Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
Proiect - proiectarea documentatiei tehnice pentru fusta pentru adolescente marimea 46

Proiect - proiectarea documentatiei tehnice pentru fusta pentru adolescente marimea 46



Ministerul  Educatiei  si  Cercetarii

GRUPUL  SCOLAR  DE  INDUSTRIE  USOARA

BOTOSANI


PROIECT

PROIECTAREA  DOCUMENTATIEI  TEHNICE  PENTRU  FUSTA PENTRU ADOLESCENTE MARIMEA 46

PLANUL  PROIECTULUI

1.MEMORIU JUSTIFICATIV

2.CREAREA PRODUSULUI ETALON

3.ALEGEREA MATERIALELOR

3.a.Materiale de baza

3.b.Materiale auxiliare

4.PROIECTAREA SABLOANELOR

4.a.Construirea tiparului clasic

4.b.Transformarea tiparului clasic in model

4.c.Reproducerea sabloanelor

4.d.Calculul suprafetei sabloanelor

5.ELABORAREA NORMEI INTERNE

6.DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

6.a.Elaborarea incadrarilor

6.b.Calculul normei de consum

6.c.Determinarea necesarului de materiale auxiliare

7.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE    CONFECTIONARE

8.MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

9 .BIBLIOGRAFIE

10 .ANEXE

1.MEMORIU  JUSTIFICATIV

Este cunoscut faptul ca aproximativ 40% din calitatea necorespunzatoare a produsului finit este rezultatul activitatilor de proiectare, a calitatii documentatiei tehnice, baza conceptuala a produsului si instrumentul activ de comunicare intre componentele de proiectare si de fabricatie.

Problema calitatii produselor de imbracaminte este o componenta intrinseca a procesului realizarii sale, se „dimensioneaza” incepand cu cercetarea si creatia sa si se asigura prin proiectare constructiv- tehnologica, realizandu-se in procesul tehnologic de confectionare si finisare.

Creata la inceput pentru apararea corpului de actiunea nefavorabila a mediului climatic inconjurator, sub influenta diferitelor conditii istorice, social-economice, nationale, a evolutiei idealurilor estetice, imbracamintea a suferit multiple transformari, atingand o mare varietate de tipuri si forme si a devenit un obiect al artelor aplicate. Daca in epoca primitiva omul se multumea cu o imbracaminte sumara obtinuta din piei de la animalele sacrificate sau din scoarta sau frunzele copacilor, in zilele noastre diversitatea formelor si modelelor este mare pe toate treptele sociale in functie de locul ocupat de om in societate si de posibilitatile materiale ale acestuia.

Prin imbracaminte in sens larg se intelege un complex de obiecte care se imbraca pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, caciuli, manusi, ciorapi, etc.). In sens restrans prin imbracaminte se intelege totalitatea produselor realizate de industria de confectii.

Prin specificul sau, suferind prin purtare o uzura mai rapida decat celelalte obiecte de arta decorativa, imbracamintea se schimba cel mai frecvent si oglindeste cel mai bine evolutia civilizatiei materiale, a conceptelor si idealurilor estetice. Imbracamintea reflecta fidel originalitatea culturii nationale a diferitelor popoare, simtul lor estetic, traditia, nivelul de trai si particularitatile mediului natural. Ca linie si moda, imbracamintea a fost dictata de clasele sociale instarite care impuneau restrictii si in vestimentatia oamenilor de rand.

Calitatea produselor de imbracaminte devine tot mai mult factorul hotarator, in dorinta cumparatorilor de achizitionare a acestora, un mijloc important de concurenta, un indicator esential de apreciere a intregii activitati desfasurate la un moment dat de producatorul de confectii.

In activitatera de pregatire tehnica a productiei, proiectarea constructiva este o etapa ce inglobeaza un complex de lucrari necesare realizarii noilor modele de imbracaminte.

Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive si contine doua laturi- una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia si o latura tehnica, in care se obtin elementele documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului model.

Cresterea eficientei in activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei necesita abordarea stiintifica a procesului de proiectare in care se implica intuitia, experienta, gustul estetic a creatorului.

     Lucrarea, prin continutul si modul de structurare, ofera o solutie teoretica si tehnico-aplicativa privind elaborarea documentatiei necesare in proiectarea unui produs de imbracaminte din tesatura, pornind de la proiectarea modelului, continuand cu alegerea materiei prime si a materialelor auxiliare, permitand o orientare a viitorului confectioner asupra modului de interpretare a documentatiei ce insoteste procesul de creatie a produsului. Lucrarea reflecta clar fazele de realizare a unui produs de imbracaminte si cerintele ce trebuie respectate in procesul de proiectare a acestuia.

2.CREAREA PRODUSULUI ETALON

Documentatia tehnica in industria de confectii are ca scop orientarea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor asupra modului de confectionare a imbracamintei si a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricatie.

Procesul de productie industriala in intreprinderile de confectii impune folosirea unei documentatii tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite conditii si cu anumite caracteristici tehnice.

    Documentatia tehnica trebuie sa cuprinda:

       schita modelului

       descrierea tehnica

       specificatia materialelor

       tabelul dimensional sau actul normativ in baza caruia se executa modelul si conditiile tehnice impuse

        completul de sabloane

       consumul specific pentru toate tipurile de materiale care intra in componenta produsului

       procesul tehnologic de confectionare

       modelul etalon.

Un factor important in elaborarea documentatiei tehnice industriale este corelarea documentelor, pentru orientarea unitara a personalului executant in realizarea produsului.

         De asemenea realizarea documentatiei tehnice in conditii de calitate constituie un stimulent in munca pentru personalul care o utilizeaza in procesul de productie.

      Procesul de elaborare a prototipului cuprinde doua faze principale:

A. Proiectarea modelului sau a prototipului;

B. Confectionarea prototipului.

         A. Proiectarea prototipului consta din operatii de schitare si construire a tiparului pentru produs, avandu-se in vedere linia modei, scopul produsului si destinatia sa.

         Faza de proiectare a modelului cuprinde doua etape:

         - desenarea modelului, care se prezinta sub forma de schita sau plansa;

         - analiza tehico-artistica a desenului efectuata de catre colectivul tehnic din cadrul intreprinderii.

         Constructia tiparului cu respectarea stricta a schitei se va face grafic, pe baza dimensiunilor corpului, folosindu-se in calculul detaliilor elemente necesare ca:

         - inaltimea corpului;

         - circumferinta bustului;

         - adaosul de lejeritate al produsului.

         B.Confectionarea prototipului constituie faza de creatie in care pe baza schitei avizate de colectivul de specialisti creatorul realizeaza modelul respectiv.

         Confectionarea prototipului cuprinde mai multe operatii:

         - croirea produsului care se va face pe baza tiparelor produsului creat. In cadrul acestei operatii se stabileste consumul estimativ de materiale si conditiile ce urmeaza a se respecta in procesul de croire;

         - confectionarea modelului este operatia de transformare a semifabricatelor in produse finite. La operatia de confectionare a modelului se stabilesc consumul de ata si celelalte materiale auxiliare utilizate in confectionare.

         - analiza tehnica a modelului creat efectuata de catre un tehnolog sau un specialist in domeniu. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate aspectele negative (ale prototipului) care urmeaza a se imbunatati prin modificarile ulterioare ce se impun.

         Aceasta analiza tehnica a modelului creat este efectuata de comisia tehnica artistica a agentului economic. La prezentare se analizeaza prototipul sub toate aspectele sale, urmand a se imbunatati prin modificarile ce se impun.

Cand modelul este in forma definitiva se prezinta spre contractare devenind modelul omologat. Se fac apoi contractari  ale modelului omologat pentru a se fabrica in unitatile de productie.

Constructia imbracamintei este o componenta insemnata a proiectarii constructive si comporta lucrari pe doua laturi:

Ø   una creativa, orientata spre rezolvarea constructiva a modelului si finalizata cu obtinerea tiparelor acestuia;

Ø    alta tehnica finalizata cu obtinerea elementelor documentatiei tehnice necesare introducerii in fabricatie a noului produs.

Pe baza subiectului lucrarii, avand precizat produsul pentru care trebuie elaborata documentatia tehnica, se procedeaza la intocmirea unei game de schite cu modele de rochita, din care se alege modelul preferat.

Schitele se intocmesc pe plansele A4 cu reprezentari din spate de 4-5 ori mai mici  in raport cu vederea din fata.

 Structura documentatiei tehnice precum si modul de realizare a acesteia sunt redate in continuare.

SCHITA MODELULUI DE FUSTA SI DESCRIEREA

Fusta este un articol de imbracaminte care are sprijin in talie, acopera partea inferioara a corpului de la talie in jos si este un obiect de imbracaminte specific persoanelor de sex feminin. Diversele modele de fuste se obtin prin variatia lungimii si a largimii, precum si prin accesoriile utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pana mai sus de genunchi), midi ( care acopera si gamba), maxi ( care acopera si glezna).

Modelul ales este fusta pentru adolescente cu urmatoarele caracteristici constructive:

fata alcatuita din doua parti, cu fermoar in talie, cu slit pe mijloc la terminatie, cu doua buzunare si cu talia lasata, fara cordon, prevazuta cu doua pense in talie;

spatele fara cusatura pe mijloc, alcatuit dintr-o bucata, are doua pense in talie pentru ajustare pe corp.

La cusaturile laterale, pe mijlocul fetei si la buzunare, fusta are tighele pentru ornamentare.

Acest model simplu si tineresc poate fi purtat in orice anotimp, este elegant si, in functie de material, poate fi si un model sport.

3.ALEGEREA MATERIALELOR

In industria confectiilor textile pentru producerea obiectelor textile vestimentare se utilizeaza diferite materiale de baza si auxiliare.

         Aceste materiale la imbracaminte au roluri diferite si se adopta in functie de specificul produsului la care se aplica si destinatia acestuia in procesul purtarii.

a.Materiale de baza

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza care este intrebuintat la confectionarea produsului.

Materiale de baza sunt materialele textile care constituie fata produsului si care nu pot lipsi din componenta acestuia.    Materialele de baza sunt:

-tesaturi, tricoturi, piei, blanuri, textile netesute.

Produsul proiectat  se realizeaza din tesatura.

Tesaturile sunt materiale de baza obtinute prin tesere, adica prin incrucisarea a doua sisteme de fire: fire de urzeala si fire de batatura.

Clasificarea tesaturilor:

1.   Dupa destinatie

Tesaturi pentru lenjerie

Tesaturi pentru imbracaminte subtire

Tesaturi pentru costume usoare

Tesaturi pentru costume si pardesiuri

Tesaturi pentru paltoane si jachete

Tesaturi pentru imbracaminte de protectie

2.   Dupa tipul firelor

Tesaturi din fire de bumbac sau tip bumbac – tesaturi subtiri pentru lenjerie, imbracaminte subtire cu latimi 120-140 cm.

Tesaturi din in si canepa – se vor folosi numai fire de in sau in amestec cu fire de bumbac sau numai din fire de canepa. Destinatia acestor tesaturi este in functie de grosime: pentru lenjerie, pentru tapiterie sau pentru decorari interioare. Latimile sunt intre 120- 150 cm.

Tesaturi din fire de lana sau tip lana, sunt destinate pentru imbracaminte subtire, groasa si semigroasa, in functie de finetea firelor. Latimea este de 80-150 cm.

aTesaturi din fire sintetice cu destinatii diferite, in functie de finetea firelor.

b.Materiale auxiliare

In afara de materialul de baza care constituie fata produsului confectionat, in sectorul de confectii se mai folosesc si materiale auxiliare:

captuseli - pot fi: tesaturi de bumbac, canepa, matase, vascoza sau captuseli obtinute din fire sintetice;

 intarituri - pot fi: din bumbac, canepa, materiale netesute si au rolul de a da produsului un aspect frumos si rezistenta mai mare unor detalii.

furniturile- pot fi alcatuite din diferite materiale. Au rolul de a mari rezistenta, de a mentine forma si de a ornamenta produsul.

 garniturile si accesoriile: ata de cusut, nasturii, fermoarele, insertia, etc.

Materialele auxiliare sunt materiale care in functie de produs sunt necesare sau pot lipsi din componenta produsului.

 Fusta este realizata din tesatura, iar materialele auxiliare utilizate sunt: ata de cusut, fermoar, copca.

MOSTRE DE MATERIAL DE BAZA SI MATERIALE AUXILIARE

TESATURA

ATA DE CUSUT

FERMOAR

COPCI

4.PROIECTAREA SABLOANELOR

a.Construirea tiparului clasic

Prin procesul de proiectare a tiparului se determina forma si dimensiunile detaliilor imbracamintei. Aceste detalii au forme si dimensiuni diferite in functie de caracteristicile modelului proiectat.

Operatia de construire a tiparelor este impusa de necesitatea crearii unui element cu forma si dimensiuni corespunzatoare corpului omenesc.

In procesul de proiectare tiparele au forme si dimensiuni diferite in functie de rolul pe care il au in etapa sau in faza de realizare, fiind denumite:

tipare clasice

tipare de baza

tipare multiplicate.

       Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasica (simpla). Acest tipar nu este  prevazut cu rezerve de cusaturi si tivuri.

       Tiparul de baza se obtine din tiparul clasic caruia, odata cu transformarea in model i se adauga rezerve de cusaturi si tivuri.

       Tiparul gradat (multiplicat) se obtine prin marirea sau micsorarea tiparului de baza, aplicand cote de gradare specifice fiecarui detaliu proiectat.

Construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat, pentru fiecare detaliu in parte, sau pe grupe de detalii, in functie de pozitia si de legatura acestora in cadrul produsului.

La construirea unui tipar clasic se disting trei etape de lucru si anume:

1.Calculul dimensiunilor de baza

2.Trasarea liniilor de baza



3.Trasarea liniilor de contur.

Proiectarea tiparului clasic pentru fusta porneste de la dimensiunile principale ale corpului omenesc:

IC= 168 cm;  Pb= 46 cm;  Ad= 1 cm.

E1. Calculul dimensiunilor de baza

Nr. crt.

Dimensiune

Relatie de calcul

Valoarea la scara 1:1 (cm)

Valoarea la scara 1:5 (cm)

1.

Ls

Ic/10+2..3

19

3,8

2.

Pt

Pb-12

34

6,8

3.

Ps

Pb+5

51

10,2

E2. Trasarea liniilor de baza

 

Nr. crt.

Dimensiune

Relatie de calcul

Valoarea la scara 1:1 (cm)

Valoarea la scara 1:5 (cm)

1.

AS

Ls+2

21

4,2

2.

SS1

Ps+Ad

52

10,4

3.

SS2

SS1/2+1,5

27,5

5,5

4.

AL

Lpr=NxZ±K

60

12

                                              

E3. Trasarea liniilor de contur

Nr. crt.

Dimensiune

Relatie de calcul

Valoarea la scara 1:1 (cm)

Valoarea la scara 1:5 (cm)

1.

A2A3

1

0,2

2.

A3A4=A3A5

3,5

0,7

3.

AP

AT/4

9

1,8

4.

PP1

PA5/2

6,5

1,3

5.

PP2=P1P3

Ps/4

13,5

2,7

6.

Pa=Pa1=P1a2=P1a3

1,5

0,3

7.

L2L3=L2L4

2..5

0,4.1

8.

A5L3=A4L4=AL

60

12

9.

A1P4

A1A4/2

9,75

1,95

10.

P4P5

P4A4/2

5

1

11.

P4P6=P5P7

Ps/6

8,5

1,7

12.

P4a4=P4a5=P5a6=P5a7

1,25

0,25

b.Transformarea tiparului clasic in model

Procesul de transformare a tiparelor clasice in tipare de baza cuprinde lucrari grafice si operatii de transformare.

Lucrari necesare la transformarea tiparelor clasice

  • schitarea liniilor de transformare pentru tiparul clasic, are ca scop stabilirea pozitiei liniilor de contur;
  • decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen. Aceasta lucrare se efectueaza la scara 1:5, 1:2 sau 1:1, in functie de necesitati, avand ca scop conturarea tiparelor pe care se va face transformarea;
  • prezentarea grafica a transformarii. Finalizarea grafica a transformarii tiparului necesita respectarea unor conditii de reprezentare:

1.   tiparul transformat trebuie sa contina toate elementele grafice prezentate la punctele anterioare;



2.   conturul final al tiparelor se va trasa cu linie continua avand grosimea de la 0,4 la 0,6 mm,

3.liniile de simetrie a tiparelor se vor trasa cu linie punct avand aceeasi grosime cu liniile de contur;

4.rezervele de cusaturi si tivuri se reprezinta prin linie continua si se coteaza in cm;

5.amplasarea detaliilor componente pe plansa cu respectarea asamblarilor in procesul confectionarii;

6.calculul transformarilor tiparelor. Stabilirea prin calcul a modificarilor ce intervin la fiecare detaliu in ordinea asamblarilor pe plansa de desen. Aceste calcule trebuie sa exprime valoric modificarea tiparului.

Elaborarea constructiei tiparelor pentru un model dat este un proces complex care necesita rezolvarea unor probleme de ordin artistic si tehnic.

A.Rezolvarea problemelor de ordin artistic se refera la:

-    obtinerea formei si siluetei produsului;

- stabilirea raportului intreg si diferitelor parti ale produsului corespunzator tendintei modei;

-    stabilirea formei liniilor de contur si a elementelor cu rol decorativ.

B.Problemele tehnice care urmeaza a fi rezolvate sunt:

-    obtinerea corespondentei produsului cu forma suprafetei de sprijin;

-  asigurarea prin dimensionare corecta si alegerea materialului, a confortului la purtare;

-    obtinerea unei constructii rationale din punct de vedere al consumului de materie prima si al tehnologiilor de prelucrare.

Metoda trasformarii tiparului clasic in model cuprinde doua etape de lucru:

1.completarea tuturor elementelor geometrice necesare dimensionarii;

2.modelarea finala pentru a-l face utilizabil la croirea produselor.

Respectand regulile impuse la transformarea tiparului clasic in model, in cazul fustei pentru adolescente se efectueaza urmatoarele transformari:

1.   se elimina cate o pensa la spate si la fata;

2.   se coboara linia taliei;

3.   se construieste buzunarul si contrarefiletul;

4.   se stramteaza la terminatie.

d.Reproducerea sabloanelor

 

Sabloanele se obtin prin copierea tiparelor multiplicate. Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusaturi. Ele se executa pe carton, placaj sau placi sintetice, principiul de lucru fiind:

·    La tipare se adauga rezervele de cusaturi

·    Acestea se aseaza pe carton sau pe un alt material si cu ajutorul unei rulete se urmareste conturul tiparului marit cu rezerve de cusaturi. Ruleta este prevazuta cu o rola cu dinti care, prin apasare, imprima conturul tiparului pe carton.

·    Cu ajutorul unei foarfece sau a unei masini de taiat, se taie cartonul pe conturul imprimat. Cel mai utilizat material pentru obtinerea sabloanelor este cartonul, cu un pret de cost mai scazut si mai maleabil.

·    Pentru a controla efectul uzurii in procesul de croire asupra sabloanelor, acestea se marcheaza cu un dispozitiv de marcat special. Marcarea se face prin introducerea marginii sablonului intre cele doua role ale dispozitivului, iar prin umezirea rolei superioare cu tus, semnele de marcare de pe ea se vor imprima pe sablon.

Fiecare detaliu marcat este stampilat cu o stampila care cuprinde:

Ø   denumirea produsului

Ø   numarul de model

Ø   detaliul

Ø   talie, grosime

Ø   numarul de detalii din completul de sabloane

Ø   de cate ori se va incadra pe material

Ø   specificatia „fir drept” pentru a sti ca linia respectiva se va incadra pe firul drept al materialului si specificatia „fir dublu” in cazul in care piesele respective necesita croirea pe dublul materialului.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor croite. In cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc:

sabloane originale;     

             sabloane de lucru.

 

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau coaserea diferitelor garnituri.

In fabricatie se mai numesc sabloane de lucru, unele servind la coaserea unor detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie(colturi de guler, revere, mansete, clape); ele au dimensiunea exacta a detaliului gata.

In cazul modelului de fusta ales in aceasta lucrare rezervele de cusaturi sunt de 1 cm, iar rezervele pentru tiv de 2 cm. 

d.Calculul suprafetei sabloanelor

Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime de la produs la produs si de la o marime la alta. Suprafata sabloanelor S se obtine prin insumarea suprafetelor tuturor detaliilor care constituie produsul respectiv.

Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea produselor.

 Suprafata sabloanelor este folosita in calculul eficientei consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.

Pentru calculul suprafetei sabloanelor se utilizeaza metodele:

Metoda cantaririi

Aceasta metoda se bazeaza pe proportia intre masa sabloanelor confectionate si suprafata acestora. Aplicarea metodei presupune etapele de lucru:

Ø   Se cantaresc sabloanele de calcul, inregistrandu-se masa M.

Ø   Se ia o bucata de carton de comparatie din care au fost confectionate sabloanele. Aceasta bucata trebuie sa aiba forma geometrica regulata pentru a i se putea determina suprafata s si masa.

Ø   Se stabileste masa m a acestei bucati prin cantarire si suprafata prin masurare.

Ø   Se calculeaza suprafata sabloanelor prin relatia:

         S=

S este suprafata sablonului, in cm2;

M este masa sablonului, in g;

m este masa cartonului de comparatie, in g;

s este suprafata cartonului de comparatie, in cm2.

Metoda calculului geometric

Aceasta metoda se bazeaza pe impartirea produsului in figuri geometrice a caror suprafata se calculeaza prin formule geometrice si prin insumarea suprafetelor ce compun suprafata sabloanelor produsului. Relatia de calcul a suprafetei sabloanelor unui produs este:   

S=S1+S2+Sn

S  este suprafata sabloanelor care constituie produsul;

S1,S2,Sn sunt suprafetele figurilor geometrice care compun detaliul a carui suprafata se calculeaza.

Metoda planimetriei

Aceasta metoda consta in determinarea suprafetei sabloanelor cu ajutorul unui aparat numit planimetru. Planimetru este un aparat pentru masurat suprafete plane cu forme neregulate.In functionarea planimetrului rezulta o eroare de 0,9 pana la 1%, care se corecteaza inmultindu-se rezultatul obtinut prin masurare cu un coeficient de 0,99.

Calculul suprafetei sabloanelor pentru fusta se efectueaza prin metoda calculului geometric.

Sfata=S1dreptunghi+S2trapez=5,7x8,8+(5,6+2,7)x2,4/2=50,16+9,96     

=60,12 cm2

Sspate=Strapez=(5,2+4,5)x11,2/2=54,32 cm2

Scontrarefilet=Striunghi=3,5x3,5/2=6,125 cm2

Sprodus=2(Sfata+Sspate+Scontrarefilet)=2(60,12+54,32+6,125)=

241,13 cm2

Pentru a calcula suprafata la scara reala se inmulteste cu 25

241,13x25=6028,25 cm2

Sprodus=6028,25 cm2

5.ELABORAREA NORMEI INTERNE

Norma interna reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste conditiile tehnice dimensionale si de confectionare a imbracamintei.

         Acest document tehnic este utilizat in cadrul intreprinderilor sub forma de norme interne departamentale si norme de intreprindere.

Ca structura, norma de intreprindere cuprinde trei parti principale:

         Partea I cuprinde notiuni generale asupra produsului, in care sunt indicate principalele caracteristici ca : materiale folosite pentru confectionare, aspectul general in faza finala, caracteristicile detaliilor principale etc.

         Partea a II-a se refera la conditiile tehnice dimensionale ale produsului si detaliilor componente precum si la abaterile admisibile acestora. Dimensiunile stabilite prin norma interna se refera la dimensiunile finale ale produsului.

         Partea a III-a cuprinde modul de confectionare si principalele conditii care trebuie respectate la realizarea produsului.

6.DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

a.Elaborarea incadrarilor

Pentru determinarea consumului de material  se efectueaza operatia de incadrare a sabloanelor pe material si trasarea conturului sabloanelor, care constituie o lucrare de studiu, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare si reducere a consumului.

Utilizarea materialelor in productia de imbracaminte se face pe baza normelor de consum.

La amplasarea sabloanelor trebuie respectate urmatoarele conditii:

  • Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare;
  • Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen, care produc asa- numitele „ciupituri de margini sau de colturi”, ce scurteaza sau ingusteaza detaliile produsului;
  • Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor de urzeala si al desenului materialului.

Dupa modul de asezare pe latimea materialelor, incadrarile pot fi:

-       Incadrari pe material dublu lat in care materialul este dublat, iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate. Avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul de sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea incadrarilor pe material dublat prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de amplasare a sabloanelor si de reducere a deseurilor din material.

-       Incadrari pe materialul desfacut in care sabloanele se aseaza pe intreaga latime. Metoda incadrarii pe material desfacut este larg utilizata, rezultand o serie de avantaje economice. Prin aceasta metoda de incadrare, sabloanele au multe posibilitati de asezare si astfel rezulta mai putine deseuri din material. La amplasarea sabloanelor pe material se vor asaza sabloanele detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici in interiorul acestora.

Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul, exprimat in metri sau centimetri.

Pentru incadrarea simpla pe material desfacut realizata cu sabloanele produsului proiectat consumul este

L = 124 cm.

b.Calculul normei de consum

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produsul confectionat.

         In industria confectiilor costul materialelor reprezinta 70 - 80% din costul produsului. Datorita acestui fapt este necesara luarea tuturor masurilor care sa reduca consumul de material.

         Este cunoscut faptul ca la confectionarea imbracamintei sunt folosite ca materiale pentru confectionat: tesaturi, tricoturi si o diversitate de furnituri.

         Consumul de furnituri se stabileste la confectionarea prototipului si la multiplicarea acestuia pentru sectiile de productie.

         Consumul de tesaturi si tricoturi se determina in cadrul laboratoarelor tehnice organizate in acest sens.

Eficienta unei norme de consum se determina prin indicatorii consumului, care se calculeaza astfel:

1.Calculul ariei de incadrare A se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare

A=LXl (cm)                        

 in care:              L- lungimea incadrarii, in cm;  

         l- latimea incadrarii, in cm.

                    124x59=7316 cm2

2.Calculul coeficientului de utilizare K in functie de aria incadrarii si de aria sabloanelor:

                                   K=X100 (%)                      

in care             S- aria sabloanelor, in cm2;

                               A-aria incadrarii, in cm2.

K=(6028,25:7316)x100=82,4 %

3.Calculul suprafetei deseurilor D se face in functie de aria de incadrare si de aria sabloanelor:

D=A-S (cm2)

in care                 A- aria incadrarii, in cm2;

S- aria sabloanelor, in cm2.

D=7316-6028,25==1287,75 cm2

4.Calculul pierderilor P se face in functie de aria incadrarii si de suprafata deseurilor:

                P=X100 (%)

in care      D- suprafata deseurilor, in cm2;

A- aria incadrarii, in cm2.

P=(1287,75:7316)x100=17,6 %

c.Determinarea necesarului de materiale auxiliare

La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare si in functie de model.

La modelul ales, materialele auxiliare sunt:

Nr.crt.

Denumirea materialelor auxiliare

U.M.

Cantitate

1.

Ata de cusut cu finete 85/3 Nm

m.

300

2.

Fermoar cu lungimea de 20 cm

buc.

1

3.

Copci

buc.

2



7.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE    CONFECTIONARE

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se fac la sectia de confectionat.

Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care se executa si indicatorii tehnico – economici de fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si face parte din pregatirea fabricatiei.

Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din:

Operatii pregatitoare: rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. Aceste operatii exista in toate etapele procesului tehnologic si in toate procesele industriale.

Operatii de coasere mecanizata: se efectueaza cu masini clasice si speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatiile de coasere manuala: insailare, montat maneci si guler, sunt foarte restranse in productia industriala.

Operatiile de tratare umidotermica: descalcare, presare, netezire, aburire, pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei.

Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico- economice ale produsului proiectat.

Se folosesc notatiile:

m- operatie manuala

M- operatie mecanizata

C- operatie de calcare.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu operatiile si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.

Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt:

1.     Prelucrarea detaliilor, in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin.

2.     Asamblarea detaliilor, in care detaliile principale se asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat.

3.     Finisarea  produsului, in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final.

Procesul tehnologic de confectionare a fustei

Nr. crt.

Denumirea operatiilor

Felul opera tiei

Utilaj

1.

Alimentarea locurilor de munca

m

-

2.

Inseamna si executa pensele la spate, taie atele

M

Masina simpla de cusut

3.

Surfileaza spatele fustei,taie atele

M

Masina de surfilat

4.

Inseamna si executa pensele la fata, taie atele

M

Masina simpla de cusut

5.

Surfileaza cele doua parti ale fetei, taie atele

M

Masina de surfilat

6.

Calca pensele la fata

C

Masina de calcat

7.

Calca pensele la spate

C

Masina de calcat

8.

Incheie cusatura la fata cu tighel, monteaza fermoarul, taie atele

M

Masina simpla de cusut

9.

Prelucreaza slitul la fata

M

Masina simpla de cusut

10.

Aplica buzunarele la fata cu tighel, taie atele

m

Masina simpla de cusut

11.

Incheie cusaturile laterale cu tighel,  taie atele

M

Masina simpla de cusut

12.

Descalca cusaturile laterale si cea de la fata

C

Masina de calcat

13.

Surfileaza terminatia fustei, taie atele

M

Masina de surfilat

14.

Coase „betelia”

M

Masina simpla de cusut

15.

Calca partea superioara a fustei

C

Masina de calcat

16.

Pune masura in talie

m

-

17.

Inseamna si calca rezerva la terminatie

C

Masina de calcat

18.

Executa stafir la terminatie

M

Masina de cusut ascuns

19.

Inseamna pozitia copcilor

Coase copcile

m

-

20.

Curata produsul de ate

m

-

21.

Calca fusta complet, pune fusta pe umeras

C

Presa cu manechin

22.

Sorteaza, eticheteaza, ambaleaza produsele dupa marime

m

-

8.MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparatori la tija acului pentru a evita patrunderea acestuia in deget.

In timpul lucrului sunt interzise discutiile, privirea muncitorului trebuie sa fie indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa pentru a evita inteparea degetelor in acul masinii.

Inainte de inceperea lucrului muncitorul care lucreaza la masina simpla de cusut sau la masina speciala este obligat sa verifice daca:

- masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;

capul masinii este bine fixat in bolturile mesei suport;

- motorul electric este fixat in suportul sau;

- placa acului este fixata cu suruburi, pentru a evita ruperea acului la pornirea masinii;

- instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului;

- intre capul masinii si masa de sustinere exista tampoane de pasla pentru amortizarea zgomotului si a vibratiilor.

Este interzis muncitorului sa tina pedala de punere in functiune a masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii.

  In timpul lucrului este interzis sa se actioneze cu piciorul pedala de punere in functiune a masinii.

In timpul lucrului distanta intre capul muncitorului si masina va fi de maximum 30 cm, iar muncitoarea va avea  parul legat la spate.

Tensiunea instalatiei de iluminat local la masina de cusut va fi de 24V.

Racordarea la sursa de alimentare cu energie electrica se va face prin fire fixe, fiind cu desavarsire interzise legaturile provizorii sau folosirea cablurilor electrice innadite.

Este interzis muncitorului sa puna mana pe volant in timpul functionarii masinii, oprirea acesteia facandu-se numai cu ajutorul pedalei. Dupa terminarea programului de lucru masina va fi deconectata de la sursa de alimentare cu energie electrica, prin scoaterea stecherului cu mana din priza.

9.BIBLIOGRAFIE

Gh. Ciontea-  Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii , Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1983.

E. Iacobeanu- Materii prime si materiale folosite in industria usoara,  Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1985.

A. Brumariu-  Proiectarea imbracamintei, Institutul Politehnic „Gh. Asachi”, Iasi, 1999.

E. Filipescu-  Proiectarea constructiva a tiparelor, Editura „Gh. Asachi”, Iasi, 1999.

V. Salvanu-   Notiuni de creatie, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1985.

Gh. Ciontea-  Proiectarea imbracamintei,  Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1993.

Colectie de STAS- Industria Textila, Tricoturi si Confectii, Editura tehnica, Bucuresti, 1990.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Proiect realizare produs
Proiect - proiectarea documentatiei tehnice pentru fusta pentru adolescente marimea 46
Tendinte privind elaborarea produselor de marochinarie
Elaborarea unor modele de baza pentru diversificarea sacoului pentru barbati
PROIECT - Structura si designul tesaturilor
LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI
Lucrare atestat - confectioner produse textile - elaborarea documentatiei tehnice pentru produsul pantalon scurt pentru femei
Proiect tricotaje –confectii - proiectarea unui sistem de fabricatie pentru confectionarea produselor de imbracaminte


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu