APRECIEREA CALITATII FRUCTELOR SI LEGUMELOR
Valoarea nutritiva a fructelor si legumelor
este data in principal de bogatia lor in minerale si vitamine, glucide cu masa moleculara mica, coloranti.
Principalele componente chimice din unele fructe si legume sunt tabelate.(Vezi tabel)
Calitatea senzoriala a fructelor si legumelor proaspete
Principalele caracteristici de calitate ale fructelor si legumelor stabilesc valoarea lor calitativa. Sunt prevazute in acte normative: standarde, norme interne, caiete de sarcini. Sunt in continua imbunatatire ca urmare a perfectionarii tehnologiilor de productie, introducerii de noi soiuri si hibrizi, diversificarii modului de valorificare.
Un standard contine urmatoarele grupe de indicatori:
conditii tehnice de calitate
reguli pentru verificarea calitatii
metode de analiza
ambalare si marcare
depozitare si transport.
Principalele caracteristici se refera la:
Forma: variaza cu specia, soiul, gradul de maturare si conditiile de mediu. Poate fi:
mai mult sau mai putin ovala: unele mere, struguri, agrise, coacaze, afine, caise, piersici, cirese, visine, prune;
rotund- neregulata: mere Domnesti;
oval- alungita: diferite soiuri de mere, pere;
oval- piriforma: caise, piersici, unele soiuri de prune;
oval- turtita: dovlecei albi, conopida, brocolli;
oval- alungita: dovlecei, castraveti, unele soiuri de ardei, varza de vara, ridichi, cartofi;
oval- turtit- alungita: pastai de fasole verde, soia, mazare, bob, linte, naut;
alungita: sparanghel, praz, gulie, marar, stevie;
oval- rotunda: ceapa, usturoi;
Legumele boabe, ca si semintele de fructe si de legume -fructe au forme variabile, caracteristice speciei si soiului. Cunoastere formei este necesara pentru alegerea masinilor pentru sortat si calibrat si pentru alegerea ambalajelor de conservare sau transport.
Marimea: se defineste prin diametrele transversale sau inaltimea la samantoase si prin lungime, latime si grosime la samburoase. Intereseaza la calcularea spatiilor de depozitare, stabilirea nr de ambalaje si a mijloacelor de transport, precum si la alegerea instalatiilor de calibrare- sortare.
Greutatea- este influentata de marimile dimensionale, fermitatea structurala- texturala, volumul spatiilor lacunare, continutul in apa si substanta uscata. Influenteaza comercializarea si industrializarea.
Culoarea- este asociata cu valoarea nutritiva. La comercializarea in stare proaspata se tine cont de culoarea epidermei, iar la prelucrarea industriala la culoarea pulpei.
Gustul- este caracteristic pt fiecare specie, soi si este determinat de continutul si raportul dintre glucide, acizi organici. Intensitatea este dependenta de gradul de maturitateatins in momentul recoltarii. Gustul maxim- la maturitatea comestibila.
Mirosul- este dat de substantele preexistente si cele care se formeaza dupa recoltare prin procese biochimice de transformare a unor substraturi: aa, zaharuri, lipide, ac.grasi liberi.
Consistenta- proprietate structurala- texturala, este considerata ca o insusire dinamica si este in functie de gradul de maturare- poate fi expr prin greutate, dimensional, suprafata.Exista diferite faze ale maturitatii: comerciala, de recoltare, de consum. Trebuie evitata supramaturarea, cu exceptia unor soiuri de struguri care se pot supramatura natural, biologic de catre Botrytis cinerea si fortat, cu ajutorul etilenei.
Starea de prospetime se apreciaza senzorial dupa gradul de turgescenta, dupa aspectul viu. Prezenta pedunculului constituie un criteriu de prospetime/ calitate la unele legume sau fructe, absenta lui favorizand pierderea suculentei, lezarea integritatii pulpei si degradarea mai rapida.
DEFECTELE FRUCTELOR SI LEGUMELOR PROASPETE
Defectele exterioare:
lipsa turgescentei- ofilire- dat.pierderii de apa conditionate de structura si compoz chimica a epidermei, precum si de factorii mediului ambiant.
-pielita cu zbarcituri, lovituri, culoare neuniforma sau modificata.
- prezenta unor semne care atesta atacul unor boli sau daunatori, prezenta pamantului aderent mai ales la radacinoase si bulbi, prezenta prafului.
- fermitate scazuta a pulpei, ceea ce denota supracoacere.
- consistenta fibroasa, dura, grosiera, cu zone de sticlozitate, ca la tomate si mere.
- incoltire si cresterea legumelor- cartofi, ceapa, usturoi, radacinoase, care are loc dupa trecerea perioadei de repaos germinativ.
Defectele interioare se constata in urma sectionarii longitudinale sau transversale a 10-20 fructe sau legume din proba de analiza. Daca au coaja tare, se sparge in prealabil.
se cerceteaza daca au viermi.Se mai verifica:
la mere: putrezirea pulpei.
-la pere:pietrificarea pulpei- prezenta sclereidelor in jurul camerei seminale.
- la fructele cu coaja tare: marimea insuficienta a miezului, mucegairea, sclerozarea.
- la ardeii grasi, lungi si gogosari: iuteala, prin degustarea unei portiuni cu nervura.
- la castraveti: structura interioara, seminte cu coaja intarita, goluri, amareala.
- la gulii- lemnozitatea.
- la conopida- culoarea, viermi.
- la varza: viermi.
- la ridichi- dospirea- apasare intre degete.
- la usturoi: cateii seci, ofiliti, desprinsi.
- la fasolea pastai: prezenta atelor- prin frangerea pastailor, intarirea boabelor- prin apasarea boabelor cotiledoanele se desfac.
- la mazarea pastai- intarirea boabelor, viermi.
- la sfecla rosie- prezenta cercurilor albicioase.
- la pepenii verzi: starea de coacere- vine albe cand sunt cruzi, goluri- cand sunt trecuti din copt.
Calitatea igienica a fructelor si legumelor proaspete
Determinata de :
prezenta/absenta pesticidelor.
prezenta nitratilor si nitritilor.
prezenta unor microorganisme patogene si a unor paraziti in conditiile irigarii cu ape rez.
Prezenta unor bacterii si mucegaiuri care pot infecta fructele si legumele in camp sau dep.
Boli care afecteaza calitatea fructelor si legumelor
criptogamice- produse de microorganisme.
Deranjamente fiziologice- favorizeaza dezvoltarea bolilor parazitare.
Principalele masuri de combatere a bolilor criptogamice se refera la:
eliminarea focarelor de infectie si aplicarea tratamentelor.
Manipularea corespunzatoare.
Sortarea riguroasa a fructelor si legumelor.
Utilizarea de ambalaje impregnate cu anumite substante antiseptice.
Principalele fructe si legume afectate de boli criptogamice si fiziologice
Piersicile- fructe foarte sensibile.
Se recomanda urmatoarele masuri: dezinfectia camerei frigorifice cu lapte de var 20% , sulfat de cupru 1% si 1,7 l/ 100 mc aldehida formica administrata prin evaporare, durata de expunere fiind 24 ore si se efectueaza cu 14 zile inainte de depozitare, utilizarea de ambalaje curate, recoltarea fructelor numai pe timp uscat, preracirea fructelor la 8-10 grade Celsius imediat dupa recoltare, pastrarea fructelor la 0-2 grade Celsius si umiditate 90%.
Bolile piersicilor la pastrare
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Monilioza(putrezirea bruna). La inceput apar pete mici, umede, decolorate care devin apoi brune circulare, cu epiderma dura si intacta. Petele se acopera cu spori adesea dispusi in cercuri concentrice. |
Monilinia taxa Monilinia fructigena |
-sortarea fructelor -pastrarea la 0-2 s C si la umid de 90%. |
|
|
Putrezirea apoasa (pete circulare cafenii care devin brune). Pielita la atingere aluneca de pe pulpa care este moale si apoasa. Pe zonele afectate se dezv un miceliu abundent, caracteristic. |
Rhyzopus stolonifer |
-sortarea fructelor -preracirea urgenta a fructelor la 8-10 sC -pastrarea piersicilor la 0-2 s C si la umid de 90%. |
|
|
Brunificarea interna (pulpa din jurul samburelui este brunificata si suculenta. Cu timpul brunificarea se extinde spre exterior sub forma unor fasii radiare. Coaja se desprinde usor de pe pulpa, care este fibroasa). |
Textura cotonnense |
-Se vor destina pt pastrare fructe mai mature, cu aroma si culoare caracteristice soiului. -pastrarea piersicilor la 0-2 s C si la umid de 90%. |
|
|
Fainozitatea se observa la fructele pastrate la temperatura de 2-4 s C sau se manifesta in timpul maturarii complementare. |
--pastrarea piersicilor la 0-2 s C si la umid de 90%. -mentinerea fructelor inainte de depozitare la temperatura ridicata. |
Perele- pot fi afectate de putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), dar cele mai multe deprecieri sunt cauzate de bolile fiziologice. Se recomanda: introducerea cat mai rapida in camerele frigorifice, mentinerea temperaturii constante de depozitare intre -1 si 0,5 grade Celsius si umiditate 85-90%.
Bolile perelor la pastrare
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Factorii care provoaca boala |
Remedii, mijloace preventive |
Soiuri sensibile la boala |
|
Opareala (brunificarea epidermei pe suprafete mici, care apoi se reunesc. Intr-o faza avansata se produce si brunificarea pulpei, de la exterior spre interior). |
- recoltarea prea timpurie; - fructe mari; -insuficienta reimprospatare a aerului din camera de pastrare. |
- recoltarea la momentul optim; -aerisire energica si frecventa; -folosirea atmosferei controlate; - evitarea unei pastrari prea indelungate. |
- Williams - Untoasa -Hardenpont - Cure. |
|
|
Descompunerea interna. Sinonim cu prabusirea interna (pulpa capata o culoare bruna mai putin inchisa, este uscata si fainoasa). |
- recoltare tarzie - introducerea cu intarziere a fructelor in depozitul frigorific - fructe mari si fructe de pe pomi cu productie slaba - sticlozitate la recoltare - pastrare prea indelungata. |
- recoltarea la momentul optim; -depozitarea imediata a fructelor - mentinerea temperaturii optime de pastrare. - evitarea unei pastrari prea indelungate |
- Favorita lui Clapp - Williams - Pass - Crassane. |
|
|
Brunificarea inimii (zona brun inchis in vecinatatea inimii. Crapaturi aparute ulterior). |
- recoltare tarzie - introducerea cu intarziere a fructelor in depozitul frigorific |
- recoltarea la momentul optim; -depozitarea imediata a fructelor |
- Untoasa Bosk |
|
|
Inghetarea fructelor (aspectul sticlos al pulpei si al epidermei, inmuiere generala). |
- scaderea temperaturii sub punctul de inghet |
- prevenirea scaderilor de temperatura sub limitele optime |
Merele- sunt afectate de :
monilioza- Monilinialaxa si Monilinia fructigena.
Putrgaiul cenusiu- Botrytis cinerea.
Putrezirea umeda-Penicillium.
Patarea lenticelara- Gloeosporium pereonans, album sau fructigenum.
Putrezirea bruna- Cylindrocarpon mali.
Putrezirea neagra- Cladosporium herbarum.
Merele se pastreaza la 0-1 grad Celsius soiurile rezistente- Delicios rosu si auriu si 3-4 grade Celsius soiurile sensibile la frig- Ionathan. Umiditatea-90-95%. Compozitia aerului controlata: 3-5% dioxid de carbon, 3% oxigensi 92-94% azot pt soiurile rezistente si 3% dioxid de carbon, 3% oxigen si 94% azot pt celelalte.
Bolile merelor la pastrare
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Factorii care provoaca boala |
Remedii, mijloace preventive |
Soiuri sensibile la boala |
|
Brunificarea interna datorita temperaturilor scazute. Pulpa din zona ext a fructului devine bruna, culoare care se poate evidentia prin epiderma. |
- durata mare de pastrare la 0 sC. - exces de ingrasaminte cu azot. - fructe cu dimensiuni mari sau provenite de pe pomi cu productie mica. |
- pastrarea soiurilor sensibile la temperatura optima (3 sC). |
Grupa Ionathan |
|
|
Brunificarea interna de supramaturare. Pulpa din zona centrala a fructului se brunifica si are o consistenta fainoasa. |
- recoltarea tarzie - introducerea cu intarziere a fructelor la frig - pastrare prea indelungata. |
- recoltarea la momentul optim - depozitarea imediata a fructelor la frig - mentinerea temperaturii optime de pastrare. |
Grupa Ionathan |
|
|
Opareala. Brunificarea pielitei care, in cazuri grave e generalizata pe toata suprafata. |
- recoltarea prea timpurie - fructe cu dimensiuni mari - acumularea substantelor volatile in spatiul de pastrare. |
- recoltarea la momentul optim -reimprospatarea aerului din celule - pastrarea in atmosfera controlata |
Grupa Delicios rosu |
|
|
Opareala moale. Pete brune usor adancite, cu consistenta moale, formand o banda aproape continua in jurul fructului. |
- exces de azot - timpul rece si umed - intarzierea depozitarii la frig - pastrarea la temperatura scazuta. |
Grupa Ionathan |
||
|
Patarea amara. Pete mici, adancite, de culoare verde ce vireaza spre brun. |
- dezechilibru mineral in sol - fructe cu dimensiuni mari sau provenite de pe pomi cu productie mica. - recoltarea prea timpurie |
- tratamente in livada cu azotat de calciu 0,5% la soiuri rosii. |
Grupa Delicios rosu |
|
|
Patarea Ionathan. Pete superficiale mici, care intr-o faza avansata cuprind suprafete mari din fruct. |
- recoltare tarzie - temperatura de pastrare ridicata |
- recoltare la momentul optim - pastrarea in atmosfera controlata. |
Grupa Ionathan |
|
|
Suberificari datorita carentei de bor. |
- carente in bor |
-aplicare de borax (30 kg/ha) in livada sau pulberizare de pentaborat de sodiu in stadiul prefloral si pe fructele tinere (0,02%). |
Grupa Ionathan |
|
|
Sticlozitate. Aspect translucid al pulpei din zonele centrale ale fructului. |
- temperaturi ridicate in perioada de maturare a fructelor |
- intarzierea introducerii la frig - evitarea prelungirii perioadei de depozitare |
Grupa Ionathan Grupa Delicios rosu |
|
|
Inghetarea fructelor. Brunificarea pulpei si epidermei, inmuierea generala. |
- scaderea temperaturii sub punctul de inghet |
- prevenirea expunerii fructelor la temperaturi sub limita de inghet | ||
|
Brunificare de origine fermentativa. Pete brunificate usor adancite pe epiderma, brunificarea pulpei si formarea de caverne. |
- compozitia necorespunzatoare a aerului din spatiile de pastrare |
- mentinerea proportiei de dioxid de carbon si oxigen din celule, in limitele optime. |
Morcovii-se pastreaza la 0-1 grade Celsius si umiditate 93-95%, cu circulatia aerului pt uniformizare. Depozitele trebuie dezinfectate cu lapte de var solutie 20% si deratizate cu raticide sub forma de momeli.
Bolile morcovilor la pastrare
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Putregaiul alb(inmuierea tesuturilor, acoperirea cu miceliu abundent, ce formeaza focare de infectie) |
Sclerotinia sclerotiorum |
- recoltare de pe terenuri neinfestate -sortarea la depozitare -respectarea conditiilor de pastrare - tratare postrecoltare |
|
|
Putregaiul negru (pete brun-negricioase adancite pe suprafata radacinii) |
Stemphylium radicinum |
- recoltare de pe terenuri neinfestate -respectarea conditiilor de pastrare - tratare postrecoltare |
|
|
Putregaiul moale (inmuierea si brunificarea radacinii care se macereaza emanand un miros specific). |
Erwinia carotovora |
-evitarea ranirii radacinilor -sortarea la depozitare -respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Putrezirea apoasa (inmuierea radacinilor, acoperirea cu miceliu abundent, cenusiu, murdar). |
Rhyzopus nigricans |
-evitarea ranirii radacinilor -sortarea la depozitare -respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Gustul amar |
Prezenta etilenei in atmosfera spatiului de pastrare. |
respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Prezenta larvelor (radacina e distrusa de larve) |
Psilla rosac |
-identificarea culturilor in timpul vegetatiei si excluderea de la pastrare |
|
|
Atacul viermilor sarma (radacina prezinta numeroase goluri) |
Agrioles spp |
-identificarea culturilor in timpul vegetatiei si excluderea de la pastrare |
|
|
Inghetarea radacinilor (craparea, inmuierea si macerarea tesuturilor |
Scaderea temp sub -2grade Celsius |
respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Pornirea in vegetatie (aparitia radacinilor secundare). |
Cresterea temperaturii peste 8 grade Celsius |
-respectarea conditiilor de pastrare |
Ceapa uscata poate fi afectata de microorganisme:
putrezirea umeda- Erwinia carotovora.
Bacterioza cepei- Pseudomonas allicola.
Mana cepii- Perenospora destructor.
Mucegaiul negru- Aspergillus niger.
Putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea.
Putregaiul uscat- Sclerotium cepivorum.
Bolile sau deranjamentele fiziologice:
arsura-sunscald.
Translucenta- manifestata sub forma de brunificare interna pe timpul pastrarii.
Atacuri produse de daunatori, care incep pe camp, iar pe timpul pastrarii inlesnesc dezvoltarea unor agenti saprofiti animali sau vegetali:
viermele cepei: Ditylenchinus.
Paianjenul bulbilor: Rhizogliphus aechinops.
Musca cepii- forma larvara- Kylemia antiqua.
Ceapa recoltata trebuie uscata, apoi racita si pastrata la -1+1 grade Celsius si umiditate 80%.
Cartofii de toamna pot fi depreciati de:
Boli criptogamice: putregaiul umed (Erwinia atroseptica, E.carotovora), putregaiul uscat (Fusarium), mana(Phytophtora infestans), alternarioza (Alternaria), putregaiul de varf al tuberculilor (Rhizopus nigricans, R. Stolonifer).
Alte atacuri produse din camp de diferite boli ca: raia comuna, raia pulverulenta sau daunatori: nematozi, acarieni, viermi sarma, gandacul de Colorado, constituie medii prielnice pentru instalarea mucegaiurilor saprofite care continua deprecierea tuberculilor deja bolnavi sau vatamati.
Bolile fiziologice sau accidentele de pastrare ale cartofilor se refera la:
i. Inverzirea tuberculilor cauzata d expunerea la lumina
ii. Inima neagra, cauzata de temperatura ridicata si axfixierea datorata slabei aerari
iii. Pete negre si cenusii in pulpa, cauzate de vatamari mecanice la transpot sau depozitare.
iv. Exfoliere la tuberculii nematurati, dat.manipularilor brutale la depozitare
v. Indulcirea care apare prin pastrarea la temperatura prea scazuta.
vi. Brunificarea internaprodusa de concentratii ridicate de dioxid de carbon.
vii. Incoltirea, produsa in conditii de temperatura ridicata.
Conditiile optime de pastrare sunt diferite pe faze tehnologice, pastrarea propriu-zisa realizandu-se la 3-5 grade Celsius si o umiditate de 85-90%, cu ventilatie in regim de 1-4 ore din 24, in special prin recirculare si amestec de aer din exterior si interior, a carui temperatura sa nu aiba o variatie mai mare de 2-3 grade Celsius, dar nu mai mica de 0.
Tomatele pot fi depreciate in principal de boli provocate de microorganisme. Conditiile de pastrare se stabilesc in functie de gradul de maturare a tomatelor si de durata de pastrare: 12-15 grade Celsius pt tomatele recoltate la gradulI de maturare, 10-12 grade pt cele cu gradele II si III, 8-10 grade pt cele cu gradul IV de maturare. Umiditatea relativa a aerului 85-95%, cu circulatia aerului pt uniformizarea temp si umidit.
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Putregaiul moale bacterian (pete umede, apoase, usor adancite, tesuturile devin moi si apoase in interiorul tomatei |
Erwinia carotovora |
-evitarea ranirii tomatelor in timpul recoltarii si conditionarii -sortarea la depozitare |
|
|
Patarea pustulara (pete sub forma de crusta care deformeaza tomatele) |
Pseudomonas tomate |
-sortarea la depozitare |
|
|
Alternarioza( pete brune inchise dispuse in linii concentrice caracteristice), leziunile sunt tari, iar pulpa se brunifica si se usuca. |
Alternaria porri |
-evitarea ranirii tomatelor in timpul recoltarii si conditionarii -mentinerea temperaturii 8-10 grade Celsius |
|
|
Putregaiul cenusiu (leziuni crapate sau pete avansate pe care se dezvolta un mucegai cenusiu. |
Botrytis cinerea |
-sortarea la depozitare |
|
|
Putrezirea apoasa (leziuni mari pe tomate, pe care se dezvolta putregaiul in adancime, afectand tomatele in intregime prin inmuierea lor). |
Rhyzopus stolonifer |
-evitarea ranirii tomatelor in timpul recoltarii si conditionarii -mentinerea temperaturii 8-10 grade Celsius |
|
|
Putregaiul moale (tesuturile afectate au un aspect umed, apos, sunt moi si zbarcite, pe care apare un miceliu alb-roz. |
Fusarium spp |
- manipularea cu atentie a tomatelor -inlaturarea tomatelor care prezinta vatamari |
|
|
Deprecieri datorate temperaturilor scazute (pe tomatele sensibilizate se dezvolta leziuni provocate de Alternaria) |
Expuneri prelungite la temperaturi sub 8 grade Celsius |
-evitarea temperaturilor sub 8 grade Celsius pe durata pastrarii |
|
|
Vatamari fizice (brunificarea sau innegrirea suprafetelor din regiunea pedunculului |
Manipularea neatenta a tomatelor |
-manipularea cu atentie a tomatelor -evitarea supraincarcarii ambalajelor |
Varza- poate fi afectata de boli, daunatori si accidente in timpul pastrarii. Se depoziteaza la 0-1 grade Celsius si 90-95% umidit cu circulatia aerului.
Bolile verzei la pastrare
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Putregaiul negru- innegrirea nervurilor si inmuierea tesuturilor. |
Xanthomonas campestris |
-sortarea la depozitare -respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Putregaiul umed- la baza capatanii apar pete colorate, cu suprafata inmuiata. Cand petele se intind, capata miros specific de putred. |
Erwinia carotovora |
-evitarea ranirii si vatamarii capatanilor -sortarea la depozitare |
|
|
Patarea neagra- pe frunzele exterioare apar pete mici de culoare gri-bruna, pana la neagra. Petele pot creste in diametru pana la 2,5 cm si se acopera cu miceliu brun-negru, iar tesuturile se inmoaie, devin mucilaginoase. |
Alternaria brassicae |
-identificarea culturilor si evitarea depozitarii exemplarelor cu simptome de boala -respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Putregaiul cenusiu-leziuni umede, de culoare bruna-verzuie pe a caror suprafata se dezvolta un mucegai alb, care apoi devine cenusiu-brun. |
Botrytis cinerea |
-evitarea ranirii si vatamarii capatanilor -respectarea conditiilor de pastrare |
|
|
Putregaiul alb-aparitia pe petiolul frunzelor a zonelor apoase, frunzele se vestejesc, se rasucesc si cad, frunzele din interior sunt transformate intr-o masa mucilaginoasa, umeda, pe care se dezvolta un miceliu alb abundent, pe care apar scleroti negri. |
Sclerotinia sclerotiorum |
-identificarea culturilor si evitarea depozitarii exemplarelor cu simptome de boala -respectarea conditiilor de pastrare -sortarea la depozitare |
|
|
Arsura de soare- apar pe frunzele exterioare mici pustule albicioase, cu aspect pergamentos, invadate de microorganisme de putrezire. |
-evitarea expunerii la actiunea directa a razelor solare dupa recoltare |
||
|
Degerarea - frunze inmuiate, apoase si translucide. |
Protejarea verzei la temperaturi sub 0 grade Celsius |
||
|
Buha verzei-capatana prezinta galerii neregulate provocate de omizi. |
Mamestra brassicae |
-identificarea culturilor si evitarea depozitarii exemplarelor cu atac |
|
|
Puricele de pamant- frunzele prezinta mici ciupituri |
Phyllotreta nemorum |
-identificarea culturilor de pastrare -sortarea la depozitare |
Usturoiul uscat este afectat atat de boli microbiene, cat si de boli fiziologice sau daunatori. Se depoziteaza intre 100 si 300 de zile, in functie de soi, la -1,5-0 grade Celsius si o umiditate sub 70%, cu recirculare cu aer racit sau din exterior.
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Mucegaiul albastru- leziuni galbui, care apoi se acopera cu o masa prafoasa albastru-verzuie. |
Penicillium spp |
Dezinfectarea spatiilor de pastrare, respectarea temp 1,5 grade Celsius si umid 60-70%, evitarea oscilatiilor de temp, tratamente postrecolta cu fungicid fumigant |
|
|
Putregaiul uscat- la baza discului apare o masa de spori roz sau roz-galbui, capatanile putrezesc si pierd in greutate |
Fusarium spp. |
Sortare la depozitare, dezinfectarea spatiilor de pastrare, respectarea temp 1,5 grade Celsius si umid 60-70%, evitarea oscilatiilor de temp, tratamente postrecolta cu fungicid fumigant |
|
|
Putregaiul cenusiu- pete brune care se acopera cu spori gri, in ultima faza capatanile devin o masa prafoasa cenusie, foarte usoara, pe suprafata careia se gasesc scleroti negri si tari |
Botrytis spp. |
Dezinfectarea spatiilor de pastrare, respectarea temp 1,5 grade Celsius si umid 60-70%, evitarea oscilatiilor de temp, tratamente postrecolta cu fungicid fumigant |
|
|
Nematodoza usturoiului- radacinile discului sunt distruse sau se desprind foarte usor, tunicile de protectie zdrentuite |
Ditylenchus dipsaci |
-sa nu provina din culturi infestate, respectarea temp 1,5 grade Celsius si umid 60-70%, |
|
|
Inghetarea- inmuierea si macerarea tesuturilor |
Scaderea temperaturii sub -4-5 grade Celsius |
-respectarea conditiilor de pastrare, controlul zilnic al factorilor de pastrare. |
|
|
Incoltirea- pornirea in vegetatie, emiterea de radacini. |
Umiditatea prea ridicata |
Scaderea umidit la 70%, intensificarea ventilatiei. |
Capsunile sunt afectate in principal de boli produse de microorganisme. Conditiile de pastrare sunt: temperatura 0-2,5 grade Celsius si umidit de 85-90%, cu circulatia aerului, cu spatiile de pastrare dezinfectate.
|
Nr.crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Putregaiul cenusiu (putrezire ferma, superficiala, relativ uscata, de culoare bruna),in conditii de umiditate ridicata se acopera cu fructificatii sub forma unei pasle cenusii |
Botrytis cinerea |
-aplicarea corecta a tratamentelor in timpul vegetatiei -sortarea capsunilor la recoltare, cu eliminarea exemplarelor cu simptome de boala -preracirea la 4 grade Celsius -pastrarea capsunilor la 2,5 grade Celsius -manipularea atenta |
|
|
Putrezirea apoasa (putrezire foarte umeda, cu scurgerea sucului celular; fructificatiile sub forma unui mucegai alb, cu spori mici la inceput albi, care apoi devin de culoare neagra mata) |
Rhizopus spp. |
-sortarea capsunilor la recoltare, cu eliminarea exemplarelor cu simptome de boala -preracirea la 4 grade Celsius -pastrarea capsunilor la 2,5 grade Celsius -manipularea atenta |
Caisele pot fi afectate de: Monilia fructigena- monilioza, putrezirea umeda- Penicillium, putrezirea apoasa- Rhyzopus. Bolile fiziologice se refera la brunificarile interne si externe.
Citricele sunt afectate de:
Boli criptogamice produse de microorganisme ce patrund in fruct: mucegaiul verde produs de Penicillium digitatum, mucegaiul albastru produs de Penicillium italicum, putrezirea bruna produsa de Phytophtora citrophtora, putrezirea neagra produsa de Alternaria citri, putrezirea acida produsa de Gestrichum candidans.
Boli sau deranjamente fiziologice: inghetarea fructelor cauzata de expunerea accidentala la temperaturi scazute, pierderea aromei si gustului cauzate de o pastrare indelungata, patarea cojiisi aparitia unor depresiuni pe coaja care apoi se brunifica cauzate de temperaturi prea coborate o perioada indelungata, patarea uleioasa provocata de distrugerea celulelor de secretie uleioasa datorita manipularii brutale.
Conditiile de pastrare a citricelor sunt: 10-18 grade Celsius in functie de specie, soi, tara producatoare, starea fiziologica, gradul de maturare si durata de pastrare scontata, umiditatea 85-90% cu circulatia aerului.
Strugurii de masa pot fi depreciati de boli provocate de microorganisme si de boli fiziologice.
Conditiile de pastrare sunt: temperatura 0-1 grade celsius, umiditatea 85-90% si circulatia aerului de 0,2m/s. In vederea prevenirii atacului agentilor patogeni ce produc deprecierea strugurilor pe durata pastrarii (Botrytis cinerea) se fac tratamente cu dioxid de sulf, gazos sau pulbere. Primul tratament se face cu dioxid de sulf in concentratie de 1%, imediat dupa introducerea strugurilor in depozit. Pe durata pastrarii se fac tratamente periodice cu conc de 0,25%.Doza de dioxid necesara se calculeaza la volumele spatiului liber dupa depozitare. Durata mentinerii amestecului gazos in contact cu strugurii este de 30 minute, timp in care se actioneaza ventilatoarele pt a asigura circulatia aerului. Frecventa sulfitarilor de intretinere va fi la interval de 7 zile in primele 3 luni de pastrare si la interval de 10-14 zile pana la sfarsitul pastrarii. Eliminarea amestecului gazos incepe dupa 30 minute, concomitent cu introducerea de aer proaspat racit, durata evacuarii fiind de 2 ore.
|
Nr. crt. |
Denumirea bolii si descrierea principalelor simptome |
Agentul patogen |
Masuri specifice de prevenire si combatere |
|
Putregaiul cenusiu (putrezire sub forma de pete ciculare, transparente pe strugurii colorati, la presare pielita aluneca usor de pe pete, pulpa este tare; prin crapaturile pielitei apar fructificatiile; boabele prezinta aspect cenusiu, prafos, pulpa se inmoaie) |
Botrytis cinerea |
-aplicarea corecta a tratamentelor fitosanitare in timpul vegetatiei -preracirea rapida a strugurilor -pastrarea la 0-1 grade Celsius -tratamente de intretinere cu dioxid de sulf in timpul pastrarii. |
|
|
Putrezirea cauzata de Cladosporium (pete negre, superficiale, bine conturate, tari si uscate; tesutul afectat este bine prins de pielita; fructificatii de culoare verde-maslinie). |
Cladosporium herbarum |
preracirea rapida a strugurilor -pastrarea la 0-1 grade Celsius -tratamente de intretinere cu dioxid de sulf in timpul pastrarii. |
|
|
Putrezirea umeda (putrezire moale, usor brunificata, fructificatii la inceput albe, apoi bleu-verde, miros si gust de mucegai) |
Penicillium spp |
-manipularea si ambalarea cu atentie -preracirea rapida a strugurilor -pastrarea la 0-1 grade Celsius -tratamente de intretinere cu dioxid de sulf in timpul pastrarii. |
|
|
Putrezirea neagra (putrezire de culoare cafenie-roscata, care cu timpul devine brun inchisa, apoi neagra, textura bobului mai slaba) |
Alternaria spp |
-respectarea tehnologiei de pastrare |
|
|
Decolorarea boabelor (si gustul e usor modificat). |
Arsuri cauzate de dioxidul de sulf |
-respectarea concentratiilor si programului de aplicare a sulfitarilor pe durata pastrarii. |
|
|
Deprecieri ale boabelor (se coloreaza in albastru, sucul devenind acid) |
Scapari de amoniac |
-verificarea permanenta a instalatiilor frigorifice |
|
|
Alterari cauzate de temperatura scazuta (rahisul si pedunculul se brunifica si se usuca, boabele devin moi si apoase la dezghetare) |
Inghet |
- mentinerea temperaturii constante pe durata pastrarii - respectarea tehnologiei de pastrare. |
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
