Analiza valorii adaugate (VA)

Analiza valorii adaugate (VA)

Valoarea adaugata este un indicator valoric de exprimare a productiei si reprezinta masura valorii realizate in urma activitatii productive a unei firme. In comparatie cu productia exercitiului, valoarea adaugata reflecta mai exact efortul propriu depus in domeniile respective de activitate.

Valoarea adaugata totala exprima, in cifre absolute, cuantumul eficientei economice a cheltuielilor cu consumurile intermediare (materiale) care au participat la obtinerea productiei exercitiului[1].

Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai echivalentul activitatii firmei supuse analizei .

Valoarea adaugata, poate fi determinata prin doua metode:

a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total al activitatii de productie  si comercializare se scad consumurile intermediare de la terti.

In cazul in care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea adaugata se determina astfel:

VA = Q_e - M

in care:

M - reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie (sau cheltuielile materiale) care se preiau din contabilitatea financiara de la contul 601 la contul 628 cu exceptia contului 607 care a fost luat in calcul la stabilirea marjei comerciale si contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii" care se ia in calcul la stabilirea chletuielilor cu personalul.

Schema sinoptica este:

Valoarea adaugata calculata dupa aceasta relatie este cunoscuta in teoria economica sub denumirea de valoare adaugata produsa[2].

Potrivit modelului structural, valoarea adaugata este o functie de doua variabile cu rol de componente: Q_e si M.

In acest context, o situatie eficienta si cu o evolutie favorabila presupune:

- pe de o parte ca valoarea productiei exercitiului - ca efect economic - sa fie mai mare decat suma cheltuielilor cu consumurile intermediare (materiale) - ca efort participant la obtinerea acestui efect;

- iar pe de alta parte, ca ritmul valorii productiei exercitiului sa fie superior ritmului cheltuielilor cu consumurile intermediare, adica sa fie respectata corelatia generala de eficienta dintre efect si efort.

In situatia in care intreprinderea desfasoara pe langa activitatea de productie  si activitate de comert atunci valoarea adaugata se stabileste astfel:

VA = (Q_e + M_c) - M'

in care:

M_c reprezinta marja comerciala[3];  

M' - consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate de productie si comercializare).

b) Metoda de repartitie sau aditiva, conform careia valoarea adaugata este rezultatul insumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari  si protectie sociala, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite si taxe (fara impozitul pe profit), cheltuieli financiare si rezultatul exploatarii.

Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate se realizeaza avandu-se in vedere relatia de calcul a acesteia pe baza metodei aditive.

In analiza dinamica se folosesc atat marimile absolute cat si marimile relative:

- modificarile absolute ale fiecarui element component si ale valorii adaugate totale;

- indicii pe elemente si pe total valoare adaugata;

- ponderile elementelor componente.

1. Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate

Analiza valorii adaugate vizeaza dinamica acesteia, gradul de realizare a nivelului prevazut si explicitarea modificarii absolute, a schimbarilor intervenite in structura pe elemente, precum si directiile viitoare de actiune in vederea sporirii acestui indicator.

Pentru analiza dinamicii si structurii valorii adaugate este foarte importanta prezentarea evolutiei elementelor de natura cheltuielilor si a celor de natura profitului (primele elemente din structura valorii adaugate sunt de natura cheltuielilor, rezultatul este element de natura profitului).

Indicatorii ce trebuie selectati sunt:

1. cheltuieli cu salarii

2. CAS

3. cheltuieli cu protectia sociala

4. cheltuieli cu personalul (1+2+3)

5. cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

6. cheltuieli cu impozite si taxe

7. cheltuieli financiare cu dobanzile

8. rezultatul exploatarii exclusiv cheltuielile financiare cu dobanzile.

Astfel:

VA=4+5+6+7+8 .

Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si modificarea valorii adaugate se compara indicii acestora cu indicii valorii adaugate  si cu indicele volumului total de activitate (productia exercitiului plus marja comerciala). In cazul in care indicele unui element component este mai mic decat indicele valorii adaugate atunci se inregistreaza o scadere a ponderii acelui element in valoarea adaugata  si invers.

La nivelul firmei se considera  ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor in valoarea adaugata (in suma absoluta acestea putand sa creasca) si creste ponderea profitului din exploatare. Ponderea si dinamica profitului evidentiaza eficienta utilizarii muncii si a capitalului. Cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul este justificata in masura in care aceasta reflecta calitatea muncii si nu o suplinire a eficientei factorului uman de catre volumul muncii.

In cazul in care indicele cheltuielilor este mai mic decat indicele volumului de activitate, atunci se inregistreaza o sporire a eficientei acelor cheltuieli.

2. Analiza factoriala a valorii adaugate

Un alt aspect al studierii valorii adaugate se refera la analiza factoriala care permite sublinierea factorilor ce au determinat modificarea acestui indicator precum si caile ce permit o evolutie favorabila in acest sens.

Din punct de vedere factorial, valoarea adaugata se poate analiza pe baza urmatorului model care evidentiaza legatura dintre valoarea adaugata, productia exercitiului si valoarea adaugata la 1000 lei volum de activitate[4].

.

Dar

unde:

A_e - alte elemente care intra in componenta valorii productiei exercitiului exclusiv valoarea productiei marfa fabricate.

Potrivit modelului factorial, valoarea adaugata este o functie de doi factori cu actiune directa:

- valoarea productiei exercitiului - factor cu rol cantitativ in cadrul relatiei matematice date;

- valoarea adaugata la 1000 lei productie a exercitiului

) - factor cu rol calitativ in cadrul relatiei matematice date.

Cel de-al doilea factor care actioneaza in mod direct asupra valorii adaugate, cheltuielile cu consumurile intermediare la 1000 lei productie a exercitiului , factor cu rol calitativ, reflecta nivelul eficientei economice al cheltuielilor cu consumurile intermediare.

Ca factori care actioneaza in mod indirect asupra valorii adaugate se observa:

- prin intermediul valorii productiei exercitiului: factorul Q_f si factorul A_e;

- prin intermediul cheltuielilor cu consumurile intermediare la 1000 lei productie a exercitiului: factorul Q_e si factorul M.

Se observa ca productia exercitiului actioneaza asupra valorii adaugate atat ca factor direct cat si ca factor indirect - de unde apare necesitatea depunerii unor eforturi sustinute pentru indeplinirea nivelului stabilit al acestui indicator in conditii de eficienta sporita.

Un alt model privind analiza factoriala a valorii adaugate descris de literatura de specialitate conform metodei sintetice a acesteia arata care sunt factorii cu influenta directa si indirecta asupra valorii adaugate, astfel:

VA=Q_e · (1-)= Qe ·

(1-)= reprezinta valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu (u.m.) productie a exercitiului;

M - consumuri intermediare ( cheltuieli cu materii prime, materiale, etc.)

Conform modelului sintetic, valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi si indirecti:

1) Modificarea valorii productiei exercitiului ΔQ_e (factor cantitativ extensiv), din care:

Modificarea fondului de timp consumat (ΔT), acesta din care:

Modificarea numarului mediu de personal (ΔN_S)

Modificarea numarului mediu de ore pe un salariat (Δt)

1.2) Modificarea nivelului mediu al productivitatii muncii orare (Δ)

Modificarea valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a

exercitiului Δ (factor calitativ intensiv), din care:

2.1) Modificarea structurii productiei (Δ_gi sau Δ_si) pe feluri de produse

2.2) Modificarea valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produs (Δ )

Modificarea valorii adaugate in anul 1 comparativ cu anul 0 este:

ΔVA=VA₁-VA₀ , din care influenta factorilor apare dupa cum urmeaza:

Influenta modificarii valorii productiei exercitiului ΔQ_e ( ca factor

cantitativ extensiv)

ΔQ_e= (Q_e1-Q_e0)·

din care datorita influentei urmatorilor factori:

1.1) Influenta modificarii fondului de timp consumat (ΔT)

ΔT=(T₁-T₀) · ·

din care:

Influenta modificarii numarului mediu de personal (ΔN_s)

ΔN_S=(N_S1-N_S0) ·t₀ ··

1.1.2) Influenta modificarii numarului mediu de ore pe un salariat

(Δt)

Δt= N_S1 · (t₁-t₀) ··

1.2) Influenta modificarii productivitatii muncii orare (Δ)

Δ=T₁·(- ) ·

2) Influenta modificarii valorii medii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului Δ (factor calitativ intensiv)

Δ= Q_e1· (-)

din care datorita influentei urmatorilor factori:

2.1) Influenta modificarii structurii productiei (Δ_gi sau Δ_si) pe feluri de produse

Δ_gi= Q_e1· (-)

unde este valoarea medie adaugata ce revine la 1 leu (u.m.) productie a exercitiului recalculata

2.2 ) Influenta modificarii valorii adaugate ce revine la 1 leu productie a exercitiului pe produs (Δ)

Δ= Q_e1· (- )