Calculul mecanismului de ridicare a sarcinii

1.Calculul mecanismului de ridicare a sarcinii

1.1.Stabilirea datelor initiale.

1.Masa maxima a sarcinii.

Masa maxima a sarcinii este Q=1500 kg.

2.Numarul de ramuri ale palanului

Se alege palan cu 2 ramuri.

3.Masa organelor de suspendare a sarcinii

Masa organelor de suspendare a sarcinii q=100 kg.

1.2.Alegerea cirligului.

Cirligul se alege conform STAS 1944-88 in functie de grupa de functionare (M4) si sarcina maxima Q=1500 kg se alege cirlig tip S12.

1.3.Alegerea cablului.

1.Determinarea randamentului palanului

unde - randamentul unei role de cablu

i_p - raportul de transmisie al palnului

2.Determinarea efortului maxim din cablul de ridicare a sarcinii

unde Q-sarcina maxima [kg]

q-masa organelor de suspendare a sarcinii [kg]

g-acceleratia gravitationala [m/s²]

_p-randamentul palanului

i_p -raportul de transmisie al palanului

3.Determinarea diametrului cablului.

unde k:coeficient functie de grupa de functionare si de tipul cablului

S:efortul maxim in cablu [daN]

4.Alegerea cablului.

Se alege cablu SPZ-6x19-1570-9 STAS 1353-80 avind diametrul de 9mm

1.4.Determinarea dimensiunilor tamburului

1.Calculul diametrului minim al tamburului.

unde: h₁-coeficient functie de grupa de functionare si de tipul cablului

h₂-coeficient functie de numarul de indoituri ale cablului

d-diametrul cablului [mm]

2.Alegerea diametrului tamburului

Se alege diametrul tamburului conform STAS1756/1-78

D=150 mm

3.Determinarea lungimii tamburului

unde H-inaltimea de ridicare

n_p-numarul de ramuri ale palanului de ridicare

D-diametrul tamburului

d-diametrul cablului

Se adopta lungimea tamburului L_T=120 mm

1.5.Determinarea diametrului rolei de cablu

1.Calculul diametrului minim al rolei.

unde: h₁-coeficient unctie de grupa de functionare si de tipul cablului

h₂-coeficient functie de numarul de indoituri ale cablului

d-diametrul cablului [mm]

2.Alegerea diametrului rolei

Se alege diametrul rolei conform STAS1756/2-78 D=150 mm

Determinarea puterii necesare si

alegera motorului de actionare

1.Calculul randamentului transmisiei

Tinind cont de necesitatea obtinerii unui raport de transmitere mare cu ajutorul unui reductor cit mai compact se va folosi in schema cinematica un reductor melcat.

unde: η_R-randamentul reductorului melcat

η_C-randamentul cuplajului motor-reductor

η_T-randamentul tamburului

2.Calculul puterii necesare.

unde: S_T-efortul maxim in cablul de ridicare [N]

v_r -viteza de ridicare [m/min]

i_p - raportul de transmisie al palnului de cablu

η - randamentul transmisiei

Alegerea motorului electric

Tinind cont de puterea necesara se alege din catalogul firmei UMEB motorul tip AIM-AL18F32 4A avind urmatoarele caracteristici tehnice:

Puterea nominala: 3,2 kW

Turatia nominala: 880 rot/min

Tensiunea nominala: 380V

Curentul nominal: 3,4A

Frecventa: 50Hz

Gradul de protectie: IP54

Masa totala: 8,2 kg

1.7. Alegerea reductorului

1.Determinarea turatiei tamburului.

unde: v_r-viteza de translatie a caruciorului [m/min]

i_p-raportul de transmisie al palanului

D-diametrul tamburului [mm]

2.Determinarea raportului de transmisie a reductorului.

unde: n_motor:turatia motorului de actionare

n_tambur:turatia tamburului

3.Alegerea reductorului.

Tinind cont de raportul de transmisie mare si de necesitatea obtinerii unui gabarit cit mai redus se va utiliza un reductor cu angrenaj melcat si frina incorporata produs de firma Zollern.

In functie de puterea motorului de actionare si de raportul de transmisie se alege reductorul WZH-42-5-SRH avind urmatoarele caracteristici:

Raportul de transmisie: i=42

Puterea maxima de intrare: N=5,1 kW

Turatia maxima la intrare: n=1200 rot/min

Momentul de frinare maxim: M=1950 daNm

Masa toatala: M=16,2 kg

1.8. Verificarea vitezei reale

1.Determinarea vitezei reale sia a gradului de variatie fata de viteza impusa prin tema de proiect.

Se considera acceptabila diferenta dintre viteaza reala si viteza impusa prin tema de proiect

1.9. Verificarea puterii reale

1.Determinarea puterii efective si compararea cu puterea nominala a motorului electric.

Deoarece puterea nominala a motorului electric este mai mare decit puterea reala se considera motorul ca fiind corect ales.

1.10. Verificarea la demaraj si frinare

Timpul de demaraj

Timpul de frinare

Conform prescriptiilor ISCIR a_max=0,2 m/s² . Rezulta un timp de frinare minim acceptabil de:

Dupa cum se vede timpul efectiv de frinare este mai mare decit timpul de frinare minim deci frina este aleasa corect.