Lantul de masura bioelectrometric

Lantul de masura bioelectrometric

Masurarea unor marimi asociate diverselor activitati biologice folosind aparatura electronica se realizeaza prin interconectarea urmatoarelor elemente:

mijloace de captare

circuite de amplificarea si/sau prelucrare

mijloace de vizualizare

Toate acestea constituie lantul bioelectrometric- fig. 3.1.

Fig. 3.1. - Schema bloc a lantului bioelectrometric

In raport cu obiectivul masurarilor propuse asupra sistemului biologic, acestea pot fi efectuate in urmatoarele conditii:

conditii obisnuite in care se afla sistemul

conditii modificate prin diverse procedee (stimulare electrica, injectare de substante, modificarea conditiilor de microclima si alimentatie etc.).

Activitatile biologice masurabile pot fi de natura electrica sau neelectrica.

Pentru semnalele biologice de natura electrica - evaluarea unor marimi electrice (diferente de potential, rezistente, etc.) - captarea semnalelor se realizeaza cu ajutorul electrozilor.

Pentru semnale biologice de natura neelectrica - evaluarea unor marimi neelectrice (debit, presiune, temperatura, etc.) - captarea semnalelor se realizeaza folosind diferite tipuri de traductoare (dispozitive care preiau marimi de natura neelectrica si le convertesc (transforma) in semnale electrice care sunt apoi evaluate prin aparatura adecvata.

Mijloacele de captare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa nu afecteze fenomenul studiat;

sa fie usor manevrabile si sa poata fi amplasate fara dificultati in locuri convenabile testarii dorite;

sa nu irite sau sa distruga organismul viu cu care intra in contact;

sa respecte normele de sterilizare, in cazul in care acestea se impun;

sa prezinte o mare capacitate de protectie fata de interferentele exterioare de natura electrica, mecanica, electromagnetica, electrochimica;

sa aiba o buna stabilitate in timp.

Amplificatoarele utilizate in masurarea semnalelor bioelectrice sunt de tip diferential caracterizandu-se printr-o valoare mare a factorului de rejectie de mod comun. Factorul de rejectie de mod comun reprezinta raportul dintre amplificarea de mod diferential si amplificarea de mod comun si indica aptitudinea amplificatorului de a elimina semnalul de mod comun care de obicei este nedorit.

Semsibilitatea amplificatorului pentru semnale bioelectrioce trebuie sa fie sufucient de mare pentru a permite inregistrarea unor amplitudini cuprinse intre 5 mV si 100 mV.

Mijloacele de vizualizare se folosesc pentru a vizualiza, asculta sau inregistra intr-o forma convenabila semnalul cules. Semnalul de afisaj poate fi prezentat fie sub forma unei curbe de variatie in timp a marimii de analizat, fie prin variatia unei marimi in raport cu alta.

Mijloacele de influentare a starii sitemului si sunt de obicei reprezentate de stimulatoare. Acestea pot fi: stimulatoare electrice, auditive sau vizuale.