Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Sistemul de injectie mono motronic

Sistemul de injectie mono motronic


SISTEME DE INJECTIE

SISTEMUL DE INJECTIE MONO MOTRONIC ( MA 1.7 )

SISTEME DE INJECTIE


  1. Principiul de functionare Sistemul de injectie MONO MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este de tip (a, n), unde: a = unghiul care indica pozitia clapetei si recunoaste sarcina motorului, n = turatia motorului. Acestea sunt informatiile principale pentru unitatea de control electronica (calculator), ce determina timpul de injectie de baza ( tI ); valoarea acestui timp de baza este corijata in functie de variatia parametrilor cu evolutie lenta: Tlichid racire, Taer, valoarea Lambda ( alfa ), tensiunea bateriei. La sistemul de injectie MONO MOTRONIC, calculul avansului la aprindere si comanda bobinei de aprindere sunt realizate de unitatea de control electronica(calculator) si tinand cont de evolutia parametrilor: Tlichid racire, Taer, n (turatie motor). Sistemul este fiabil si nu necesita reglaje; este un sistem de tip autoadaptiv, care isi efectueaza corectiile necesare ale parametrilor in timpul exploatarii motor ului, tinand cont si de uzura acestuia in timpul exploatarii.

SISTEMUL DE INJECTIE MONO MOTRONIC ( MA 1.7 )
Manual de service




sistem_injectie DESCRIEREA SISTEMULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE, CARACTERISTICI SI MOD DE DIAGNOSTICARE

Componentele sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1)
1.
Pompa electrica de combustibil
3. Filtru combustibil
4. Regulator presiune combustibil
5. Injector
6. Senzor Taer
8. Potentiometru pentru clapeta
9. motor as pozitionare clapeta;
10. Electroventil recirculare vapori combustibil
11. Canistra cu carbon activ
12. Unitate de control electronica (calculator de injectie si apindere)
13.
Bobina de inductie
14. Senzor Tlichid racire
15. Senzor turatie si pozitie arbore cotit
16. Senzor lambda (oxigen)
17. Convertor catalitic
18. Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare sistem.
Pe acest desen se mai pot identifica: 2. Rezervor de combustibil; 7. Filtru de aer.
Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor, pompa electrica de combustibil, filtru de combustibil, unitate centrala de injectie, conducte de alimentare si retur.

sistem_injectie

POMPA ELECTRICA DE BENZINA


Pompa electrica de benzina este fixata in rezervor, fiind imersata in benzina si este comandata de calculator, pin intermediul releului R1. La punerea contactului, cu cheia in pozitia M (motor), dar fara a se porni motor ul, pompa va fi alimentata cu curent numai pentru 3-4 sec. Pompa va debita permanent numai atunci cand calculatorul primeste semnal de la senzor ul de turatie si trebuie sa asigure un debit de min. 65l/h si presiunea de 1-1,1 barr la 12 V. Cauza unui debit insuficient poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de combustibil murdar.

ATENTIE:In sistemul de alimentare combustibil ul ramane sub presiune si dupa oprirea motor ului; in cazul debransarii furtunelor tineti o carpa in apropierea racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe zonele fierbinti ale motor ului.

Masurarea debitului se face astfel:
- Se branseaza returul de la corp - clapeta injector la un furtun ce va debita combustibil ul intr-un vas gradat de 2000 ml.
- Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind motor ul, sau pin scurtcircuitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motor ul oprit.

FILTRUL DE BENZINA

Filtrul de benzina (Fig. 3) este amplasat in circuitul de alimentare cu combustibil, dupa pompa de benzina si se afla sub caroserie in imediata apropiere a rezervorului. Elementul filtrant este din hartie cu porozitatea de 0,01 mm. si are rolul, foarte important de a retine impuritatile ce ar ajunge la regulatorul de presiune si injector.

sistem_injectie

ATENTIE: Filtrul de combustibil este prevazut la iesire cu o sita metalica foarte fina ce poate retine eventulele particole de hartie filtranta despinsa, de aceea se va tine cont de sageata de pe corpul filtrului, care indica sensul de curgere al combustibil ului. Filtrul va fi schimbat la maxim 30000 km.

UNITATEA CENTRALA DE INJECTIE (CORP CLAPETA INJECTOR)

Unitatea centrala de injectie (Fig. 4) este alcatuita din:clapeta
1- Partea superioara (partea hidraulica);
2- Partea inferioara (corp - clapeta);
3- Regulator de presiune;
4- Injector;
5- Senzor Taer;
6- Intrare combustibil;
7- Retur combustibil;
A. Conector pentru senzor Taer si injector;
B. Conector pentru potentiometru ;
C. Conector pentru intrerupator si motor as pozitionare clapeta. sistem_injectie


REGULATORUL DE PRESIUNE



Este un regulator mecanic cu membrana ce asigura presiunea de injectie de 0,9-1,1 barr. Masurarea presiunii se face astfel
- Se branseaza un racord T si un manometru de 0-4 barr la racordul de intrare combustibil in corpul clapeta.
- Se alimenteaza pompa pornind motor ul, sau pin scurtciruitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motor ul oprit.

senzor ul T aer
senzor ul Taer (5) (Fig. 4) masoara temperatura aerului apirat de motor. Cunoscand ca densitatea aerului scade la cresterea temperaturii, calculator ul va corecta timpul de injectie (tI), pentru mentinerea raportului (aer / combustibil)
senzor ul Taer este de tip NTC = coeficient de temperatura negativ, adica la cresterea temperaturii rezistenta interna a acestuia va scadea. El este alimentat la U = 5V (pin 13 calculator).

INJECTORUL

Injectorul (4) este situat deasupra clapetei, pentru a realiza o alimentare optima si un amestec omogen al carburantului. Functia de baza a injector ului este realizarea unei pulverizari foarte fine si omogene a carburantului. Pentru aceasta carburantul se loveste de peretele conic al injector ului (camera de pregatire a injectiei) si apoi trece pin mai multe orificii (3-6) de dimensiune mica, obtinandu-se astfel un jet de combustibil de forma conica. Acesta este pulverizat pin spatiul in forma de semiluna dintre clapeta si perete, fara a lovi clapeta, ca in cazul unei pulverizari drepte care se intalneste in cazul carburatorului. Pentru a putea doza exact cantitatea de combustibil, partile in miscare ale injector ului sunt usoare, putand reliza o deplasare rapida. Ventilul este scaldat in permanenta de combustibil, evitandu-se astfel incalzirea acestuia si formarea bulelor de combustibil. Timpul cat injectorul ramane deschis, reprezinta timpul de injectie (tI) si este cea mai importanta marime intr-un sistem de injectie. Functionarea injector ului este comandata de unitatea de control electronica (pin 35). Timpul de injectie (tI) depinde de tensiunea bateriei de acumulatori; daca in timpul functionarii apar fluctuatii de tensiune, unitatea de control electronica va corecta timpul de injectie, astfel incat raportul aer combustibil sa fie optim (alfa = 1). In cazul unei tensiuni scazute la pornire, valoarea tI va fi marita pentru a compensa debitul mai mic al pompei electrice de combustibil. O testare simpla a injector ului se realizeaza cu ajutorul lampii stroboscopice. Se demonteaza filtrul de aer, se porneste motor ul si cu ajutorul lampii stroboscopice se vizualizeaza forma conica a jetului de combustibil. Partea superioara (hidraulica) a unitatii centrale de injectie nu se repara, ci se inlocuieste ansamblul corp clapeta injector. Daca se defecteaza injector ul sau senzor ul Taer, se inlocuiesc ambele.

Conectorul pentru senzor ul Taer si injector are urmatoarele legaturi (conexiuni):
1. Senzor Taer (pin 13 calculator)
2. Alimentare (+) injector
3. Comanda injector (pin 35 calculator
4.
Masa (pin 27 calculator)

sistem_injectie



(Fig.6)

sistem_injectie



Pe ecranul osciloscopului va apare un semnal de forma urmatoare (Fig.7), din care care putem afla valoarea timpului de injectie = ti.
Valoarea timpului de injectie creste cand tensiunea bateriei este sub 12 V.

POTENTIOMETRUL CLAPETEI
Este fixat pe unitatea de injectie in capatul axei clapetei si este constituit dintr-un potentiometru cu dubla pista. Acesta este alimentat cu + 5 V de la pin calculator, iar la actionarea clapetei de acceleratie trimite un semnal de tensiune proportionala cu pozitia acesteia. Calculatorul va comanda apoi injector ul si bobina de inductie.

Potentiometrul are urmatoarele componente
Masa; 
Potentiometru I;
Potentiometru II;
Alimentare (+)
Perii;
sistem_injectie

Potentiometrul este de fapt un dublu potentiometru: primul lucreaza in intervalul (00 220), iar al doilea intre (190 900). Se observa existenta unei zone comune, intre (190 220), realizata pentru o citire mai buna a necesarului de sarcina in zona sarcinilor partiale, care este cea mai utilizata in exploatarea unui motor.
Conectorul potentiometrului clapetei are urmatoarele legaturi (fig.9):
1. Masa (pin 27 calculator)
2. Potentiometru I (00 220)
3. Liber
4. Potentiometru II (190 900)
5. Alimentare (+, pin 25 calculator).
Verificarea se face cu osciloscopul, procedand astfel
- punem contactul motor;
- rotim cu mana parghia de comanda a acceleratiei;
- se branseaza osciloscopul la pinii 1 si 2 ai conectorului; daca semnalul vizualizat apare ca o succesiune de linii drepte orizontale, fara intreruperi, potentiometrul este bun (Fig.1)
In cazul defectarii, potentiometrul nu se repara, ci se va inlocui partea inferioara a unitatii centrale de injectie.

motor asUL 

motor asul (9) Fig.1) serveste la pozitionarea clapetei pentru obtinerea turatiei de ralanti. El se afla intr-o carcasa impreuna cu un intrerupator. Regimul de ralanti este recunoscut in momentul inchiderii contactelor intrerupatorului (4) si este necesar mersului normal la ralanti sau la frana de motor.

(Fig.9)

sistem_injectie


(Fig.10) sistem_injectie


Calculatorul, pin pinii 32 si 34, va transmite un semnal electric motor asului, care va pozitiona clapeta pentru obtinerea turatiei de ralanti (850 +_ 50 rot/min).


(Componente Fig.11)


sistem_injectie


  1. motor as pozitionare clapeta;
    2. Melc
    3. Roata melcata
    4. Contact intrerupator
    5. Burduf protectie.

Conectorul pentru intrerupator si motor as are urmatoarele legaturi (12):

1,2. Alimentare motor as (pin 32, pin 34 calculator);
1. Intrerupator ralanti (pin 8 calculator)
2. Masa.
Bransand un ohmetru la pinii 3 si 4 ai calculator ului; se va observa ca intrerupatorul are doua stari
- inchis in stare de functionare, continuitate
- deschis in stare de repaus, R = infinit.



Fig.12

sistem_injectie


senzor ul DE TURATIE


senzor ul de turatie (Fig.16) este de tip inductiv si se compune din:
1. Magnet permanent;
2. Corp izolator;
4. Miez ferita;
5. Bobina;
Pe desen se mai disting:
3. Carter ambreiaj CV;
6. Volant cu danturare pentru senzor turatie.



Fig.16

sistem_injectie


Volantul are o danturare de 60 dinti echidistanti, din care 2 lipsesc. Spatiul celor 58 de dinti serveste la recunoasterea turatiei, iar spatiul celor 2 dinti lipsa serveste la recunoasterea pozitiei de referinta a arborelui cotit corespunzatoare cilindrilor nr.1 si 4 la PMS.
Din acel moment incepe calculul pentru fiecare ciclu motor al tI, astfel incat sa se afle la 1-0,5 mm. de varful danturii de pe volanta.
Conectorul pentru senzor ul de turatie are urmatoarele legaturi:
1,2. Captare semnal turatie;

  1. Ecranare.
    Pentru a verifica functionarea senzor ului se branseaza pinii 1 si 2 ai conectorului sau pinii 3 si 21 ai calculatorului, la un osciloscop. Un senzor bun va genera un semnal de forma urmatoare (Fig.18):
    A = Zona danturata
    B = Zona celor 2 dinti lipsa;
    C = Zona aparitiei primului dinte.
    senzor ul de turatie nu se repara, ci se va inlocui.


sistem_injectie



Fig.18

sistem_injectie


IMPORTANT: Daca monitorul nu porneste se verifica daca avem semnal la senzor ul de turatie si valoarea semnalului Uss > 2,5 V. La montare, senzor ul se impinge in locasul din carterul ambreiaj, cu mana nu cu ciocanul; surubul de fixare se va strange la un cuplu de 8 +- 2 Nm.

senzor ul Tmotor

senzor ul Tmotor (Fig.19) este de tip NTC = coeficientul de temperatura negativ, deci la cresterea temperaturii, rezistenta interna a acestuia va scadea. Se verifica cu ohmetrul conectat la bornele senzor ului, sau mai sigur cu un voltmetru, in timpul functionarii motor ului. La motor ul rece U = 5 V si scade cu cat motorul se incalzeste. Daca tensiunea scade lent, apoi scade brusc, inseamna ca este un scurtcircuit. Aceasta este o diagnosticare exacta, deoarece se face in regimul de functionare. senzor ul T motor nu se repara , ci se va inlocui; se strange la un cuplu de 18 Nm.



Fig.19
sistem_injectie


Corespondenta R senzor = f (T)


T [0C]

-10

0

10

20

40

60

80

100

R [omega]

9200

5900

3700

2500

1180

600

325

190



BOBINA DE INDUCTIE


Bobina de inductie (Fig.20) este de tip dubla bobina cu distributie stationara de tensiune, fara elemente in miscare. Tensiunea din circuitul secundar al bobinei atinge 30 kV, distanta dintre electrozii bujiilor trebuie sa fie de 0,8 mm, iar fisele de bujii au o constructie speciala, fiind realizate dupa un concept nou in privinta deparazitarii electrice.


Fig.20
sistem_injectie


Fig.21
sistem_injectie


Dupa ce s-a pus contactul motor, bobina este alimentata cu tensiune (+ D.C); ea este comandata pin (-) de unitatea de control electronica, astfel: pentru bujiile 1 si 4 pin pinul 1 si pentru bujiile 2 si 3 pin pinul 19. Circuitul secundar se inchide pin cele 2 bujii, la cilindrul aflat in faza de compresie tensiunea scanteii este de aproximativ 20 kV, iar la cilindrul aflat in faza de evacuare, tensiunea auxiliara este de 250 300 V si de polaritate inversa.

Exemplu: - pistonul 4 la compresie >> scanteia de apindere ~ 20 kV
- pistonul 1 la evacuare >> scanteie auxiliara ~ 300 V.
Folosind un oscioscop se pot vizualiza cele doua tensiuni:


Fig.22


Fig.23


sistem_injectie



UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICA

de inchidere a cutiei de climatizare. Ea este prevazuta cu 35 de pini si se branseaza la cablajul c-da injectie pintr-un conector cu 35 de pini. Intre unitatea de control si componentele sistemului, informatiile circula conform schemei urmatoare:

sistem_injectie


ATENTIE! In cazul efectuarii lucrarilor de sudura electrica la autoturism, se vor debransa bateria, alternatorul si unitatea de control electronica. In cazul efectuarii lucrarilor de vopsitorie de retus, la peste 850C, unitatea de control electronica va fi demontata de pe autoturism. La remontare, suruburile de fixare ale unitatii de control vor fi bine stranse pentru a asigura un contact perfect cu sasiul autoturismului. Nu se va bransa sau debransa conectorul cablajului la calculator, decat dupa debransarea bornei (-) a bateriei.

Corespondenta electrica dintre cei 35 de pini ai unitatii de control electronice si elementele sistemului este conform Tabelului nr.1, si a schemei corespunzatoare. Avand in vedere constructia speciala a conectorilor folositi la acest sistem de injectie, debransarea lor se va face (numai dupa ce s-a intrerupt contactul motor) apasand siguranta si apoi debransand; la fel se va proceda si la bransarea acestora.
Mod de debransare (conform instructiunilor):
- la calculator (vezi Fig.a) se trage siguranta 1 in sensul sagetii, se rabate conectorul si se debranseaza
- la sonde, bobina inductie - (vezi Fig.b) se apasa siguranta (2), apoi se debranseaza conectorul.
Pentru bransare se apasa siguranta si apoi se realizeaza bransarea.
- la legatura cu cablajul fata - (vezi Fig.c) se roteste caseta de cuplare.

fig.a

fig.b

fig.c

sistem_injectie


Pinul 16 este foarte important, deoarece asigura alimentarea calculator ului cu (+) permanent, pentru memorarea defectelor ce pot apare in timpul functionarii si pentru a introduce corectiile necesare la pornire, deci este un sistem autoadaptiv. De asemenea el tine cont de uzura in timp a motor ului, introducand factori de corectie pentru a readuce functionarea motorului la parametri nominali. La rebransarea bateriei, calculator ul rememoreaza toate datele si eventualele defectiuni din sistem, dupa aproximativ 20 de minute de functionare a motor ului. Pinul 33 este foarte important, deoarece asigura masa calculator ului cu caroseria; de asemeni si pin 18.



SISTEME DE INJECTIE

SISTEMUL DE INJECTIE
MONO MOTRONIC ( MA 1.7 )

1. Principiul de functionare Sistemul de injectie MONO MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este de tip (a, n), unde: a = unghiul care indica pozitia clapetei si recunoaste sarcina motorului, n = turatia motorului. Acestea sunt informatiile principale pentru unitatea de control electronica (calculator), ce determina timpul de injectie de baza ( tI ); valoarea acestui timp de baza este corijata in functie de variatia parametrilor cu evolutie lenta: Tlichid racire, Taer, valoarea Lambda ( alfa ), tensiunea bateriei. La sistemul de injectie MONO MOTRONIC, calculul avansului la aprindere si comanda bobinei de aprindere sunt realizate de unitatea de control electronica(calculator) si tinand cont de evolutia parametrilor: Tlichid racire, Taer, n (turatie motor). Sistemul este fiabil si nu necesita reglaje; este un sistem de tip autoadaptiv, care isi efectueaza corectiile necesare ale parametrilor in timpul exploatarii motor ului, tinand cont si de uzura acestuia in timpul exploatarii.


SISTEMUL DE INJECTIE MONO MOTRONIC ( MA 1.7 )
Manual de service


fig.1sistem_injectie

DESCRIEREA SISTEMULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE, CARACTERISTICI SI MOD DE DIAGNOSTICARE

Componentele sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1)
1. Pompa electrica de combustibil
3. Filtru combustibil
4. Regulator presiune combustibil
5. Injector
6. Senzor Taer
8. Potentiometru pentru clapeta
9. motor as pozitionare clapeta;
10. Electroventil recirculare vapori combustibil
11. Canistra cu carbon activ
12. Unitate de control electronica (calculator de injectie si apindere)
13. Bobina de inductie
14. Senzor Tlichid racire
15. Senzor turatie si pozitie arbore cotit
16. Senzor lambda (oxigen)
17. Convertor catalitic
18. Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare sistem.
Pe acest desen se mai pot identifica: 2. Rezervor de combustibil; 7. Filtru de aer.
Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor, pompa electrica de combustibil, filtru de combustibil, unitate centrala de injectie, conducte de alimentare si retur.

sistem_injectie

POMPA ELECTRICA DE BENZINA

Pompa electrica de benzina este fixata in rezervor, fiind imersata in benzina si este comandata de calculator, pin intermediul releului R1. La punerea contactului, cu cheia in pozitia M (motor), dar fara a se porni motor ul, pompa va fi alimentata cu curent numai pentru 3-4 sec. Pompa va debita permanent numai atunci cand calculatorul primeste semnal de la senzor ul de turatie si trebuie sa asigure un debit de min. 65l/h si presiunea de 1-1,1 barr la 12 V. Cauza unui debit insuficient poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de combustibil murdar.

ATENTIE:In sistemul de alimentare combustibil ul ramane sub presiune si dupa oprirea motor ului; in cazul debransarii furtunelor tineti o carpa in apropierea racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe zonele fierbinti ale motor ului.

Masurarea debitului se face astfel:
- Se branseaza returul de la corp - clapeta injector la un furtun ce va debita combustibil ul intr-un vas gradat de 2000 ml.
- Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind motor ul, sau pin scurtcircuitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motor ul oprit.

FILTRUL DE BENZINA

Filtrul de benzina (Fig. 3) este amplasat in circuitul de alimentare cu combustibil, dupa pompa de benzina si se afla sub caroserie in imediata apropiere a rezervorului. Elementul filtrant este din hartie cu porozitatea de 0,01 mm. si are rolul, foarte important de a retine impuritatile ce ar ajunge la regulatorul de presiune si injector.

(Fig. 3) sistem_injectie


ATENTIE: Filtrul de combustibil este prevazut la iesire cu o sita metalica foarte fina ce poate retine eventulele particole de hartie filtranta despinsa, de aceea se va tine cont de sageata de pe corpul filtrului, care indica sensul de curgere al combustibil ului. Filtrul va fi schimbat la maxim 30000 km.

UNITATEA CENTRALA DE INJECTIE (CORP CLAPETA INJECTOR)

Unitatea centrala de injectie (Fig. 4) este alcatuita din:clapeta
1- Partea superioara (partea hidraulica);
2- Partea inferioara (corp - clapeta);
3- Regulator de presiune;
4- Injector;
5- Senzor Taer;
6- Intrare combustibil;
7- Retur combustibil;
A. Conector pentru senzor Taer si injector;
B. Conector pentru potentiometru ;
C. Conector pentru intrerupator si motor as pozitionare clapeta.

(Fig.4)
sistem_injectie


REGULATORUL DE PRESIUNE

Este un regulator mecanic cu membrana ce asigura presiunea de injectie de 0,9-1,1 barr. Masurarea presiunii se face astfel
- Se branseaza un racord T si un manometru de 0-4 barr la racordul de intrare combustibil in corpul clapeta.
- Se alimenteaza pompa pornind motor ul, sau pin scurtciruitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motor ul oprit.

senzor ul T aer
senzor ul Taer (5) (Fig. 4) masoara temperatura aerului apirat de motor. Cunoscand ca densitatea aerului scade la cresterea temperaturii, calculator ul va corecta timpul de injectie (tI), pentru mentinerea raportului (aer / combustibil)
senzor ul Taer este de tip NTC = coeficient de temperatura negativ, adica la cresterea temperaturii rezistenta interna a acestuia va scadea. El este alimentat la U = 5V (pin 13 calculator).

INJECTORUL

Injectorul (4) este situat deasupra clapetei, pentru a realiza o alimentare optima si un amestec omogen al carburantului. Functia de baza a injector ului este realizarea unei pulverizari foarte fine si omogene a carburantului. Pentru aceasta carburantul se loveste de peretele conic al injector ului (camera de pregatire a injectiei) si apoi trece pin mai multe orificii (3-6) de dimensiune mica, obtinandu-se astfel un jet de combustibil de forma conica. Acesta este pulverizat pin spatiul in forma de semiluna dintre clapeta si perete, fara a lovi clapeta, ca in cazul unei pulverizari drepte care se intalneste in cazul carburatorului. Pentru a putea doza exact cantitatea de combustibil, partile in miscare ale injector ului sunt usoare, putand reliza o deplasare rapida. Ventilul este scaldat in permanenta de combustibil, evitandu-se astfel incalzirea acestuia si formarea bulelor de combustibil. Timpul cat injectorul ramane deschis, reprezinta timpul de injectie (tI) si este cea mai importanta marime intr-un sistem de injectie. Functionarea injector ului este comandata de unitatea de control electronica (pin 35). Timpul de injectie (tI) depinde de tensiunea bateriei de acumulatori; daca in timpul functionarii apar fluctuatii de tensiune, unitatea de control electronica va corecta timpul de injectie, astfel incat raportul aer combustibil sa fie optim (alfa = 1). In cazul unei tensiuni scazute la pornire, valoarea tI va fi marita pentru a compensa debitul mai mic al pompei electrice de combustibil. O testare simpla a injector ului se realizeaza cu ajutorul lampii stroboscopice. Se demonteaza filtrul de aer, se porneste motor ul si cu ajutorul lampii stroboscopice se vizualizeaza forma conica a jetului de combustibil. Partea superioara (hidraulica) a unitatii centrale de injectie nu se repara, ci se inlocuieste ansamblul corp clapeta injector. Daca se defecteaza injector ul sau senzor ul Taer, se inlocuiesc ambele.

Conectorul pentru senzor ul Taer si injector are urmatoarele legaturi (conexiuni):
1. Senzor Taer (pin 13 calculator)
2. Alimentare (+) injector
3. Comanda injector (pin 35 calculator
4. Masa (pin 27 calculator)

(Fig.5)
sistem_injectie

(Fig.6)
sistem_injectie

Verificarea functionarii injector ului se face cu osciloscopul, care se va bransa conform pozitiei A (Fig.6), deci in paralel cu masa. Nu se va bransa ca in pozitia B in paralel cu injector ul, deoarece va influenta tranzistorul si da erori de semnal.

Pe ecranul osciloscopului va apare un semnal de forma urmatoare (Fig.7), din care putem afla valoarea timpului de injectie = ti.
Valoarea timpului de injectie creste cand tensiunea bateriei este sub 12 V.

(Fig.7)
sistem_injectie




POTENTIOMETRUL CLAPETEI
Este fixat pe unitatea de injectie in capatul axei clapetei si este constituit dintr-un potentiometru cu dubla pista. Acesta este alimentat cu + 5 V de la pin calculator, iar la actionarea clapetei de acceleratie trimite un semnal de tensiune proportionala cu pozitia acesteia. Calculatorul va comanda apoi injector ul si bobina de inductie.

(Fig.8)
sistem_injectie

Potentiometrul are urmatoarele componente
Masa; 
Potentiometru I;
Potentiometru II;
Alimentare (+)
Perii;
Izolator.




Potentiometrul este de fapt un dublu potentiometru: primul lucreaza in intervalul (00 220), iar al doilea intre (190 900). Se observa existenta unei zone comune, intre (190 220), realizata pentru o citire mai buna a necesarului de sarcina in zona sarcinilor partiale, care este cea mai utilizata in exploatarea unui motor.
Conectorul potentiometrului clapetei are urmatoarele legaturi (fig.9):
1. Masa (pin 27 calculator)
2. Potentiometru I (00 220)
3. Liber
4. Potentiometru II (190 900)
5. Alimentare (+, pin 25 calculator).
Verificarea se face cu osciloscopul, procedand astfel
- punem contactul motor;
- rotim cu mana parghia de comanda a acceleratiei;
- se branseaza osciloscopul la pinii 1 si 2 ai conectorului; daca semnalul vizualizat apare ca o succesiune de linii drepte orizontale, fara intreruperi, potentiometrul este bun (Fig.1)
In cazul defectarii, potentiometrul nu se repara, ci se va inlocui partea inferioara a unitatii centrale de injectie.

motor asUL 

motor asul (9) Fig.1) serveste la pozitionarea clapetei pentru obtinerea turatiei de ralanti. El se afla intr-o carcasa impreuna cu un intrerupator. Regimul de ralanti este recunoscut in momentul inchiderii contactelor intrerupatorului (4) si este necesar mersului normal la ralanti sau la frana de motor.

(Fig.9)
sistem_injectie

(Fig.10) sistem_injectie


Calculatorul, pin pinii 32 si 34, va transmite un semnal electric motor asului, care va pozitiona clapeta pentru obtinerea turatiei de ralanti (850 +_ 50 rot/min).

(Componente Fig.11)
sistem_injectie

1. motor as pozitionare clapeta;
2. Melc
3. Roata melcata
4. Contact intrerupator
5. Burduf protectie.


Conectorul pentru intrerupator si motor as are urmatoarele legaturi (12):

1,2. Alimentare motor as (pin 32, pin 34 calculator);
1. Intrerupator ralanti (pin 8 calculator)
2. Masa.
Bransand un ohmetru la pinii 3 si 4 ai calculator ului; se va observa ca intrerupatorul are doua stari
- inchis in stare de functionare, continuitate
- deschis in stare de repaus, R = infinit.

Fig.12
sistem_injectie


senzor ul DE TURATIE

senzor ul de turatie (Fig.16) este de tip inductiv si se compune din:
1. Magnet permanent;
2. Corp izolator;
4. Miez ferita;
5. Bobina;
Pe desen se mai disting:
3. Carter ambreiaj CV;
6. Volant cu danturare pentru senzor turatie.

Fig.16
sistem_injectie


Volantul are o danturare de 60 dinti echidistanti, din care 2 lipsesc. Spatiul celor 58 de dinti serveste la recunoasterea turatiei, iar spatiul celor 2 dinti lipsa serveste la recunoasterea pozitiei de referinta a arborelui cotit corespunzatoare cilindrilor nr.1 si 4 la PMS.
Din acel moment incepe calculul pentru fiecare ciclu motor al tI, astfel incat sa se afle la 1-0,5 mm. de varful danturii de pe volanta.
Conectorul pentru senzor ul de turatie are urmatoarele legaturi:
1,2. Captare semnal turatie;
3. Ecranare.
Pentru a verifica functionarea senzor ului se branseaza pinii 1 si 2 ai conectorului sau pinii 3 si 21 ai calculatorului, la un osciloscop. Un senzor bun va genera un semnal de forma urmatoare (Fig.18):
A = Zona danturata
B = Zona celor 2 dinti lipsa;
C = Zona aparitiei primului dinte.
senzor ul de turatie nu se repara, ci se va inlocui.

Fig.17 sistem_injectie

Fig.18
sistem_injectie


IMPORTANT: Daca monitorul nu porneste se verifica daca avem semnal la senzor ul de turatie si valoarea semnalului Uss > 2,5 V. La montare, senzor ul se impinge in locasul din carterul ambreiaj, cu mana nu cu ciocanul; surubul de fixare se va strange la un cuplu de 8 +- 2 Nm.

senzor ul Tmotor

senzor ul Tmotor (Fig.19) este de tip NTC = coeficientul de temperatura negativ, deci la cresterea temperaturii, rezistenta interna a acestuia va scadea. Se verifica cu ohmetrul conectat la bornele senzor ului, sau mai sigur cu un voltmetru, in timpul functionarii motor ului. La motor ul rece U = 5 V si scade cu cat motorul se incalzeste. Daca tensiunea scade lent, apoi scade brusc, inseamna ca este un scurtcircuit. Aceasta este o diagnosticare exacta, deoarece se face in regimul de functionare. senzor ul T motor nu se repara , ci se va inlocui; se strange la un cuplu de 18 Nm.

Fig.19
sistem_injectie

Corespondenta R senzor = f (T)

T [0C]

-10

0

10

20

40

60

80

100

R [omega]

9200

5900

3700

2500

1180

600

325

190


BOBINA DE INDUCTIE

Bobina de inductie (Fig.20) este de tip dubla bobina cu distributie stationara de tensiune, fara elemente in miscare. Tensiunea din circuitul secundar al bobinei atinge 30 kV, distanta dintre electrozii bujiilor trebuie sa fie de 0,8 mm, iar fisele de bujii au o constructie speciala, fiind realizate dupa un concept nou in privinta deparazitarii electrice.

Fig.20
sistem_injectie

Fig.21
sistem_injectie

Dupa ce s-a pus contactul motor, bobina este alimentata cu tensiune (+ D.C); ea este comandata pin (-) de unitatea de control electronica, astfel: pentru bujiile 1 si 4 pin pinul 1 si pentru bujiile 2 si 3 pin pinul 19. Circuitul secundar se inchide pin cele 2 bujii, la cilindrul aflat in faza de compresie tensiunea scanteii este de aproximativ 20 kV, iar la cilindrul aflat in faza de evacuare, tensiunea auxiliara este de 250 300 V si de polaritate inversa.


Exemplu: - pistonul 4 la compresie >> scanteia de apindere ~ 20 kV;
- pistonul 1 la evacuare >> scanteie auxiliara ~ 300 V.
Folosind un oscioscop se pot vizualiza cele doua tensiuni:

Fig.22

Fig.23


sistem_injectie

UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICA

Unitatea de control electronica se afla in compartimentul motor si este fixata de tabla de inchidere a cutiei de climatizare. Ea este prevazuta cu 35 de pini si se branseaza la cablajul c-da injectie pintr-un conector cu 35 de pini. Intre unitatea de control si componentele sistemului, informatiile circula conform schemei urmatoare:

sistem_injectie

ATENTIE! In cazul efectuarii lucrarilor de sudura electrica la autoturism, se vor debransa bateria, alternatorul si unitatea de control electronica. In cazul efectuarii lucrarilor de vopsitorie de retus, la peste 850C, unitatea de control electronica va fi demontata de pe autoturism. La remontare, suruburile de fixare ale unitatii de control vor fi bine stranse pentru a asigura un contact perfect cu sasiul autoturismului. Nu se va bransa sau debransa conectorul cablajului la calculator, decat dupa debransarea bornei (-) a bateriei.

Corespondenta electrica dintre cei 35 de pini ai unitatii de control electronice si elementele sistemului este conform Tabelului nr.1, si a schemei corespunzatoare. Avand in vedere constructia speciala a conectorilor folositi la acest sistem de injectie, debransarea lor se va face (numai dupa ce s-a intrerupt contactul motor) apasand siguranta si apoi debransand; la fel se va proceda si la bransarea acestora.
Mod de debransare (conform instructiunilor):
- la calculator (vezi Fig.a) se trage siguranta 1 in sensul sagetii, se rabate conectorul si se debranseaza
- la sonde, bobina inductie - (vezi Fig.b) se apasa siguranta (2), apoi se debranseaza conectorul.
Pentru bransare se apasa siguranta si apoi se realizeaza bransarea.
- la legatura cu cablajul fata - (vezi Fig.c) se roteste caseta de cuplare.

fig.a

fig.b

fig.c

sistem_injectie

Pinul 16 este foarte important, deoarece asigura alimentarea calculator ului cu (+) permanent, pentru memorarea defectelor ce pot apare in timpul functionarii si pentru a introduce corectiile necesare la pornire, deci este un sistem autoadaptiv. De asemenea el tine cont de uzura in timp a motor ului, introducand factori de corectie pentru a readuce functionarea motorului la parametri nominali. La rebransarea bateriei, calculator ul rememoreaza toate datele si eventualele defectiuni din sistem, dupa aproximativ 20 de minute de functionare a motor ului. Pinul 33 este foarte important, deoarece asigura masa calculator ului cu caroseria; de asemeni si pin 18.

Tabelul nr. 1


Pozitie
consum

Pin
calculator

Componente
(elem. sistem)

Pozitie
consum

Pin
calculator

Componente
(elem. sistem)

 

1

Calculator (scanteie apindere cil. 1,4)

1

Bobina apindere (ZSK)

30

Calculator

30

Releu aer condi-
tionat (clema 86)

 

2


2


31

Calculator

31

Martor injectie (TS-2)

 

3

Calculator

3

Trad. turatie (N/BM)

31/1

Martor injectie
(TS-2)


Jonctiune E

 

4

Calculator

4

Priza diagnosticare

32

Calculator

32

motor as poz. clapeta

 

5


5


33

Calculator

33

Masa motor

 

6


6


34

Calculator

34

motor as poz. clapeta

 

7


7


35

Calculator

35

Injector (EV)

 

8

Calculator

8

motor as pozitie
clapeta

36

Injector (EV)


Jonctiune D

 

9

Calculator

9

Sonda lambda (LSH)

37

Valva purja
canistra


(+) baterie

 

10

Calculator

10

Sonda lambda (LSH)

38




 

11

Calculator

11

Potentiometru
clapeta (DKP)

39

Sonda lambda (LSH)


Siguranta 10 A

 

12

Calculator

12

Potentiometru
clapeta (DKP)

39/1

Jonctiune D


Siguranta 10 A

 

13

Calculator

13

Sonda Taer
(NTC I)

40

Sonda lambda (LSH)


Masa motor

 

14

Calculator

14

Sonda Tapa
(NTC II)





 

15


15






 

16

Calculator

16

(+) baterie

43

Motor as pozitie clapeta


Masa motor

 

17

Calculator

17

jonctiune a E





 

18

Calculator

18

jonctiune a C





 

18/1

Masa motor


jonctiune a C

46

Releu pompa benzina (clema 87)


Siguranta 10 A

 

18/2

Ecranare pt. 3 si 21


jonctiune a C

 

18/3

Ecranare pt. 9 si 10


jonctiune a C

46/1

Pompa electrica benzina


Siguranta 10 A

 

18/4

Ecranare pt. 19


jonctiune a C

47

Releu pompa benzina (clema 87)


Jonctiune D

 

18/5

Ecranare pt. 1


jonctiune a C

 

18/6

Priza diagnosticare


jonctiune a C





 

19

Calculator (scanteie apindere cilindru 1,4)

19

Bobina apindere (ZSK)





 

68

Bobina apindere (ZSK)


Jonctiune G
-

20

Calculator

20

Masa motor

 

21

Calculator

21

Traductor turatie

70

Releu pompa benzina (clema 30)


(+) baterie

 

22

Calculator

22

Aer conditionat

 

23

Calculator

23

Masa caroserie

71

Releu pincipal (clema 30)


(+) baterie

 

24

Calculator

24

Turometru (TS1)

 

25

Calculator

25

Potentiometru (DKP)





 

26




73

Jonctiune G


Jonctiune A

 


27

Calculator

27

Jonctiune B

73/1

Jonctiune G


Releu pompa
Benzina (clema 85)

 

27/1

Potentiometru (DKP)


Jonctiune B

 

27/2

Senzor Tapa
(NTC II)


Jonctiune B

73/2

Jonctiune G


Releu pincipal
(clema 85)

 

27/3

Senzor Taer
(NTC I)


Jonctiune B

 

28

Calculator

28

Releu pompa
benzina (clema 86)

74

Releu pincipal
(clema 86)


Masa motor

 

75

Jonctiune A


Contact apind.
(clema 15)

29

Calculator

29

Valva purja
canistra

 





Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.