Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » electronica electricitate
REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE



GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CERNAVODA

Profil: Tehnic

Calificare(nivel 3): Tehnician in instalatii electrice

REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE



Cap.I ARGUMENT

Lucrarea se intituleaza “Regimurile de functionare ale Transformatoarelor electrice” si este structurata in trei parti.

In prima parte am prezentat Argumentul care este o prefata a acestei lucrari.

In prima parte a capitolului al doilea am prezentat transformatorul electric.

Transformatorul electric este un aparat de curent alternativ a carui functionare se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, care transforma o putere electrica alternativa - putere primara de anumiti parametri (U1, I1) - intr-o alta putere electrica alternativa - putere secundara cu parametri schimbati (U2, I2), frecventa ramanand constanta. Un transformator este constituit dintr-un miez feromagnetic pe care sunt montate doua sau mai multe infasurari izolate una de alta si fata de miez. Dupa destinatie, transformatoarele electrice pot fi clasificate in: transformatoare electrice de putere; transformatoare electrice cu destinatie speciala; autotransformatoare; transformatoare de masura; transformatoare de pornire; transformatoare de mica putere; transformatoare in executie antigrizutoasa(antiexploziva). Din punctul de vedere al numarului de faze pot fi monofazate sau trifazate. Principalele elemente constructive ale transformatoarelor sunt miezul feromagnetic, infasurarea primara si cea secundara.

In a doua parte a capitolului am prezentat regimurile de functionare ale transformatoarelor electrice. Pentru a evidentia aspectele practice din cadrul teoriei transformatorului am prezentat regimurile de functionare in gol, in scurtcircuit si in sarcina considerand numai regimurile permanente de lucru.

Regimul de functionare in gol apare cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un consummator. Tensiunea din primar se masoara cu voltmetrul , curentul cu ampermetrul A si puterea absorbita cu wattmetrul W, iar in secundar, tensiunea cu voltmetrul . Transformatorul se alimenteaza cu o tensiune variabila intre 0 si1,15 , unde reprezinta tensiunea nominala a infasurarii primare. Cu datele masurate se constituie un tabel.

Regimul de functionare in scurtcircuit este caracterizat prin si se obtine cand bornele secundarului se conecteaza in scurtcircuit, valoarea impedantei circuitului de sarcina fiind Z = 0. In acest caz, alimentarea infasurarii primare se face la o tensiune mult mai mica decat tensiunea . In cazul in care infasurarea este scurtcircuitata, iar infasurarea primara este alimentata la tensiunea nominala, regimul de scurtcircuit reprezinta un regim de avarie caracterizat prin curenti foarte mari.

Regimul de functionare in sarcina se realizeaza atunci cand primarul este alimentat de la tensiunea , iar impedanta de sarcina . In aceste conditii intereseaza modul cum variaza curentii si si tensiunea la sarcina variabila. La functionarea in sarcina a transformatorului prezinta importanta urmatoarele caracteristici: variatia tensiunii secundare in functie de sarcina; caracteristica randamentului reprezinta dependenta sau in conditiile in care si si se determina pe baza rezultatelor obtinute la incercarile de functionare in gol si in scurtcircuit.

In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia care contine manualele de specialitate din care am preluat materialul necesar pentru realizarea acestei lucrari.

.

Cap.II REGIMURILE DE FUNCTIONARE ALE   TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE

II.1 TRANSFORMATORUL ELECTRIC

Transformatorul electric este un aparat de curent alternativ a carui functionare se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, care transforma o putere electrica alternativa - putere primara, de anumiti parametri (U1, I1) - intr-o alta putere electrica alternativa - putere secundara cu parametri schimbati (U2, I2), frecventa ramanand constanta. Un transformator este constituit dintr-un miez feromagnetic pe care sunt montate doua sau mai multe infasurari izolate una de alta si fata de miez. Infasurarea care primeste energia se numeste infasurare primara (sau pe scurt - primar), iar infasurarea care transmite energia unui circuit exterior, infasurare secundara (sau pe scurt - secundar). Dupa destinatie, transformatoarele electrice pot fi clasificate in: - transformatoare electrice de putere, utilizate in transportul si distributia energiei electrice;

- transformatoare electrice cu destinatie speciala: pentru redresoare, pentru cuptoare electrice,

pentru sudare etc.;

- autotransformatoare;

- transformatoare de masura;

- transformatoare de pornire;

- transformatoare de mica putere;

- transformatoare in executie antigrizutoasa(antiexploziva).

Din punctul de vedere al numarului de faze pot fi monofazate sau trifazate (uneori polifazate pentru utilizari speciale). Din punctul de vedere al racirii transformatoarele pot fi racite direct in aer sau in ulei. Infasurarile unui transformator cu tensiunea mai mare se mai numesc si infasurari de inalta tensiune, iar cu cele cu tensiune mai mica, infasurari de joasa tensiune.

II.1.1Elemente constructive

Principalele elemente constructive ale transformatoarelor sunt miezul feromagnetic, infasurarea primara si cea secundara.

a) Miezul feromagnetic, denumit adesea si miez magnetic, reprezinta calea de inchidere a fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de solenatia de magnetizare. Constructiv, miezul feromagnetic este format din coloane pe care sunt montate infasurarile, si jugurile, care servesc la inchiderea liniilor de camp magnetic intre coloane. Numarul coloanelor depinde de tipul si numarul de faze ale transformatorului. Intrucat infasurarile se executa in afara miezului si ulterior se monteaza pe coloanele transformatorului, coloanele si jugurile se imbina prin suprapunerea sau teserea intre ele a tolelor. Prin imbinarea tolelor, unde o tola a coloanei alterneaza cu o tola a jugului, se micsoreaza intrefierul imbinarii (fig.1).

Fig. 1. Straturi de tole consecutive

la un transformator trifazat (asamblare prin tole tesute).

Tablele ce compun miezul feromagnetic au o grosime relativ mica (0,3-0,5mm), sunt realizate din otel electrotehnic aliat cu siliciu si sunt izolate intre ele. Utilizarea tolelor conduce la diminuarea pierderilor prin curenti turbionari, iar alierea otelului cu siliciu asigura reducerea pierderilor, datorate atat curentilor turbionari, cat si fenomenului de histerezis. Prin utilizarea unor tole din otel electrotehnic laminat la rece cu cristale orientate, izolate cu carlit (izolatie ceramica) se obtine o crestere a permeabilitatii magnetice in directia laminarii si o ingustare a suprafetei ciclului histerezis micsorandu-se pierderile in fier si puterea specifica de magnetizare. Se pot realiza diferite scheme de miezuri magnetice, ca de pilda in figura 2. In figura 2-a se prezinta un transformator cu coloane la care, de regula, fiecare din cele doua bobinaje (primar si secundar) este impartit pe ambele coloane pentru a se obtine o dispersie cat mai mica. In figura 2-b se prezinta un transformator de mica putere (<1000VA) si inalta tensiune (>6kV), prin care se obtine o schema de izolatie convenabila, in detrimentul pierderilor de dispersie, iar in figura 2-c un transformator de mica putere in manta.

Fig. 2. Transformator monofazat: a) cu infasurari concentrice; b) cu infasurari pe coloane separate; c) in manta

Infasurarea de inalta tensiune s-a notat prescurtat I.T., iar cea de joasa tensiune J.T.

In afara elementelor constructive principale necesare, transformatorul mai are, functie de destinatie, de tipul si forma constructiva, de sistemul de racire, de putere si tensiuni, o serie de elemente constructive si accesorii necesare unei bune functionari. Astfel, transformatoarele cu racire in ulei au o constructie metalica constand din cuva, capac si conservatori.

II.1.2 Marimi nominale ale transformatoarelor



In publicatia CEI 34-1 din 1969 si STAS 1893-1972 s-a introdus notiunea de serviciu tip, iar vechea notiune de regim al unei masini electrice a fost precizata in mod corespunzator. Regimul este precizat prin ansamblul valorilor numerice ale marimilor electrice si mecanice ce caracterizeaza functionarea unei masini electrice. Regimul nominal este acela in care ansamblul

valorilor numerice coincide cu valorile nominale ale marimilor caracteristice.

Serviciul este precizat prin succesiunea si durata de mentinere a regimurilor, inclusiv mersul in gol sau repausul. Serviciul nominal este precizat prin valorile numerice ale marimilor electrice si mecanice, impreuna cu tipul lor de mentinere si cu ordinea lor de succesiune stabilite de catre producator. Regimul nominal de functionare caracteristic serviciului nominal se caracterizeaza prin datele nominale inscrise pe tablita indicatoare fixata pe transformator la un loc vizibil si usor accesibil. Functionarea in regim nominal este fixata de urmatoarele marimi nominale: putere, tensiune primara si secundara, raportul de transformare intre tensiunea primara si secundara la mersul in gol, curentii, tensiunea de scurtcircuit, frecventa, toate in conditiile nominale de racire ale transformatorului. Puterea nominala a transformatorului este puterea aparenta la bornele circuitului secundar pentru care nu sunt depasite in limitele de incalzire prevazute de standard. Se exprima in kVA. Tensiunea nominala primara este tensiunea aplicata la bornele infasurarii primare, in regim nominal de functionare. Tensiunea nominala secundara reprezinta tensiunea la bornele infasurarii secundare atunci cand transformatorul functioneaza in gol, iar la bornele infasurarii primare este aplicata tensiunea nominala.

Raportul nominal de transformare este raportul intre tensiunea primara si secundara la mersul in gol al transformatorului. Curentii nominali sunt curentii primari si secundari de linie la functionarea in regim nominal. Tensiunea nominala de scurtcircuit este tensiunea aplicata infasurarii primare astfel ca aceasta sa fie strabatuta de curentul nominal, atunci cand infasurarea secundara este in scurtcircuit. Frecventa nominala este frecventa pentru care a fost construit transformatorul (frecventa f=50 Hz pentru Europa si 60 Hz pentru SUA).

II.1.3 Principiul de functionare al transformatorului

Functionarea transformatorului se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, consideranduse inductia mutuala intre doua circuite imobile unul fata de celalalt. Marimile aferente infasurarii primare vor fi notate cu indicele 1, iar cele corespunzatoare infasurarii secundare cu indicele 2, sensul de bobinare ale celor doua infasurari fiind acelasi. Daca la bornele AX ale infasurarii primare se aplica o tensiune a unei retele electrice de c.a., infasurarea AX va absorbi un curent de la reteaua electrica de alimentare, curent care determina un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui in mare parte si cu spirele infasurarii secundare ax. Spirele infasurarii ax vor fi strabatute de un flux fascicular creat de curentul primar.

Acest flux fascicular fiind variabil in timp ca si curentul , atat in spirele infasurarii primare cat si in spirele infasurarii secundare se vor induce t.e.m., iar la bornele ax ale infasurarii secundare va apare o tensiune de o anumita valoare, functie de numarul de spire ale infasurarii. Daca fluxul fascicular creat de infasurare primara are forma de variatie in timp:

 

    j f max sin wt in care f max BmAc reprezinta fluxul magnetic maxim printr-o spira, iar Bm inductia maxima in miez si Ac este aria sectiunii miezului, t.e.m. indusa in infasurarea primara care are w spire este:

Iar t.e.m. indusa in infasurarea secundara care are w spire este:

Exprimand pulsatia ω in functie de frecventa, valoarea maxima a t.e.m. este:

iar valoarea efectiva

Din relatia a doua remarcam ca t.e.m. este defazata in urma fluxului cu p

Daca la bornele ax ale infasurarii secundare este conectat un receptor de curent alternativ, atunci

circuitul se inchide si, sub actiunea t.e.m. induse, cele spire vor fi strabatute de curentul iar la bornele receptorului va fi tensiunea .

In consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea instantanee de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea pe la bornele infasurarii secundare. Daca se neglijeaza pierderile din transformator procesul de transformare va fi caracterizat prin relatia de conservare a puterilor Prin urmare transformatorul este un aparat electric care nu are elemente in miscare si care transforma valorile marimilor energiei electrice de intrare in alte valori, ale celor de iesire necesare la consumator.

Asa cum se poate observa din fig. 3 ca liniile campului de dispersie se inchid parte prin

miez, parte prin aer. Liniile campului de dispersie al infasurarii primare in raport cu infasurarea

secundara determina fluxul total de dispersie (de scapari)

Fig. 3. Traseul liniilor de camp

1 . infasurare primara, 2 . infasurare secundara

Acest flux este relativ mic in raport cu fluxul util, deoarece permeabilitatea miezului magnetic este mult mai mare decat a aerului si, ca atare, miezul concentreaza marea majoritate a liniilor campului magnetic

Studiul analitic al proceselor ce apar in functionarea transformatorului se simplifica daca infasurarea sa secundara reala este inlocuita cu o infasurare conventionala cu acelasi numar de spire cu cea primara. De obicei, se face raportarea infasurarii secundare a transformatorului la cea primara, adica se mentine neschimbat numarul de spire si se modifica parametrii infasurarii secundare, corespunzator unui nou numar de spire .

Astfel, curentul din infasurarea raportata in functie de curentul din infasurarea secundara:

tensiunea secundara raportata va fi data de expresia

rezistenta si reactanta infasurarilor secundare raportate se deduc, obtinandu-se:

Teoria transformatorului prezentata pana aici s-a facut tinand seama numai de fenomenul de saturatie, neglijandu-se pierderile in fier. La magnetizarea ciclica, alternativa a miezului transformatorului amplitudinea campului magnetic din miez variaza in timp, directia campului mentinandu-se constanta. Ca urmare a acestei variatii, in miezul feromagnetic se produc pierderi prin histerezis si curenti turbionari, pierderi ce depind de pierderile specifice (pe unitatea de masa), de masa miezului magnetic, de frecventa de magnetizare f si de valoarea inductiei magnetice B, conform relatiei:


unde:

- pierderile specifice prin histerezis;

- pierderile specifice prin curenti turbionari;

, - factori ce depind de material.

Tablele laminate la cald, care au un continut de Si de 3-4%, au grosimi de 0,35 si 0,5 mm si pierderi specifice intre 1,2 si 3,3 W/kg la B=1T si f=50Hz

Tablele laminate la rece cu cristale orientate, cu un continut de Si de 2,5-3,5% au, in general, grosimi sub 0,35 mm pentru frecventa de 50-60 Hz si pierderi specifice la IT de 0,4-0,9 W/kg, pierderile prin histerezis fiind foarte mari in comparatie cu cele prin curenti turbionari. La o frecventa data, pierderile depind numai de inductie, deci de fluxul util ce produce t.e.m. indusa in infasurarile transformatorului:

Caderea de tensiune pe impedanta primarului (rezistenta + reactanta de scapari) este mica:

incat acest termen se poate neglija si ecuatia circuitului primar de mai sus devine:

Deci se poate admite ca pierderile in fier depind, prin , de patratul tensiunii de alimentare

si nu depind de gradul de incarcare al transformatorului.

Prin pierderi totale, in intreaga masa a miezului feromagnetic , se intelege:

Acestor pierderi le corespunde componenta activa a curentului de functionare in gol, notata cu , care are o valoare mica in raport cu componenta reactiva a curentului de

functionare in gol.

Daca tensiunea de alimentare este constanta, atunci curentul de functionare in gol este

constant avand valoarea

Pe la bornele infasurarii primare AX se primeste de la retea puterea aparenta iar pe la bornele ax ale infasurarii secundare cedeaza consumatorului puterea aparenta . Luand in consideratie pierderile din transformator putem scrie relatiile:

Pierderile influenteaza negativ randamentul transformatorului, reducand transferul de putere

catre secundar.

Prin definitie, randamentul este dat de raportul dintre puterea activa cedata si puterea activa primita. In cazul transformatorului va fi:

unde: si sunt pierderile in infasurari, iar sunt pierderi in miezul feromagnetic.

II.2 REGIMURI DE FUNCTIONARE

Pentru a evidentia aspectele practice din cadrul teoriei transformatorului se vor prezenta

regimurile de functionare in gol, in scurtcircuit si in sarcina, considerand numai regimurile permanente de lucru.

II.2.1 Regimul de functionare in gol

Acest regim apare cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un consumator, adica impedanta echivalenta a sarcinii

Fig. 4. Schema de montaj la

functionarea in gol a transformatorului

Tensiunea din primar se masoara cu voltmetrul ,curentul cu ampermetrul A si puterea absorbita cu wattmetrul W, iar in secundar, tensiunea cu voltmetrul .

Transformatorul se alimenteaza cu o tensiune variabila intre 0 si1,15 , unde reprezinta tensiunea nominala a infasurarii primare. Cu datele masurate se constituie un tabel si pe baza acestor date se construiesc curbele: si

Fig. 5. Caracteristicile de funtionare in gol

Curbele respective, reprezentate in figura 5 se numesc caracteristici de functionare in gol. Din masuratorile efectuate se pot determina urmatoarele marimi caracteristice ale transformatorului:

a) Raportul de transformare definit prin datele nominale ale transformatorului: Daca vom considera ca ,atunci si se deduce ca: adica raportul de transformare este egal cu raportul numerelor de spire ale celor doua infasurari.

b) Curentul la functionarea in gol, pentru o tensiune de alimentare egala cu cea nominala se

poate determina in valoare absoluta prin raportare la curentul nominal din primar.

In general curentul de functionare in gol la transformatoarele normale de putere are valoarea: sau in multe alte cazuri, chiar .

Forma curentului de functionare in gol nu mai are o variatie sinusoidala in timp datorita

faptului ca transformatorul in acest regim se comporta ca o bobina cu miez saturat.

Considerand ca transformatorul este alimentat cu o tensiune sinusoidala si neglijand

impedanta infasurarii primare, rezulta ca fluxul magnetic si implicit inductia magnetica vor avea o variatie sinusoidala in timp.

Din legea circuitului magnetic se determina , iar dependenta (caracteristica de magnetizare) este cunoscuta pentru materialul utilizat in constructia miezului magnetic. Din aceste functii se determina curba de variatie in timp a curentului de magnetizare.

Pierderile la functionarea in gol ale transformatorului:

Intrucat rezulta ca:

Deci la functionarea in gol, pierderile sunt practic egale cu pierderile in fier.

II.2.2 Regimul de functionare in scurtcircuit

Acest regim este caracterizat prin si se obtine cand bornele secundarului se conecteaza in scurtcircuit, valoarea impedantei circuitului de sarcina fiind Z = 0. In acest caz, alimentarea infasurarii primare se face la o tensiune mult mai mica decat tensiunea .

In cazul in care infasurarea este scurtcircuitata, iar infasurarea primara este alimentata la tensiunea nominala, regimul de scurtcircuit reprezinta un regim de avarie (scurtcircuit de exploatare) caracterizat prin curenti foarte mari. In tehnica incercarile transformatoarelor se pot efectua in scurtcircuit pe baza schemei din figura 6 cand infasurarii primare i se aplica tensiuni reduse in asa fel incat curentii din infasurari sa fie de ordinul de marime al valorilor nominale. In acest caz se spune ca se efectueaza o incercare de scurtcircuit de proba (sau de laborator).

Fig. 6. Schema de montaj la functionarea in scurtcircuit a transformatorului monofazat

Tensiunea de alimentare a transformatorului se masoara cu voltmetrul V, curentii din cele doua infasurari cu ampermetrele si , iar cu wattmetrul W se masoara puterea



absorbita de transformator la scurtcircuit .Rezultatele obtinute se trec in tabele si se traseaza caracteristicile la functionarea in scurtcircuit: si a caror alura este data in figura 7.

Fig. 7. Caracteristicile de functionare in scurtcircuit a transformatorului monofazat

Tensiunea de scurtcircuit nominala este tensiunea care trebuie aplicata infasurarii primare cand secundarul este in scurtcircuit pentru a obtine in infasurari curenti nominali.

Aceasta tensiune este cuprinsa intre limitele: sau . La aceasta incercare, curentul de

functionare in gol este practic neglijabil, deoarece tensiunea si deci fluxul magnetic util prin miezul feromagnetic este foarte mic.

Din incercarea de functionare in scurtcircuit se determina urmatoarele marimi caracteristice:

-pierderile in infasurari (de scurtcircuit)

In general, la transformatorul monofazat

deoarece pierderile in fier se neglijeaza, acestea fiind proportionale cu patratul tensiunii de alimentare care la proba de scurtcircuit este mica. La functionarea in scurtcircuit transformatorul fiind alimentat la o tensiune redusa, miezul feromagnetic al acestuia nu este saturat si deci curentul absorbit are o variatie liniara in raport cu , ceea ce inseamna o impedanta de scurtcircuit constanta si un factor de putere practice constant(fig.7.)

-factorul de putere la functionarea in scurtcircuit se determina pe baza datelor experimentale:

II.2.3 Regimul de functionare in sarcina

Acest regim se realizeaza atunci cand primarul este alimentat de la tensiunea , iar impedanta de sarcina . In aceste conditii intereseaza modul cum variaza curentii si si tensiunea la sarcina variabila.

La functionarea in sarcina a transformatorului prezinta importanta urmatoarele caracteristici:

a) variatia tensiunii secundare in functie de sarcina (cand sarcina variaza de la zero -

functionare in gol, la sarcina nominala).

Se obisnuieste ca variatia de tensiune sa se exprime in unitati relative in procente din tensiunea nominala.

Fig. 8. Variatia tensiunii secundare:

a) in functie de sarcina la U1=const. si cosφ=const

b) in functie de caracterul sarcinii (cosφ2 ) la U1= const si β=const

In figura 8 se poate observa cum caderea de tensiune este pozitiva la sarcina

rezistiva sau inductiva sau poate sa devina negativa la sarcina capacitiva. In cazul in care

, tensiunea la bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina este mai mica decat la functionarea in gol.Daca , tensiunea la bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina este mai mare decat la functionarea in gol .Dependenta cand si reprezinta caracteristica externa a transformatorului(fig 9)

Fig. 9. Caracteristicile externe la si

b) caracteristica randamentului reprezinta dependenta sau in conditiile in

care si si se determina pe baza rezultatelor obtinute la incercarile de

functionare in gol si in scurtcircuit.

Puterea aparenta utila a transformatorului monofazat este

Pentru pierderile din infasurari se obtine:

Pierderile in fier nu depind de marimea sarcinii, ci numai de tensiunea de alimentare.

Fig. 10. Caracteristica randamentului

unui transformator

Cunoscand pierderile in fier din incarcarea la functionarea in gol si pierderile in infasurari (in cupru, electrice) determinate prin incercarea la functionarea in scurtcircuit pentru (adica pentru putem determina caracteristica randamentului dand diferite valori lui β.

Caracteristica randamentului pentru un transformator este reprezentata in Fig.10.

BIBLIOGRAFIE





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




SISTEME DIGITALE - Sumatoare binare
Arhitectura PLA
Circuite basculante bistabile de tip S-R Master-Slave
Legea actiunilor electrodinamice a lui Ampère
Clasificarea si aplicatiile tuburilor de microunde
Principiul de construire al stabilizatoarelor parametrice
APARATE ELECTRODINAMICE
CORPURI DE ILUMINAT PENTRU LAMPI FLUORESCENTE DE INALTA PRESIUNE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu