-2) care se introduce la configurarea echipamentului corespunzator variantei solicitate (in fig.3.3.-11 configurarea este facuta pentru subcodul K01 la care canalele 1 3 sunt pentru sistemul de tensiuni trifazate, 7 9 pentru sistemul de curenti trifazati, iar canalele 4, 5 si 6 nu sunt folosite)

Din grupul de intrari analogice se poate selecta numai canalul fazei R, celelalte doua faze fiind incluse automat, fara alte indicatii speciale, daca functia actioneaza pe toate cele trei faze. Daca functia actioneaza monofazat se selecteaza tot canalul fazei R.

Numarul canalului este indicat in coloana cu valori ale parametrului, in fereastra de editare a functiei. Pentru exemplul din figura 3.3-11 (in care s-a selectat canalul 7), canalul analogic selectat va aparea astfel (figura 3.3-12):



Figura 3.3-12 - Tablou general cu canal analogic selectat


3.3.1.1.1.g Selectarea canalelor binare de intrare


Aceasta optiune se refera la canalele binare de intrare utilizate de catre functia de protectie pentru: blocaje (de exemplu, BlockInp la protectia maximala de curent), stari ale echipamentelor (de exemplu, IsolOpen la protectia de distanta), etc.;



Setarile disponibile pentru parametrii intrarilor binare sunt (figura 3.3-13):

- g1 Always FALSE (“0”) - totdeauna OFF

- g2 Always TRUE (“1”) - totdeauna ON

- g3 Binary Channel - intrare fizica binara (prin optocuplor)

- g4 Output from Function!CAUTION! - iesirea unei functii de protectie.       







Figura 3.3-13– Selectare canal binar de intrare


g1 si g2 Selectarea optiunilor Always FALSE (“0”) si Always TRUE (“1”) se face prin selectarea lor cu tastele si ENTER. In tabloul general in care apare toti parametrii unei functii, in dreptul canalului binar respectiv, va apare litera F (FALSE) sau T (TRUE) corespunzator alegerii facute. De exemplu fig.3.3-12, in care functia de protectie este ,,maximala de curent”, canalul binar este BlockInp, iar alegerea F are drept consecinta ca functia este activa (este fals ca este activ blocajul), iar alegerea T ca functia este blocata (este adevarat ca este activ blocajul);

g3 Selectarea unui canal fizic de intrare (Binary Channel) pentru o intrare binara se efectueaza cu tasta INSERT (pentru semnal neinversat) sau INSERT si tasta “minus” (pentru semnal inversat). Un canal selectat si neinversat este marcat cu “x”, iar unul selectat si inversat cu “I”.

Canalul de intrare selectat apare in linia parametrului respectiv, din tabloul de setare a parametrilor functiei, prin indicativul optocuplorului (vezi capitolul 6). Un exemplu este prezentat in figura 3.3-14 unde a fost selectata intrarea cu numarul opt din unitatea de intrari/iesiri binare cu numarul 1 (indicativ 108).

In partea de jos a ferestrei “Binary Input Channels” (figura 3.3-13) se afiseaza comentariul introdus de catre utilizator prin meniul “Edit Hardware Functions / Edit Binary Input / Edit Comment” (capitolul 3.3.1.3.1).




Figura 3.3-14 - Canal binar de intrare selectat


g4 La intrarea binara a unei functii poate fi “adusa” (inversata sau neinversata) numai iesirea unei functii de protectie care are numar mai mic (in lista functiilor existente in memoria echipamentului sau in fisierul curent de parametrizare). Daca functia a carei iesire se doreste a fi utilizata are numar mai mare, se utilizeaza functia Binary Circle.

Nu poate fi selectata decat o iesire de declansare a unei singure functii.

Fereastra de selectare este prezentata in figura 3.3-15 (un exemplu).

Selectarea acestei optiuni deschide lista functiilor de protectie existente (nu in librarie ci in memoria echipamentului sau in fisierul curent de parametrizare).

Functia se selecteaza cu sagetile si cu tasta ENTER, deschizandu-se astfel fereastra cu iesirile de declansare ale acesteia. Selectarea unei iesiri se efectueaza cu INSERT, deselectarea cu DELETE, inversarea cu “minus”, iar selectarea efectiva (salvarea) si iesirea din acest tablou cu tasta ENTER.



Figura 3.3-15 - Selectarea iesirii unei functii de protectie pentru blocajul altei functii


Selectarea iesirii unei functii la intrarea binara a altei functii apare in tabelul de setare a parametrilor ca in figura 3.3-16.

In acest exemplu, intrarii de blocaj (BlockInp) a functiei Current-DT i s-a alocat iesirea de declansare (START R) a functiei nr.2 din lista de functii, ceea ce s-a notat cu f 2 START R.Daca iesirea functiei ar fi si inversata ar aparea un “-“ in fata (-f2 START R).


ATENTIE!

Conectarea semnalelor binare trebuie facuta cu mare atentie deoarece o conectare gresita poate duce la functionarea necorespunzatoare a functiei de protectie.



Figura 3.3-16 - Alocarea iesirii unei functii la o intrare binara a altei functii


3.3.1.1.1.h Alocarea semnalelor binare de iesire (declansare, demaraj)


Aceasta optiune de meniu se refera la alocarea semnalelor binare de iesire (declansare, demaraj) releelor corespunzatoare sau LED-urilor (parametrii Trip si Start din tabelul general de setare a parametrilor).

Un semnal de iesire poate fi alocat la:

- h1 LED

- h2 releu de semnalizare

- h3 releu de declansare

- h4 inregistratorul de evenimente.

Alocarea semnalului se poate face dintr-o ferastra de tipul prezentat in figura 3.3-17.

h1 Directionarea unui semnal de iesire la un LED se efectueaza prin succesiunea de ferestre din figura 3.3-18.


Figura 3.3-17 - Alocare semnal binar de iesire (Trip si Start)




Figura 3.3-18 - Directionarea unui semnal de iesire la un LED


Toate canalele, care dintr-un motiv anume nu sunt disponibile, sunt indicate prin “U” (folosite deja sau neutilizabile). Daca se incearca selectarea unui astfel de canal apare un semnal sonor.

Canalul cu nr.1 din fereastra de selectare nu este disponibil pentru selectare de catre utilizator pentru ca este deja utilizat pentru semnalul de stand-by.

Selectarea unui LED se efectueaza cu tasta < Insert >, deselectarea cu tasta <Delete>

LED-ul selectat va aparea (L001..L008) in linia parametrului Trip sau Start dupa selectare (figura 3.3-19).


h2 Directionarea unui semnal de iesire la un releu de semnalizare se efectueaza in aceeasi maniera ca pentru LED. De asemenea, dupa selectare, indicativul releului (capitolul 6) va aparea (S101, S102, etc.) in linia parametrului Trip si / sau Start (figura 3.3-19). Semnificatia este urmatoarea:

Sxyz: x = numarul unitatii de intrari /iesiri binare

yy = numarul canalului

Selectarea unui canal se efectueaza cu tasta < Insert >, deselectarea cu tasta <Delete>


h3 Directionarea unui semnal de iesire la un releu de declansare

Atunci cand contactele releelor de declansare nu sunt cerute pentru declansare, ele pot fi folosite pentru semnalizare.

Directionarea unui semnal de iesire la relee de declansare se face dupa acelasi model ca pentru releele de semnalizare.

Dupa selectare, indicativul releului (capitolul 6) va aparea (C101, C102, etc.) in linia parametrului Trip si / sau Start (figura 3.3-19). Semnificatia este urmatoarea:

Cxyz: x = numarul unitatii de intrari /iesiri binare

yy = numarul canalului

Selectarea unui canal se efectueaza cu tasta < Insert >, deselectarea cu tasta <Delete>

Atentie! Daca releul de declansare este deja atribuit la o comanda de declansare, atribuirea la un parametru nu va fi respinsa, dar nu va deveni operationala in protectie.

Ca regula generala, un semnal de demaraj al unei functii de protectie va fi setat ca semnal “General start” daca parametrul de demaraj este selectat si pentru “ER”.

Exceptia o constituie functia de protectie de distanta, al carei semnal general de demaraj “Start R + S +T este totdeauna inregistrat ca un eveniment si activeaza semnalul “General start”.


h4 Directionarea unui semnal de iesire la inregistratorul de evenimente.

Functia de inregistrator de evenimente este activata sau dezactivata prin simpla selectare “ON” sau “OFF”.

Dupa selectare, indicativul ER (Events Recorder) va aparea in linia parametrului Trip si / sau Start (figura 3.3-19).


Precizare!

Alocarea unui semnal de iesire de la o functie nu poate fi alocat concomitent la un LED si la un releu de declansare.



Figura 3.3-19 - Semnal binar de iesire alocat la LED (L002), la releu de             semnalizare (S101), la releu de declansare (C102) si la osciloperturbograf (ER)


3.3.1.1.2 Copierea unei functii de protectie (“Copy Run Function”)

Aceasta obtiune realizeaza o copie, a unei functii existente in lista functiilor selectate deja pentru o anumita aplicatie. Copia va fi considerata ca o noua functie si va fi inscrisa distinct in lista functiilor selectate pentru aplicatia respectiva, pe ultima pozitie.

Tabloul de setare nu mai contine parametrii care reprezinta intrarile analogice si iesirile binare, pentru ca acestia sunt gestionati din tabloul functiei “original” (daca sunt modificati in functia “original”, schimbarile se reflecta si asupra functiilor “copii”), dar contine parametrii de reglaj care pot fi modificati fata de functia ,,original “.

Selectarea acestei optiuni (figura 3.3-5), dupa selectarea functiei din lista functiilor existente pentru o anumita aplicatie (cu tastele sageti si Enter), deschide tabloul de editare (setare a parametrilor) a functiei respective (figura 3.3-6).

De asemenea, pe langa cele aratate, mai trebuie setat si parametrul ParSet 4..1 deoarece o functie copie nu poate activa in acelasi set de parametri cu functia original.

Daca totusi se introduce acelasi set de parametri, setarea nu este efectuata.

De asemenea, trebuie respectata regula:

P1 Po P4 si Po <Pk P4

in care:

Po=numarul setului de parametri in care este activa functia originala

Pk=numarul setului de parametri in care este activa functia copiata

Originalele functiilor copiate nu pot fi sterse.


3.3.1.1.3 Stergerea unei functii de protectie


O functie poate fi stearsa (figura 3.3-5) doar daca:

- nu este folosita de catre alta functie (de exemplu, o iesire binara a acesteia este folosita pentru blocajul altei functii).

- este functie original pentru o functie copie.

Ca o masura de siguranta utilizatorului ii este ceruta confirmarea stergerii ca raspuns la intrebarea “Are you sure you wish to remove this function?” (“Sunteti sigur ca doriti sa stergeti aceasta functie?”). Optiunile sunt <Y> (Da) /<N> (Nu).

Daca se selecteaza <N>, apare mesajul “NO CHANGES SAVED TO RELAY” (“Nu s-au salvat modificari la releu”).

In cazul in care operatorul a ales raspunsul <Y> si functia nu poate fi stearsa (din motivele de mai sus), apare mesajul:

“CANNOT DELETE THIS FUNCTION AS IT IS COUPLED TO OTHER FUNCTIONS” (,,Nu pot sterge functia fiind cuplata cu o alta functie”).

Cu tasta ENTER se revine in tabloul cu lista functiilor.

Daca functia stearsa este ultima pe lista, atunci ea dispare total, altfel, denumirea ei este inlocuita de “*Not used*” (“Neutilizata”) pentru a impiedica renumerotarea functiilor (figura 3.3-20).

Figura 3.3-20 - Functie de protectie stearsa



3.3.1.2 Library Prot Funcs ( Libraria de functii de protectie)


Aceasta optiune de meniu afiseaza lista tuturor functiilor de protectie din libraria de functii (figura 3.3-21). Libraria de functii are un continut in functie de versiunea software instalata (vezi si tabelele 3.3-3 si 3.3-4).


Figura 3.3-21 - Libraria de functii



Pe langa afisarea listei, aceasta optiune permite adaugarea unei noi functii in lista celor active, prin selectarea functiei, stabilirea parametrilor si salvarea acesteia.          Procedura de selectare a functiei si setarea parametrilor este aceeasi ca la “Edit”/ “Present Prot. Functions” (editarea unei functii existente) – capitolul 3.3.1.1.

Numerotarea functiei adaugate se face in continuarea celor existente in memoria echipamentului.

Adaugarea efectiva a functiei se realizeaza cu optiunea RETURN/ENTER din tabloul de setare a parametrilor functiei. Daca se selecteaza aceasta optiune si nu s-au efectuat setarile pentru toti parametrii, se afiseaza mesajul “Undefined/Invalid Parameter” (“Parametru nedefinit sau valoare nepotrivita”) si este marcat parametrul respectiv.

Revenirea la tabloul functiei se face cu tasta ESC sau ENTER.







Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Legea lui Ohm
Descrierea C.E.T si a serviciilor proprii
Bucla receptoare electric mica incarcata cu m sarcini
Oscilatorul Colpitts
Realizarea hartilor de zgomot
Scheme electrice specifice circuitelor electropneumatice
Efectele curentului electric
Teorii utilizate in analiza oscilatoarelor armonice





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu