Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Inul pentru fuior

Inul pentru fuior





Inul pentru fuior

Linum usitatissimum L.

1.1  Importanta si raspandire

Inul se cultiva pentru fibrele aflate in tulpina (18-25 %), care se folosesc in diverse tesaturi. De pe un hectar de in se poate obtine o cantitate de fibre din care sa se produca cca. 1200-1400 m2 de panza (Gh.Bilteanu, 1967). Panza de in se foloseste pentru:

- haine de calitate superioara;

- lenjerie de pat si corp;

- pentru pictura;


- curele de transmisie

- sfoara cu diverse utilizari;

- parasute, corabii si incaltaminte;

Fibrele de in prezinta:

- insusiri fizice, hidrofizice si termice superioare  altor categorii de fibre;

- conductibilitate termica buna care permite un schimb activ intre corpul uman si mediu. Fibra de in se foloseste la confectionarea unor obiecte de artizanat de mare valoare (dantele – Irlanda).

Fibrele sunt de doua categorii:

- fibre lungi (fuiorul) – utilizat pentru confectionarea tesaturilor in amestec cu fibrele de canepa, matasea naturala si  cu cea sintetica;

- fibrele scurte (caltii) -  utilizate pentru confectionarea tesaturilor mai grosiere (saci, prelate), a unor materiale netesute termoizolante si fonoizolante

Puzderia (lemnul) ramasa dupa extragerea fibrelor se foloseste la: fabricarea placilor aglomerate utilizate in constructii si industria mobilei.

De pe o suprafata de 40 – 60.000 ha, se poate obtine echivalentul a 100 – 150.000 m3 material lemnos de cea mai buna calitate (M.Doucet, 1977).

Tulpinile de in (lemn+fibre) se pot utiliza pe scara larga in industria celulozei si  a hartiei de foarte buna calitate.

Semintele intregi, sub forma de faina si turte (Semen, Farina si Placenta lini) se folosesc in medicina.

Uleiul are un grad de sicativitate mai ridicat decat cel de la inul pentru ulei. Se utilizeaza in industria lacurilor si vopselelor.

Pleava se foloseste ca hrana la animale daca cultura nu a fost infestata cu cuscuta. Din punct de vedere agricol inul pentru fuior da rezultate bune in zonele umede si racoroase pe care le valorifica foarte bine. In aceste zone este o excelenta planta de asolament care poate mari eficienta economica a productiei agricole.

Inul pentru fibre este cunoscuta ca sursa de fibre inca din antichitate. In Egipt si zona Mesopotamiei inul era cultivat cu cca. 4000 de ani i.e.n. A fost cunoscut si utilizat de chinezi, indieni, greci si romani.

In evul mediu, inul pentru fibre a fost extins in nordul, vestul si centrul Europei („matasea nordului”) servind ca sursa pentru confectionarea panzeturilor cu diverse intrebuintari.

Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fibre este de cca. 1,030 mil.ha. Cele mai mari tari cultivatoare de in pentru fibre sunt: Polonia, Franta, Belgia, Olanda, Irlanda, Federatia Rusa. In Irlanda fibra de in este baza a unei adevarate industrii manufacturiere nationale (tesaturi, dantele etc.).

In plan mondial suprafata cultivata cu in pentru fibre s-a redus in ultimii ani datorita concurentei altor fibre naturale mult mai usor de obtinut.

In Romania se cultiva azi in jur de 2,0 mii ha (de la 80 mii in anul 1989). Cele mai bune productii de in destinat  obtinerii de fibre se realizeaza in judetele: Brasov, Depresiunea Harghitei si Covasnei, Satu Mare, Suceava, Salaj si partea litorala a judetului Constanta.

1.2  Cerintele fata de factorii de vegetatie

Productia si calitatea acesteia la inul pentru fibre este dependenta, mai puternic de factorii climatici decat este productia si calitatea inului pentru ulei si la cel mixt:

1.2.1  Cerintele fata de temperatura:

Este o planta a climatelor racoroase si umede.

Germineaza la minim 3 - 4°C, rezista in faza de semanat-rasarire la temperaturi de  la -3,8°C.-4,9°C. La temperaturi mai scazute decat aceste limite, plantele de in sunt afectate intr-o proportie mare (D.Scurtu si colab., 1964);

Pentru rasarire inul pentru fibre are nevoie de o suma a gradelor de temperatura de 116-148°C (C.Vasilica, 1979).Temperatura de -1°C in faza cotiledonala distruge plantele. In faza de bradisor, inul pentru fibre rezista pana la -7,5°C.

Cresterea tulpinii si imbobocirea decurge in conditii normale la temperaturi de 15-17°C. La temperaturi de peste 22°C din perioada cresterii intense (bradisor-aparitia inflorescentei), tulpina ramane scunda cu tendinta de ramificare, productia de tulpini si fibre este  afectata  sub aspectul cantitativ si calitativ.

Pentru inflorit formarea capsulelor si a semintelor sunt necesare temperaturi de 18-20°C. Constanta termica pentru intreaga perioada de vegetatie a inului pentru fibre este de 1800°C din care 700-800°C in perioada de 60-95 zile de la rasarire (M.Doucet, 1974).

1.2.2  Cerintele fata de umiditate

Cerintele fata de umiditate sunt mai ridicate decat la inul pentru ulei (coeficientul de transpiratie este de 400-440). Este pretentios fata de modul cum sunt repartizate precipitatiile in perioada de vegetatie: ploi marunte la intervale scurte de timp.

Pentru germinare, inul are nevoie de 120-180 % apa din greutatea semintelor.

In zonele favorabile inului pentru fibre in cursul perioadei de vegetatie trebuie sa cada 180-250 mm de precipitatii dintr-un total de 600-650 mm anual.

In exces precipitatiile sunt daunatoare (provoaca imburuienare, atacul de boli si caderea plantelor de in) mai ales daca survin in perioada inflorit-maturitate.

Creste si se dezvolta bine intr-un mediu cu umiditate a aerului de peste 65 – 70 %. Corelata si cu alti factori,  umiditatea relativa ridicata determina o crestere in lungime a tulpinii si a continutului de fibre.

Perioada critica pentru apa este intre faza de bradisor si inflorit, cand inul pentru fibra consuma cca. 62 % (8-9 mm/zi) din cantitatea totala de apa necesara pe intreaga perioada de vegetatie a inului pentru fibre.



Umiditatea solului joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea plantelor de in. Este la un nivel optim pentru inul de fibre, cand se situeaza  la   60-75 % din intervalul umiditatii active. Seceta este daunatoare indiferent de faze de vegetatie in care survine.

1.2.3  Cerintele fata de lumina

Inul pentru fibre se comporta ca o planta de zi lunga. Fata de inul pentru ulei, inul pentru fibre are cerinte mai reduse fata de lumina. Da rezultate bune si se obtin tulpini de calitate, in zonele in care in perioada dezvoltarii tulpinii cerul este acoperit sau se inregistreaza perioade lungi de ceata (zonele din apropierea marilor, a muntilor). Se spune ca cel mai bun in pentru fibre, si fibre de calitate superioara, se obtin, cand acesta creste si se dezvolta la „umbra norilor”, conditii pe care inul pentru fibre le intalneste in zonele nord-vestice ale Europei, in depresiunile intramontane si in apropierea bazinelor marine.

1.2.4  Cerintele fata de sol

Este pretentios fata de sol. Inul pentru fibre da rezultate bune pe soluri usoare (nisipo-lutoase), mijlocii (luto-nisipoase si lutoase), profunde, bine structurate, fertile, permeabile, neimburuienate, cu reactie usor acida (pH 5,5 – 6,6).

Terenul trebuie sa fie cat mai uniform, cu panta mai mica de 10 %. Nu se amplaseaza pe soluri grele, cu apa freatica aproape de suprafata, pe soluri nisipoase, erodate, pietroase, calcaroase, saraturi, turbari sau pe soluri mlastinoase, infestate cu buruieni problema (Lolium remontum, pir etc.).

1.2.5  Zonele ecologice

La nivel global, cele mai bune si de calitate productii de in se realizeaza in:

1.     Zona Marii Nordului: Franta, Olanda, Belgia, Germania, Irlanda;

2.     Zona Marii Baltice: Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Suedia etc.

In Romania sunt delimitate trei zone de favorabilitate (fig. 1.1)

                 Fig. 1.1 - Harta zonarii ecologice a inului pentru fibre

                        (M.Doucet, 1974)

Zona foarte favorabila – Zona I de cultura cuprinde:

-depresiunile intracarpatice din estul Transilvaniei;

-depresiunile subcarpatice din nord-vestul si nord-estul Muntilor Apuseni;

-depresiunile subcarpatice din Carpatii Rasariteni.

Se caracterizeaza prin:

-700 – 1000 mm precipitatii anuale din care 220-250 mm uniform repartizati in cursul perioadei de vegetatie;

-temperaturi medii de 5-11°C, iar in zonele din Campia Somesului si Livada – Satu Mare de 9-19°C;

Valorile indicelui hidrotermic oscileaza intre limite destul de mari: 1,6 – 2,5;

Solurile predominante sunt: brune si brun luvice.

Zona favorabila – Zona a II-a de cultura cuprinde:

-depresiunile intracolinare din Transilvania si cele din Carpatii Orientali si Meridionali;

-fasia litorala a Marii Negre lata de 10-15 km.

Se caracterizeaza prin:

-600 – 800 mm precipitatii anuale din care 200 mm in cursul perioadei de vegetatie;

- temperaturi medii in cursul vegetatiei de 10 20°C;

- indicele hidrotermic de 1,4 – 1,6;

- primaveri timpurii si veri secetoase;

- soluri predominante: brun, brun roscate de padure,aluviuni, cernoziomuri degradate.

Zona putin favorabila – Zona a III-a de cultivare cuprinde:

- Campia Transilvaniei;

- zonele colinare ale Banatului, Olteniei,Munteniei, centrul si sudul Moldovei. Se caracterizeaza prin:

-600 – 650 mm precipitatii anuale din care 150-180 mm in cursul vegetatiei neuniform repartizate;

- temperaturi medii ridicate in timpul vegetatiei;

Solurile predominante: brune, brun roscate mediu solificate, cernoziomuri freatic umede, etc.

Factorii limitativi de productie de in pentru aceste zone sunt:

- temperaturile ridicate;

- perioadele de seceta si arsitele atmosferice frecvente in timpul vegetatiei.

Romania dispune de zone care ofera conditii deosebit de favorabile pentru cultivarea inului pentru fibre.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Starea de calitate a solurilor
Oferta de produse agricole agroalimentare pe piata din Romania
INSTALATII SI UTILAJE PENTRU INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE
CARE ESTE IMPORTANTA CEREALELOR SI PE CE AREALE SUNT RASPANDITE?
Combaterea inegrata a daunatorilor din culturile leguminoase (perene si anuale)
Bolile porumbului
Bonitarea terenului agricol
Zonarea ecologica a culturilor de camp : pp, imp.,cu exemplificare la gr., pb., fl. soarelui



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu