Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » electronica electricitate
Studiul vibratiilor pe echipamente aflate la cota 107 m, sub generator, la unitatea 2 de la cne cernavoda

Studiul vibratiilor pe echipamente aflate la cota 107 m, sub generator, la unitatea 2 de la cne cernavoda



STUDIUL VIBRATIILOR PE ECHIPAMENTE AFLATE LA COTA 107 m, SUB GENERATOR, LA UNITATEA 2 DE LA CNE CERNAVODA



1. AMPLASAREA PUNCTELOR DE MASURARE


Fig. 1.1


Fig. 1.2


Fig. 1.3

Legenda

Punctele 1 9 sunt amplasate la baza stalpilor de sustinere a tuburilor F

notati A F;

Punctele 10 15 sunt amplasate pe tuburile F = 1400, in dreptul stalpilor de   sustinere, iar punctele 10 15 sunt amplasate pe suportul de pe stalpul de sustinere;

Punctele 16 18 sunt amplasate pe tuburile F = 1400, iar punctele 16 18 sunt

amplasate pe suportul de pe stalpul de sustinere;

Punctele 19 si 20 sunt amplasate pe peretele cutiei, iar punctele 19 si 20

sunt amplasate pe fundatia cutiei;

Punctele 21 si 22 sunt amplasate pe tuburile j

Punctul 23 este amplasat la cota 117, pe placa de fundatie a generatorului, in dreptul zonei de iesire a barelor capsulate;

Punctele 24 si 25 sunt amplasate pe batiurile celor doua utilaje de la cota 100 m, in pe verticala barelor capsulate de la cota 107 m.


Fig. 1.4

In figura alaturata se ilustreaza punctele de masura de pe tub si de pe suportul montat pe capatul stalpului de sustinere.

Plasarea accelerometrului pe directia Ox, Oz in punctele corespunzatoare de pe tub (10) si de pe suportul montat pe capatul stalpului vertical de sprijin A (10). Situatii similare exista la toti stalpii A,B,C,D,E si F.

G traversa de sustinere a tuburilor situata in spatele dulapurilor cu echipamente

electrice;

H, K cele doua dulapuri cu echipamente electrice pentru care s-au efectuat

masuratori;

L traversa de sustinere a tuburilor situata in spatele grupului de echipamente

CB 01.

2. LANTURI DE MASURA SI DE PRELUCRARE A VIBRATIILOR

Lantul de masura, reprezentat in fig. 1, este format din: A accelerometru B&K 4370;vibrometru B&K 2511; placa de achizitie (A/D) National Instruments AI-16E-4; Note Book (laptop) HP N x 9010, cu program de achizitie vibratii in LABview.


Masuratorile au constat in evaluarea globala si inregistrarea semnalelor de vibratii ( pe intervalul Dt = 10 s) in programul LABview, corespunzator vitezei si deplasarii. In lucrarea s-au dat semnalele in timp real al celor doi parametri inregistrati.

S-a efectuat procesarea semnalelor in laborator, utilizand de asemenea programul LABview, obtinandu-se pentru parametrii inregistrati spectrogramele, respectiv distributia amplitudinilor pe frecventa. Intervalele de frecventa utilizate au fost de (0 30) Hz ; (30 70) Hz si (70 110) Hz.

  1. VALORILE GLOBALE ALE PARAMETRILOR INREGISTRATI

Tabelul 3.1

Param.

Direct.

Punctul

v

m/s

Ox

Oy

Oz

d

m

Ox

Oy

Oz

Tabelul 3.2

Param.

Direct.

Punctul

v

m/s

Ox,Oz

d

m

Ox,Oz

Param.

Direct.

Punctul

v

m/s

Ox,Oz

d

m

Ox,Oz

Param.

Direct.

Punctul

v

m/s

Oz

d

m

Oz

Tabelul 3.3

Parametrul

Directia

Punctul

Tabla

Fundatie

Tabla

Fundatie

v

m/s

Ox

Oy

Oz

d

m

Ox

Oy

Oz

Tabelul 3.4

Parametrul

Directia

Punctul

v

m/s

Ox

Oy

Oz

d

m

Ox

Oy

Oz

4. DIAGRAMELE IN TIMP REAL SI SPECTROGRAMELE VIBRATIILOR

Cota 107m

Stalp A

Punctul 10 - Viteza Ox, Oz

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 10

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 1

Viteza Ox

Deplasare Ox

Viteza Oy

Deplasare Oy

Viteza Oz

Deplasare Oz.

Stalp B

Punctul 11

Viteza Ox, Oz

Deplasare Ox, Oz

Punctul 11

Viteza Ox, Oz

Deplasare Ox, Oz

Punctul 2

Viteza Ox

Deplasare Ox.

Viteza Oy

Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Stalp C

Punctul 12

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 12

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz.


Punctul 3

Viteza Ox

Deplasare Ox.

Viteza Oy

Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Stalp D

Punctul 13

Viteza Ox, Oz

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 13

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz

Punctul 4

Viteza Ox

Deplasare Ox

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 5

Viteza Ox

Deplasare Ox.

Viteza Oy.


Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Stalp E

Punctul 14

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz

Punctul 14

Viteza Ox, Oz.



Deplasare Ox, Oz.

Punctul 6

Viteza Ox

Deplasare Ox.

Viteza Oy.


Deplasare Oy.

Viteza Oz

Deplasare Oz.

Punctul 7

Viteza Ox

Deplasare Ox.

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz

Deplasare Oz.

Stalp F

Punctul 15

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 15

Viteza Ox, Oz.

Deplasare Ox, Oz.

Punctul 8

Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 9

Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Traversa G

Punctul 16

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 16

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 17

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 17

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 18

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Punctul 18

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Dulap Echipament Electric H

Punctul 19 Directia Ox, pe tabla.

Viteza

Deplasare

Pe fundatie

Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy


Deplasare Oy.

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Dulap Echipament Electric K

Punctul 20 Directia Ox, pe tabla.

Viteza.

Deplasare

Pe fundatie

Viteza Ox.

Deplasare Ox

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Traversa L

Punctul 21

Viteza Oz.

Deplasare Oz

Punctul 22

Viteza Oz.

Deplasare Oz.

Cota 117 m

Punctul 23

Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy

Deplasare Oy.

Viteza Oz

Deplasare Oz.

Cota 100

Utilaj 2-4124

Punctul 24 - Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz

Deplasare Oz.

Utilaj 2-4134

Punctul 25 - Viteza Ox.

Deplasare Ox.

Viteza Oy.

Deplasare Oy.

Viteza Oz

Deplasare Oz.

5. INTERPRETAREA DIAGRAMELOR SI SPECTROGRAMELOR

5.1. Cota 107 m

5.1.1. Stalpii de sustinere a tuburilor, situati in amonte de dulapuri

Pentru fiecare stalp de sprijin se dau valorile de varf ale spectrogramelor pentru frecventele: 0,6 Hz (frecventa de rezonanta a intregii constructii); 25 Hz (de natura mecanica,corespunzatoare turatiei TG); 50 Hz (armonica lui 25 Hz) si 100 Hz (de natura electrica).

Tabelul 5.1 - Stalp A

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

Tabelul 5.2 - Stalp B

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m



Tabelul 5.3 - Stalp C

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

Tabelul 5.4 - Stalp D

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

Tabelul 5.5 - Stalp E

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

Tabelul 5.6 - Stalp F

Pct

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

v mm/s

d

m

Din analiza tabelelor 5.1 5.6, rezulta ca stalpii D si E au cele mai mari valori ale parametrilor vibratiilorpe frecventa de 100 Hz.. Conform amplasamentului stalpilor de sustinere a tuburilor in care se afla barele capsulate, acesti stalpi au pozitiile cele mai apropiate de cele doua dulapuri H si K, in care se afla echipamente electrice.

In ceea ce priveste transmisibilitatea de la tuburi spre capatul superior al stalpilor de sustinere a tuburilor, rezultatele sunt date in tabelul 5.7. Calculele de transmisibilitate sunt date pentru valorile vitezelor.

De exemplu, pentru stalpul A, transmisibilitatea se calculeaza astfel:

, (5.1)

In cazul in care T = 1, semnalul se transmite fara amortizare; daca este T > 1, semnalul se amplifica; daca T < 1, semnalul este atenuat prin transmitere.

Tabelul 5.7

Stalpul

Transmisibilitatea

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

A

B

C

D

E

F

Rezultaele calculului transmisibilitatii arata doua situatii: a) nivelul vibratiilor tubului este mai mare ca al stalpului (T<1); b) efectul de atenuare este nul (T>1).

5.1.2. Traversa G de sustinere a tuburilor in aval de dulapuri

In aceasta pozitie s-au inregistrat valori numai pe directia Oz (tabelul 5.8)

Tabelul 5.8

Punctul

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

Se observa valori foarte mari pe frecventa de rezonanta a constructiei; atenuarea prin transmisie de la tub la suport este eficienta pe toate frecventele de referinta.

De asemenea, apar valori importante ale deplasarii pe frecventa de 100 Hz in punctele 16 si 17, corespunzatoare tuburilor cu legaturi la dulapurile H si K.



5.1.3. Dulapurile H si K

Pentru cele doua dulapuri cu echipamente electrice s-au facut masurari ale parametrilor vibratiilor pe tabla dulapului (directia Ox), la distanta de 1 m fata de planseu si pe fundatia rigida a dulapurilor (punctele 19 si 20). Valorile masurate sunt trecute in tabelul 5.9.

Tabelul 5.9.

Dulap

Dir.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

H

tabla

Ox

Oy

Oz

K

tabla

Ox

Oy

Oz

Rezulta valori foarte mari ale componentelor vibratiilor pe tabla dulapului. Aceste valori nu subt transmise la fundatie, unde valorile inregistrate sunt de fapt caracteristice planseului de la cota 107 m. Comparand valorile inregistrate pe cele doua dulapuri, rezulta ca vibratiile mai mari se produc la dulapul H.

5.1.4. Traversa L

Acest suport al tuburilor cu bare capsulate se afla in aval de utilajul CB 01. Sprijinirea tuburilor pe traversa se face direct, fara a interpune material de amortizare. Inregistrarile s-au facut pe directia Oz, numai pentru doua tuburi, asa cum reiese din figura amplasamentului punctelor de masurare de la cota 107 m. In tabelul 5.10 sunt date valorile pe frecventele semnificative pentru parametrii viteza si deplasare.

Tabelul 5.10

Punctul

Dir.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

Oz

Oz

Rezulta vibratii de mica amplitudine pe cele 4 frecvente, ceea ce conduce la concluzia ca tuburile cu bare capsulate nu genereaza vibratii. Vibratiile care exista la aceste tuburi, in amonte de utilajul CB 01, au alta cauza de producere.

Se poate trage concluzia ca, in general, tuburile cu bare capsulate nu genereaza vibratii de nivel ridicat.

5.2. Evidentierea zonei cu nivel ridicat de vibratii

Din analiza efectuata in paragrafele anterioare, au fost selectate componentele de constructie din fig. 5.1.

Dintre cele trei dulapuri cu echipamente electrice, dulapurile notate cu H si K, in aceasta ordine, au un nivel de vibratie foarte puternic (tabelul 5.9), in special pe frecventele 50 Hz si 100 Hz. Aceste vibratii se transmit prin tubul de legatura la tuburile cu bare capsulate, inducandu-le acestora un nivel ridicat de vibratii pe aceste frecvente; pct.12, tab.5.3 si punctul 13, tab.5.4, aflate pe stalpii C su D, cei mai apropiati de dulapurile H si K.

Acelasi nivel ridicat de vibratii transmit tuburile cu bare capsulate si traversei G, astfel ca in punctele de masurare 16 si 17, tabelul 5.8, apar valori de nivel ridicat ale componentelor pe frecventa de 100 Hz, caracteristica efectului produs de curentul electric.

In ceea ce priveste existenta unei legaturi elastice intre tubul de legatura si dulapul cu echipamente electrice (H, K), aceasta este ineficienta pentru frecventa de 100 Hz, asa cum rezulta din masuratori.

Masuratorile efectuate pe traversa L, aflata in aval de echipamentul CB 01, au evidentiat un nivel de vibratii normal, cu valori reduse, in special la frecventa de 100 Hz.

In tabelul 5.11 este pusa in evidenta evolutia componentelor pe 25, 50 si 100 Hz a amplitudinii vitezelor si deplasarilor vibratiilor de-alungul circuitului tubular III tubului III, intre stalpul D si traversa L. Am ales aceste tub, deoarece are contact direct cu dulapul H.

Tabelul 5.11

Pozitia

Marimea

25 Hz

50 Hz

100 H z

Stalp D

pct. 12

v, mm/s

d, m

Traversa G

Pct.16

v, mm/s

d, m

Traversa L

Pct.21

v, mm/s

d, m

Text Box: Stalp sustinere tubText Box: Stalp sustinere tub


Fig. 5.1

5.3. Cota 117 m

Masuratorile s-au efectuat intr-un punct situat in dreptul zonei de iesire a barelor capsulate din generatorul electric. Aceasta pozitie de masurare este inclusa in monitorarea periodica a vibratiilor pe constructia suport a grupului TG.

Pentru comparatie am dat valori masurate in etapa din 10.10 2008, intr-o etapa de monitorare programata si in aceasta etapa, care face obiectul unei lucrari separate (tabelul 5.12). Se observa ca valorile sunt apropiate, cu sublinierea faptului ca marimea deplasarii este in cea mai mare masura dependenta de amplitudinea undei purtatoare in momentul masurarii. Din diagramele in timp real de la pag.117, 119, 121 se observa amplitudinea mare a undei purtatoare la data efectuarii masuratorilor care fac obiectul lucrarii de fata, ceea ce justifica valorile ceva mai mari ale amplitudinilor deplasarii, fata de etapa din 10.10.2008.

Tabelul 5.12

Pct. masura

Directia

Parametrul

Ox

v (mm/s)

d mm)

Oy

v (mm/s)

d mm)

Oz

v (mm/s)

d mm)

Pentru a vedea efectul excitatiilor mecanica, respectiv electrica, se dau valorile amplitudinilor spectrale pentru cele doua situatii, in tabelul 5.13.

Tabelul 5.13

Mari-

mea

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v mm/s

d m

Din analiza tabelului rezulta:

- importanta superioara a efectului electric asupra amplitudinii vitezelor de vibratie pe toate cele trei directii de masurare. Aceasta observatie este sustinuta de valorile mai mari ale componentelor corespunzatoare la 100 Hz, fata de cele de la 25 Hz;

- in ceea ce priveste deplasarile, cel mai mare aport in valoarea globala il are frecventa de rezonanta a constructiei, respectiv 0,6 Hz. Aceasta frecventa se regaseste in unda purtatoare caracteristica intregului planseu de sprijin al grupului TG, evidenta in diagramele in timp real ale vibratiilor;

- efectul electric (100 Hz) produce deplasari comparabile cu efectul mecanic (25 Hz). Componentele evidente la frecventa de 50 Hz pot fi considerate ca reprezentand o armonica superioara a componentei de la 25 Hz.

Rezulta de aici ca sursele de vibratii de la cota 107 m nu influenteaza nivelul vibratiilor de la cota 117 m.

5.4. Cota 100 m

Masuratorile efectuate pe instalatiile 2-4124 si 2-4134 pun de asemenea in evidenta unde purtatoare pe toate cele trei directii de masurare, evidente in diagramele in timp real din pag. 123, 125, 127, 129, 131,133. Frecventa undei purtatoare este 0,6 Hz, aceeasi pentru intreaga constructie.

In tabelul 5.14 sunt date valorile spectrale pentru viteza, respectiv deplasarea de vibratie pentru cele doua utilaje.

Tabelul 5.14

Utilaj

Mar.

0,6 Hz

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v

mm/s

d m

v

mm/s

d m

Din analiza tabelului, rezulta:

- asa cum am aratat, cea mai mare pondere in valoarea amplitudinii deplasarii o are frecventa fundamentala de 0,6 Hz a cladirii, evidenta in unda purtatoare a intregului planseu;

- ca si la cota 117 m, rezulta ca vibratiile pe frecventa de 50 Hz reprezinta o armonica a excitatiei mecanice la frecventa de 25 Hz;

- amplitudinea componentelor vitezei si deplasarii de vibratie pe frecvanta de 100 Hz, corespunzatoare efectului electric, este evidenta, fara a avea un efect semnificativ pe directiile din planul orizontal in parametrul deplasare. Efectul mai important este evident in deplasarea verticala, fara a fi determinant.

Ca si in cazul precedent, sursele de vibratii de la cota 107 m nu influenteaza nivelul vibratiilor de la cota 100 m.

5.5. Comparatii intre nivelele vibratiilor

In tabelul 5.15 sunt date valori comparative ale parametrilor viteza si deplasare pe planseele de la cotele 100, 107 si 117. Pozitia punctelor de masurare este situata aprox. pe aceeasi verticala, corespunzatoare tuburilor cu bare capsulate. Din tabel au fost eliminate valorile pe frecventa de rezonanta a cladirii, respectiv 0,6 Hz, deoarece pe aceasta frecventa se face simtita unda purtatoare a carei variatie este neuniforma pe diferite plansee si la diferite momente.

Tabelul 5.15

Cota,

m

Marimea

25 Hz

50 Hz

100 Hz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

Ox

Oy

Oz

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

v, mm/s

d, m

Din tabelul 5.15 rezulta faptul ca la cota 107 m se constata o distributie a valorilor spectrale la frecventele de 50 si 100 Hz, cu valori superioare fata de cele de la cotele 100 si 117 m.

In tabelul 5.16 sunt date valori comparative ale nivelelor globale ale vibratiilor masurate in zilele de 7 si 8 februarie 2008 la unitatile 1 si 2. Punctele de masurare au fost situate la cota 107 m, sub tuburile cu bare capsulate, in pozitii identice.

Tabelul 5.16

Locatia

v, mm/s

d, m

Oy

Oz

Oy

Oz

U 1

U 2

Ca valori globale, nivelele vibratiilor sunt apropiate, asa cum rezulta din tabelul 5.16.

6. STUDIUL CAMPULUI ELECTROMAGNETIC GENERAT DE INSTALATIILE ELECTRICE LA COTA 107 - UNITATEA 2

Bare de conexiuni coaxiale de la unitatea 2 ; date generale

Barele conductoare trifazate realizeaza legatura electrica de la turbogeneratorul de 700 MVA la bornele primare ale transformatoarelor de distributie (2 x 400 MVA) ; acestea sunt ecranate individual pentru fiecare faza; datele nominale ale barelor sunt: U = 24 kV, I = 19,245 A, f = 50 Hz. Un tronson este format din doua tuburi cilindrice concentrice din aluminiu : tubul cilindric interior formeaza conductorul principal, iar tubul cilindric exterior, concentric cu cel interior, este sustinut de izolatoare grupate in seturi de cate 3, asezate in stea, formeaza ecranul electromagnetic. Barele capsulate cilindrice au urmatoarele dimensiuni:

Armatura conductoare: diametrul exterior Dce = 700 mm, grosimea Δc = 6 mm;

Armatura ecran: diametrul exterior Dee = 140 0 mm, grosimea Δe = 3 mm.

Lungimea tronsoanelor este variabila in functie de forma si geometria traseului circuitului electric al fiecarei faze. Tronsoanele sunt sudate intre ele in cadrul circuitului corespunzator conductorului, respectiv ecranului. La extremitatile de inceput, respectiv de sfarsit, tronsoanele ecranelor sunt conectate electric pentru a asigura inchiderea curentului trifazat; la una dintre extremitatile unui tronson component al ecranului se efectueaza legatura la masa.

Traseul circuitului este format din tronsone drepte; imbinarea tronsoanelor in zona de trecere dela un circuit rectiliniu la un circuit rectangular se realizeaza prin coturi de conducte obtinute prin sudarea tronsonelor sectionate la unghiul de 450.

Fortele electromagnetice in zona rectilinie sunt radiale, simetrice si de sensuri opuse; armatura interioara este supusa la forte radiale de compresiune orientate spre axa de simetrie, iar armatura exterioara la forte de intindere orientate spre exteriorul armaturii.

Forta electromagnetica specifica pe unitatea de lungime periferica, in ipoteza considerarii conductelor realizate din folie de grosime mica in raport cu diametrul, este data de relatia:

fr = μ0 I2 /(π D2) [N/m}] ;

pentru conducta exterioara cu diametrul Dee = 1,4 m, rezulta fre = 24,047 N/m;

pentru conducta interioara cu diametrul Dce = 0,7 m, rezulta fri = 96,19 N/m.

Forta rezultanta pe fiecare conducta este nula.

Fotele electromagnetice in zona coturilor sunt distribuite neuniform, dar zona pe care se extind este foarte redusa (de cativa centimetrii), iar fortele rezultante au valori neglijabile.

Sistemul de ecranare a conductelor fazelor a fost verificat prin masurarea cu o bobina sonda; valorile masurate ale campului magnetic din exteriorul conductelor exterioare pe zona rectilinie, sunt mici, fapt care atesta ca fortele electromagnetice au valori reduse.

In zona coturilor este posibil ca ecranarea sa fie partiala, datorita configuratiei conductelor; pentru punerea in evidenta a producerii unei compensari partiale ar fi posibila investigarea mai detaliata, prin masurari locale mai precise ale campului magnetic exterior, la diferite sarcini ale masinii.

6.2 Diferente constructive intre U1 si U2

a) Stalpii de sustinere in zona de trecere a sistemului de bare coaxiale de la generatorul electric spre intrerupatorul principal dela unitatea U-1 au consolidari speciale, pentru rigidizarea costructiei si reducerea vibratiilor ; la unitatea U-2 consolidarile au fost practic eliminate, favorizandu-se cresterea vibratiilor.

b) Piesele intermediare prevazute intre barele ecranate si stalpii de sustinere dela unitatile U-1 si U-2 sunt constituite din materiale amortizoare, cu suprafata de sprijin foarte redusa.

c) Pe platforma dela unitatea U-2 a fost instalat un transformator trifazat uscat de 4-MVA, 24 /0.4 kV in constructie deschisa, racit cu aer, eliminandu-se solutia generex aplicata la unitatea U-1; noua solutie aplicata la unitatea U-2 reprezinta o sursa de zgomote si vibratii caracteristice acestui tip de transformator si necesita instalarea numai in incinte inchise, izolate antifonic.

6.3 Masuratori efectuate

Primele masuratori propuse pentru identificarea surselor de zgomote si vibratii au fost efectuate pe platformele unitatilor U-1 si U-2. Au fost stabilite zonele caracterizate de vibratii si zgomote de nivel ridicat si s-au efectuat masuratori on-line in punctele caracteristice, cu masinile incarcate la puteri apropiate de valorile nominale, la temperatura mediului ambiant de 22 0C.

Rezultatele masuratorilor sunt cuprinse in capitolele 35, impreuna cu concluziile stabilite pe baza masuratorilor.

Nu au fost efectuate masuratori ale vibratilor si zgomotelor la functionarea generatorului la diferite valori ale sarcinii, respectiv in gol pentru a stabili dependenta acestor zgomote de valoarea sarcinii.

Dintre concluziile mentionate se desprind urmatoarele:

a) Masuratorile au pus in evidenta existenta unor noduri de interferenta a undelor de zgomote cu nivel ridicat, situate in deosqbi in zona de curbura (la 900) a sistemului de conductoare corespunzatoare fazelor.

b) Frecventa armonicilor, preponderente din spectrele undelor zgomotelor, este de 100 Hz; aceasta corespunde fortelor electromagnetice produse asupra coturilor sistemului de bare ecranate; fortele produse sunt rezultate ca urmare a necompensarii campului magnetic produs de curentii din conductoarele principale ale fazelor.

c) Ineficienta barelor de compensare se poate datora unor legaturi electrice defectoase sau intermitente intre conductoarele exterioare de ecranare ale fazelor.

d) Vibratiile de nivel mai ridicat la unitatea U-2 se pot datora si insuficientei sprijinirii sistemului de bare pe stalpii metalici de sustinere pe cate trei tampoane interpuse intre aceste coponente, relizand o suprafata de sustinere foarte redusa.

e)Din masuratorile efectuate rezulta urmatoarea observatie generala: zona dela nivelul 107 (plansa 1751/1), unde se afla sistemul de conductoare ecranate, tronsoanele T4T10, este caracterizata de cele mai ridicate nivele de vibratii si zgomote;

f)O sursa identificata de vibratii si zgomote o constituie dulapul notat cu c in plansa 1751/8 (notat H in schita amplasamentului), corespunzator fazei a dupa notatiile din plansa 1751/1 ; din relatarile echipei dela CNE care ne-a asistat in deplasarea din 19.01.2009, la echipamentele montate in acest dulap (transformatorul de tensiune si sistemul de izolatoare suport al SURGE ARRESTER CUBICLE), s-a efectuat o interventie tehnica dupa punerea in functiune a unitatii U-2 ; este posibil ca echipamentele din acest dulap sa necesite o noua revizie tehnica si o verificare a functionarii corecte a tuturor componentelor.

7. CONCLUZII

Pe baza analizei din capitolele 5 si 6, cu privire la vibratiile echipamentelor si planseului de la U2 cota 107 m si ale planseelor de la U2 cotele 117 m si 100 m, se desprind urmatoarele concluzii:

a) vibratiile structurilor analizate sunt de natura mecanica (vibratiile fundatiei cladirii, vibratiile turbogenaratorului, vibratiile echipamentelor auxiliare, vibratiile tuburilor cu bare capsulate, vibratiile peretilor dulapurilor etc) si de natura electrica (fortele electromagnetice create de curentul electric din cabluri si bare conductoare, vibratiile contactoarelor, vibratiile transformatoarelor, vibratiile releelor etc);

b) nivelele de vibratii masurate pe plansee la cele trei nivele (tabelul 5.15) au valori apropiate si contin componente spectrale dominante la frecventele de 0,6; 25; 50; 100 Hz. Frecventa de 0,6 Hz este datorata rezonantei ansamblului cladirii; frecvanta de 25 Hz corespunde turatiei TG; frecventa de 50 Hz este prima armonica a frecventei de 25 Hz; frecventa de 100 Hz corespunde efectului electric al generatorului, precum si al vibratiilor barelor capsulate datorita curentului electric ce le strabate;

c) vibratiile tuburilor cu bare capsulate au nivele de vibratii acceptabile, iar aceste nivele variaza in functie de vibratiile peretilor dulapurilor cu echipamente electrice. Dulapurile H si K din schema de la pag. 4, avand nivele de vibratii foarte ridicate (tabelul 5.9), induc vibratii mai ridicate pe tuburile II si III (fig.1.3);

d) vibratiile ridicate ale peretilor dulapurilor nu transmit vibratii cu efecte ridicate planseului pe care sunt montate la cota 107 m;

e) vibratiile peretilor de tabla ai dulapurilor produc un zgomot extrem de ridicat (112 dB) in special la frecventa de 100 Hz si aceasta creeaza o senzatie suplimentara de vibratie asupra oamenilor. In spatiul delimitat intre peretii celor doua dulapuri H si K apar si deplasari ale aerului, ale carui presiuni se exercita asupra omului si se adauga zgomotului de fond existent;

f) zgomotele produse de peretii dulapurilor se propaga pe directia axei culoarelor dintre dulapuri si ajung la valori foarte ridicate de-a lungul celor trei tuburi;

g) vibratiile rezonante la 100 Hz ale peretilor dulapurilor (talelul 5.9) devin surse primare de excitatie pentru tuburile cu bare capsulate. Referitor la existenta unei cuplari elastice a dulapului printr-un tub de legatura cu tubul cu bare capsulate, se constata ca aceasta este ineficienta pentru frecventa de 100 Hz, asa cum rezulta din masuratorile pe tub in dreptul traversei G (tabelul 5.8).

h) nivelele de vibratii ale tuburilor in aval de echipamentul CB 01 (fig.1.3) sunt mult mai reduse decat cele ale tuburilor in vecinatatea dulapurilor. Mentionam ca in amonte si in aval de echipamentul CB 01exista cuplari elastice ale tuburilor care se dovedesc a fi eficiente in atenuarea vibratiilor acestora;

i) rezultatele calculului transmisibilitatii vibratiilor de la tuburile cu bare capsulate la stalpii de sustinere prin tampoanele existente (tabelul 5.7) arata ca acestea nu sunt eficiente pe toate frecventele;

j) transformatorul trifazat uscat de 4 MVA reprezinta o sursa de zgomot si vibratii avand o constructie diferita fata de cea existenta la unitatea 1.

RECOMANDARI

a) analiza tehnica a posibilitatilor de consolidare a stalpilor de sustinere a tuburilor cu bare capsulate de la U 2, asemanator cu situatia de la U 1;

b) inlocuirea tampoanelor dintre tuburi si stalpii de sustinere, cu izolatie continua pe toata suprafata pieselor metalice fixate pe stalpi;

c) analiza tehnica a functionarii corecte a echipamentelor montate in cele trei dulapuri si aplicarea unor masuri de rigidizare a peretilor de tabla ai dulapurilor.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si evaluarea firmei
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Releu polarr - ghid de utilizare si intretinere
Comportarea elementelor reactive in curent continuu
Aparate de tip feromagnetic
Oscilatoare in trei puncte cu TEC
Masurarea puterii electrice in circuite de curent alternativ monofazat
Masurarea rezistentelor prin metode industriale
Proiect Alimentarea cu Energie Electrica a Unei Fabrici
BASIC RADAR ARPA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu