Ancheta alimentara

Ancheta alimentara

Ancheta alimentara reprezinta o metoda de apreciere cantitativa si calitativa (in termeni de alimente, calorii si factori nutritivi) a alimentatie unui individ sau a unei colectivitati.

Obiectivele unei anchete alimentare sunt :

a) cunoasterea valorii ratiei in termeni de alimente (felul alimentelor, cantitatea consumata, proportia dintre diferitele grupe de alimente, calitatea lor) ;

b) cunoasterea obiceiurilor alimentare (a modalitatii de prelucrare si de consumare a acestora) ;

c)cunoasterea valorii nutritive a ratiei ingerate (in calorii si factori nutritivi) si compararea cu norma respectiva, pentru aflarea naturii si intensitatii lipsurilor ;

d) cunoasterea diferitelor variatii sezoniere.

Uneori ancheta va cuprinde si cheltuielile pentru alimente, din totalul veniturilor individului sau ale grupului cercetat, pentru a apecia care este alocatia pentru hrana in cadrul bugetului si, totodata, repercusiunile factorului economic asupra calitatii si cantitatii consumului de produse alimentare.

Exista patru tipuri de ancheta alimentara:

a)     studiul statistic al disponibilitatii alimentare a unei populatii ;

b)     studiul pe grupe sociale omogene sau pe institutii.

c)     ancheta familiala ;

d)     ancheta individuala (fiziologica).

a) Studiul statistic al disponibilitatii alimentare a unei populatii rezulta din datele statistice referitoare la productia alimenta indigena, import, export, din care se elimina produsele destinate altor utilizari (exemplu : seminte de cereale pentru insamantat s.a.). Erorile care rezulta din aceasta apreciere globala sunt multiple, fiind legate de pierderi prin stocarea alimentelor sau prin perisabilitatea lor, ori de aprecierea cantitativa a alimentului impreuna cu ambalajul (cutii de conserve, saci, vagoane etc.). Metoda are importanta numai din punct de vedere economico-social, reprezentand o apreciere globala a modului de alimentatie a populatiei si indicand in mare eventualele masuri care trebuie luate, practic, pentru imbunatatirea acesteia. Din punct de vedere fiziologic si medical, nu are importanta.

b) Studiul pe grupe sociale, omogene sau pe institututii se efectueaza pe colectivitati asemanatoare din anumite puncte de vedere (varsta, sex, fel de activitate etc.), care iau masa in comun (la cantine) ; astfel pot fi elevi, studenti, militari, muncitori, functionari, batrani, copii, etc. Studiul se poate efectua, fie prin metoda individuala, fie folosind datele inscrise
in registrul de administratie al cantinei, care cuprinde cantitatea de alimente iesite din magazie, distribuite zilnic, ratiile pe persoane,numarul de consumatori s.a.

c) Ancheta familiala studiaza familia ca unitate sociala sau ca ansamblu de persoane care traiesc din acelasi buget comun. Inregistrandu-se toate alimentele care intra in consum intr-o anumita perioada de timp (cat dureaza ancheta) si scazandu-se cantitatea din fiecare produs care nu a fost utilizata (deseuri menajere, alimentele date la animalele de pe langa casa, resturile aruncate etc.) se face o medie a consumului pe zi la persoanele care intra in componenta familiei respective, comparandu-se apoi cu suma normelor (sau a ratiilor medii) corespunzatoare pentru fiecare individ in functie de varsta, sex, stare fiziologica, activitate etc.

Neajunsurile metodei sunt legate, pe de o parte, de eterogenitatea grupului studiat si, pe de alta parte, de posibilitatea interventiei unui factor psihologic legat de prezenta anchetatorului in sanul familiei respective, care poate determina modificarea modului de alimentatie sau a obiceiurilor familiei respective pe perioada anchetei. In acest sens mentionam importanta atitudinii celui ce efectueaza ancheta.

Acesta trebuie sa fie un cadru sanitar cu nivel profesional corespunzator, constiincios in culegerea datelor, care stie cum sa capete increderea celor cercetati, asigurandu-i ca datele furnizate au un singur scop : procurarea unui material documentar in vederea studiului alimentatiei .

d) Ancheta individuala (fiziologica) studiaza consumul alimentar intr-o colectivitate, pentru fiecare individ luat separat. Aceasta este superioara celorlalte, prin exactitatea datelor furnizate, obtinute prin cantarirea alimentelor real consumate de individ, dar are neajunsul ca, fiind laborioasa, necesitand cadre foarte constiincioase, care sa urmareasca persoana cercetata pe toata durata studiului, nu se poate efectua decat la un numar restrans de indivizi, neputand fi aplicata in cercetarile in masa.

Pentru a aprecia din punctele de vedere calitativ si cantitativ alimentele care intra in componenta ratiei indivizilor cercetati se folosesc multe metode. Acestea sunt :

1) Metoda prin cantarire, in care se apreciaza exact cantitatea de
aimente intrata in componenta meniului (de preferinta sub forma lor gata de gatit, deci dupa ce au trecut prin etapa de prelucrare preliminara), cantitatea din fiecare fel de mancare obtinuta, cantitatea fiecarei portii real consumate (excluzand partile neconsumate), pentru fiecare fel de mancare din componenta meniului, felul de prelucrare termica, timpul de pastrare a mancarii gata pregatite etc. Toate aceste date se inscriu in fise de alimentatie zilnica speciale , care apoi se vor centraliza pentru toata durata desfasurarii anchetei. Metoda se foloseste in anchetele individuale sau cele familiale. Dupa stabilirea ratiei in termeni de alimente se vor calcula valorile calorice si in factori nutritivi, cu ajutorul tabelelor de compozitie a alimentelor, comparandu-se cu ratiile stabilite pentru diferitele grupe de indivizi, in mod normal, mentionam, de asemenea, ca trebuie avute in vedere si pierderile di­gestive (coeficientul de utilizare digestiva), care se cifreaza in medie la 10% din valoarea calorica a ratiei si sunt dependente de calitatea produselor ce alcatuiesc ratia.

2) Metoda carnetelor speciale de menaj se foloseste in cazul anchetelor familiale. Gospodina noteaza intr-un caiet special toate alimentele consumate zilnic in familia sa, timp de o luna. Totodata se vor consemna : modul de preparare al acestora, meniul zilnic, calitatea produ-selor consumate, numarul, varsta, activitatea persoanelor care iau masa
in familie, eventualele persoane straine care au participat la masa ocazional etc. Exactitatea datelor depinde de modul cum sunt inregistrate
aceste date in caietul de menaj, de constiinciozitatea celui ce le noteaza.

3) Metoda chestionarului poate da unele indicatii aproximative
asupra modului de alimentatie a unui individ sau grup de persoane, insa
datele nu sunt precise, avand un coeficient de eroare destul de mare,
nereprezentand deci un studiu fiziologic coerent al regimului alimentar
in intregime . De obicei se face pe o durata de sapte zile. Se poate folosi cand celelalte metode nu pot fi aplicate.