Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Eeficienta interventiilor tehnologice de natura ecologica asupra productiei si productivitatii din Baza experimentala CCDP Nucet

Eeficienta interventiilor tehnologice de natura ecologica asupra productiei si productivitatii din Baza experimentala CCDP Nucet





Eeficienta  interventiilor tehnologice de natura ecologica asupra productiei si productivitatii din Baza experimentala CCDP Nucet

  Interventia in cadrul experimentelor s-a adresat :structurii ihtiocenozei, starii de trofie a bazinelor si bazei trofice.

 Ihtiocenoza variantelor este structural compusa din patru specii de ciprinide adaptate  conditiilor ecologice locale:  crap, sanger, novac si cosas si doua categorii de varsta: vara I si vara aII-a  procentul de reprezentare in norma de populare a speciilor  la variantele de crestere vara I, procentul de reprezentare a fost constant pentru crap si variabil pentru celelalte.  Intr-una din variante policultura vara aII-a novacul a fost inlocuit in structura cu polyodon, specie cu nisa trofica asemanatoare.

   Cresterea si dezvoltarea acestora este conditionata de prezenta hranei naturale, baza lor trofica. Evaluarea bazei trofice este elementul de baza in stabilirea normei de populare si a planului de exploatare rationala.  Cu cat este mai diversificata structura nivelului trofic si populatiile mai specializate trofic cu atat sursa de hrana  este mai bine valorificata si eficienta utilizarii energiei este mai mare, eficienta ecologica scade pe lantul trofic.

   Densitatea mare  a populatiei piscicole creste gradul de utilizare a resurselor trofice cu efect benefic atat pentru productia de peste cat si pentru productivitatea bazei trofice  la o populare de patru ori mai  densa in raport cu posibilitatile de sustinere trofica a bazinului se consuma o cantitate  de doua ori mai mare de hrana naturala.

    Productia de peste obtinuta in variantele de crestere vara I  este mai mare  decat  cea inregistrata in variantele de crestere vara aII-a, productia de puiet este mai rentabila. Rata multiplicarii biomasei este cu atat mai mare cu cat talia pestelui este mai mica. Productivitatea helesteelor populate cu varste mici este mai mare decat a celor populate cu varste mari.

    Diversitatea speciilor din structura normei de populare a fost al doilea factor al optimizarii productiei de peste. Cu cat este mai diversificata structura ihtiocenozei cu atat sursa de hrana este mai eficient exploatata, creste astfel gradul de utilizare a bazei trofice.

    Introducerea ciprinidelor specializate trofic  este al treilea factor al optimizarii(sunt cele mai eficiente in utilizarea resurselor, creste gradul de conversie a hranei).

Starea de trofie a fost controlata prin manipularea stocului disponibil de nutrienti, administrare de fertilizanti.

    Fertilizarea minerala sustine productia primara a helesteului,  prin cresterea stocului accesibil de nutrienti  creste rata productiei primare in helesteu.       Administrarea elementelor minerale in complex creste eficienta acestora, raportul P/N, favorabil este de 1/4 - 1/8, indirect fertilizarea participa  la ameliorarea conditiilor ecologice.

    Fertilizarea organica prin masa bacteriana intra direct ca veriga a unor lanturi trofice. Masa organica moarta este un rezervor complet de elemente utile usor disponibile, fiind si un factor eficient de transformare a fertilitatii potentiale in fertilitate efectiva, crescand capacitatea de retinere si schimbul cationic la  nivelul sedimentelor.

   Fertilizarea organica actioneaza astfel, complex, atat asupra starii trofice(creste stocul elementelor accesibile productiei primare), cat si asupra bazei  trofice(stimuleaza dezvoltarea planctonului).

  Fertilizarea utilizata rational creste rata de intrare a fluxului de energie si viteza de reciclare a nutrientilor, mentinand astfel valoarea factorilor de mediu  in domeniul optim de existenta al biocenozei.

   In variantele experimentale de crestere atat in vara I cat si vara aII-a  s-au administrat  furaje combinate  cu un  continut de 32% proteina in reteta  la vara I-a si 25% proteina in reteta pentru vara II-a, prin care s-a suplimentat energetic  hrana  naturala si a crescut capacitatea  de suport a helesteului.

 Sporul de productie  realizat pe baza furajelor trebuie sa fie in raport cu sporul de hrana naturala realizat prin amendare si fertilizare.

   Ultima interventie in intensificarea productiei de peste consta in cresterea randamentului de conversie a furajelor prin imbunatatirea  calitatii acestora. In acest fel, capacitatea de suport a mediului pentru productia de peste poate creste de 7 ori in raport cu productivitatea piscicola initiala a bazinului.

Concluzii privind interventiile tehnologice de stimulare a bazei trofice.

Masuri tehnologice de crestere a productiei

  In urma studiilor realizate atat pe plan national in cadrul CCDP Nucet si in alte centre de cercetare, cat si cele realizate pe plan international, in vederea stabilirii modalitatilor cele mai eficiente de crestere a productiei mentionam urmatoarele concluzii:

Cresterea nivelului productiei in se realizeaza pe doua cai:

I. Stimularea cresterii prin marirea intrarilor de energie. Cresterea cantitatii de energie se realizeaza prin:

-aport energetic(masa organica);

-modificarea calitativa a structurii producatorilor primari sau prin marirea densitatii de populare;

II. Cresterea transferului eficientei in utilizarea energiei se realizeaza prin:

 -diversificarea nivelelor trofice. Cu cat nivelul consumatorilor este mai diversificat cu atat valorificarea resurselor este mai completa. Utilizarea energiei disponibile este cu atat mai eficienta. Consumul este factorul ce stimuleaza poductia de biomasa;

-specializarea trofica a speciilor de cultura. 

     In aceasta lucrare de doctorat am urmarit cresterea puietului si a materialului piscicol de doua veri.

In urma studiilor realizate am constatat ca:

- Cel mai important factor al productiei este modul de hrana: 50%naturala si 50% artificiala.

  -Cresterea productiei de peste se realizeaza prin cresterea productivitatii naturale.

 -Pentru a realiza controlul si dirijarea factorilor bioproductivi am avut in vedere:

-ameliorarea conditiilor igienico-sanitare si fizico-chimice, prin amendare si aerare;

-stimularea productivitatii primare prin fertilizare;

- simplificarea si accelerarea transferului de energie, cresterea densitatii de populare;

-limitarea pierderilor de energie: combaterea infloririi apei, a parazitilor si a pradatorilor;

-cresterea eficientei utilizarii productiei primare prin policultura;

-maximalizarea concentrarii productiei primare de peste prin eliminarea competitorilor la hrana;

-dirijarea productivitatii naturale si adaptarea acesteia exigentelor alimentare ale pestilor.

    Pentru intretinerea si ameliorarea helesteelor s-a urmarit ameliorarea conditiilor de igiena din bazine prin controlul si eliminarea vegetatiei acvatice in exces, distrugerea parazitilor, gazdelor intermediare si germenilor infectiosi si ameliorarea calitatii sedimentelor.

      Vegetatia palustra si natanta influenteaza negativ productia piscicola deoarece acestea gazduiesc unii concurenti la hrana pestilor si pradatori ai puietului de peste. Celuloza continuta de acestea se acumuleaza dupa moartea vegetatiei, constituind o materie organica saraca in elemente minerale si care este foarte greu de degradat.

      Metodele de control si combatere a vegetatiei acvatice in exces in helesteele studiate au fost:

a) Metode biologice ce au constat in folosirea in policultura a speciei Ctenopharingodon idella atat la cresterea in vara I cat si la cresterea in vara aIIa .

       Utilizarea fertilizantilor in vederea stimularii dezvoltarii fitoplanctonului are ca efect secundar franarea dezvoltarii macrofitelor.

       Metoda mecanica de combatere a vegetatiei acvatice consta in vidarea bazinului si apoi cosirea vegetatiei.

       Metoda chimica de combatere a vegetatiei se realizeaza prin utilizarea erbicidelor.Substantele utilizate in combaterea macrofitelor actioneaza in doua moduri: prin contact si sistemic. Unele substante sunt absorbite la nivel radicular(monuronul, diuronul, amitrolul, simazinul), altele distrug toata vegetatia: paraquatul si diquatul-au o actiune de scurta durata, iar amitrolul, monuronul, diuronul si clortiamina-au o actiune de lunga durata. Altele au o actiune selectiva  cum ar fi dalaponul ce ataca monocotilele.

     Tratamentele cu aceste substante  pot fi aplicate fie pe uscat diuron 15l/ha si monuron 20l/ha,iar paraquatul si diquatul 10l/ha. Plantele sensibile la actiunea acestora sunt: Elodeea, Potamogeton, Ceratophyllum, Myriophyllum si Ranunculus.   

Combaterea algelor s-a realizeaza  mecanic diminuand transparenta apei prin cresterea cantitatii de suspensii minerale.

- biologic cu ajutorul speciei Hypophthalmichthis molitrix.

-chimic  utilizand sulfatul de cupru, cu ajutorul caruia controlam eficient biomasa algala.Concentratia activa si netoxica pentru peste este de 0,1grCuSO/m, alte algicide utilizate sunt: oxiclorura de cupru si verde de Malachit in concentratie de 0,3gr/m. Pe langa acestea se mai utilizeaza si monuronul 0,5ppm si diuronul 0,2ppm, iar in helesteele in care algele formeaza o pelicula de culoare pe suprafata apei se poate imprastia oxid de calciu pulbere in cantitate de 1gr/ m.

    Eliminarea vegetatiei in exces are efect ameliorativ prin imbunatatirea conditiilor de igiena si cresterea cantitatii de hrana naturala.

    Vidarea a reprezintat un alt mijloc de imbunatatire a calitatilor  productive a bazinelor acvatice studiate. In cazul secarii bazinului se creaza conditii favorabile de oxigenare, care amelioreaza conditiile fizico-chimice si biologice, prin descompunerea aeroba a materiei organice, se acumuleaza un mal coloidal,se accelereaza descompunerea celulozei, se distrug formele vegetative si de rezistenta ale parazitilor si a gazdelor intermediare(larvele si adulti unor insecte daunatoare).

     Amendarea amelioreaza starea de igiena a bazinului si starea de sanatate a pestelui, actioneaza favorabil si asupra altor factorii ai productivitatii si impreuna cu fertilizarea determina cresterea productivitatii biologice naturale.

    Aportul de amendamente si fertilizanti trebuie sa realizeze un nivel de eutrofie incipient, nivel carcterizat prin cresteri cantitative la nivelul structurii trofice fara realizarea de modificari calitative.

   Administrarea  de var s-a facut inaintea activitatii de fertilizare, la un pH ridicat 7-8.Acest fapt a  oferit posibilatatea  maririi eficientei fertilizantilor. 

    Varul influenteaza mediul din acvatic prin urmatoarele:

-mareste pH-ul si capacitatea de tamponare;

-ofera calciu pentru nevertebrate;

-grabeste descompunerea si mineralizarea materiei organice din helestee si in principal a celulozei ;

-precipita materia organica aflata in suspensie;

-actioneaza ca dezinfectant.

    Varul utilizat in piscicultura se gaseste sub  urmatoarele forme: var nestins, var hidratat si calcar.

0 alta interventie tehnologica folosita pentru cresterea potentialului trofic al bazinelor a fost fertilizarea si dezvoltarea hranei naturale. 

       Fertilizarea este cel mai simplu si mai bun mijloc de crestere a productiei piscicole, fiind modul cel mai igienic de intensificare a productiei fara a exista riscul de depreciere cantitativa. Imbunatateste si starea de igiena a bazinului prin actiunea directa  si favorabila la nivelul sedimentelor,  unde stimuleaza activitatea bacteriana si are loc stocarea formelor accesibile.

     Pe langa toate aceste proprietati fertilizanti atat cei organici cat si cei anorganici reprezinta cea mai ieftina metoda de a produce ”carne” de peste.

Algele sunt dependente de existenta in apa helesteelor a elementelor: azot, fosfor si carbon.

       Administrarea ingrasamintelor minerale

      Se realizeaza inainte de populare,dupa inundarea bazinului,intr-o singura doza sau in mai multe, fractionat. In unele cazuri aplicarea unica este mai eficienta de cat cea fractionata,distribuirea in apa se realizeaza in momentele de declin algal si cand fosforul solubil in apa este sub 0,1mg/l si sub 0,7mg% in gramada, iar azotul sub 0,5mg/l in apa si 2mg % in gramada.

La administrarea ingrasamintelor fosfatice trebuie sa tinem cont de calitatile hidrochimice ale apei si malului.

     In cazul in care malul are un continut ridicat in fier si aluminiu,folosirea ingrasamintelor fosfatice nu este indicata decat dupa ce s-a realizat o amendare prealabila a fundului bazinului. In caz contrar are loc o reactie a fosforului din ingrasamant transformandu-se din forma solubila in forma insolubila de compusi de fier si aluminiu. Asocierea ingrasamintelor fosfatice cu varul se face si in scopul mentinerii ph-ului in domeniul alcalin, in caz contrar acesta devenind acid, datorita prezentei acidului fosforic din superfosfat.   Utilizarea varului trebuie facuta cu prudenta pentru a evita eliminarea din circuit a unor cantitati importante de fosfor si blocarea lui sub forma insolubila de fosfat tricalcic.

        Din studiile realizate s-a ajunsla concluzia ca:

- cresterea productivitatii naturale prin fertilizare fosfatica variaza intre 50-125% in functie de conditiile atmosferice; administrarea de primavara este mai eficienta, efectul fertilizarii fosfatice se resimpte si in urmatorul an, deoarece fosforul este fixat de sedimente.

    Ingrasamintele potasice se folosesc in amestec cu cele de azot si fosfor, cantitatile administrate stabilindu-se in functie de dezvoltarea algelor verzi filamentoase. Dozele ce se recomanda sunt de 5-8kg/ha, distribuite in apa.

    In cazul in care cantitatile gasite de fosfor din apa nu depasesc 0,15mg/lP, iar cele din mal sunt sub 0,75mgP%, se recomanda administrarea de superfosfat in cantitate de 250-320kg/ha.

    La un continut de 0,15-0,5mg/lP in apa si de 0,75-1,5Pmg% in mal, se administreaza o cantitate de 80-180kg/ha superfosfat, imprastiat in doze repetate in apa.

     Ingrasamintele cu azot trebuiesc administrate la un interval de 15 zile de ingrasamintele fosfatice. Superfosfatul se administreaza primavara devreme la prima incalzire a apei,pentru a favoriza dezvoltarea hranei naturale.   Temperatura optima pentru administrarea ingrasamintelor in helestee este de 17-18C, temperatura ce favorizeaza dezvoltarea grupelor cu valoare trofica ridicata.

    Ingrasamintele cu azot determina o crestere a productiei cu peste 50%.  Atunci cand se aplica in amestec cu fosforul se tine cont ca raportul intre concentratia fosforului si azotului sa fie de 1/4. Deficitul de fosfor poate impiedica folosirea azotului. In apele cu mineralizare mare si sedimente alcaline raportul optim intre fosfor si azot este de 1/8.

    La un continut de 0,3mg NO/l in apa si de 2 mg/% NOin mal , se recomanda administrarea de azotat de amoniu in cantitati de 100-200kg/ha, distribuit in apa, in doze repetate.

    In cazul in care in apa avem un continut de 10-15mg NO/l si de 8-10mg% NOin mal, dozele de azotat de amoniu nu trebuie in acest caz sa depaseasca 100kg/ha.

     In helesteele de crestere a alevinilor administrarea ingrasamintelor cu azot are efect benefic asupra starii de sanatate a puietului.

Administrarea ingrasamintelor organice

     Cea de-a treia  modalitate de crestere a productiei folosite in helesteele studiate este fertilizarea  organica. Aceasta stimuleaza dezvoltarea rapida a planctonului, reprezentand sursa de proteina pentru peste.

 Ingrasamintele organice contin toate elementele necesare productiei primare actionand favorabil asupra structurii sedimentelor si favorizeaza dezvoltarea bacteriilor in masa apei si a bacterivorilor.

      Materia organica este indispensabila utilizarii fosforului si potasiului, este benefica oricarui bun piscicol, este utilizata cu precadere in ameliorarea calitatii sedimentelor nisipoase si nisipoargiloase. Dozele recomandate in cazul sedimentelor cu un continut in humus sub 2% sunt de 8-10to/ha,cand continutul in humus are valori cuprinse intre 2-4% dozele sunt de 2-5to/ha,iar la un  continut de peste 4% cantitatea administrata scade sub 2to/ha.

      Ingrasamantul verde se administreaza in helesteele ale caror sedimente contin intre 3-8% humus.

      In urma procesului de descompunere lenta a ingrasamantului verde se elibereaza substante hranitoare care finalizeaza procesul de completare al substantelor nutritive.

In urma studiilor am ajuns la urmatoarele concluzii:

     Fertilizarea organica este caracteristica in mod obisnuit helesteelor de puiet.

     Administrarea acestor ingrasaminte se face atunci cand helesteul este vidat, distribuite uniform pe toata suprafata bazinului, in benzi sau gramezi mici. Cantitatile recomandate sunt de 20-30t/ha, administrate uniform.

    In cazul bazinelor de puiet se administreaza local in cantitati mici, 200kg/ha de 2-3 ori pe saptamana, favorizand dezvoltarea cladocerelor utilizate ca hrana de puiet.

    Eficienta fertilizarii si amendarii se exprima sub forma de biomasa planctonica exprimata in cm/100l apa. Oprirea administrarii fertilizantilor este dictata de nivelul oxigenului dizolvat.

Dozele de ingrasamant administrate trebuie calculate in functie de solul helesteului si de chimismul acestuia.

    In cazul in care nivelul humusului nu depaseste 2% se recomanda administrarea de gunoi de grajd in cantitate de 8.000-10.000kg/ha.

     La un continut in humus de 2-4% se vor utiliza cantitati de 2.000-5.000kg/ha, iar in cazul unui continut de 4-8% humus, cantitatea administrata este de 1000-2000kg/ha.

    In cazul administrarii ingrasamantului direct in apa se va urmari periodic valoarea consumului de permanganat, in asa fel incat aceasta sa nu depaseasca 70-80mg/lKMnO. Se va incerca mentinerea unui echilibru intre cantitatea de gunoi administrat si consumul de permanganat.

    Eficacitatea fertilizarii depinde in cea mai mare masura de antecedentele helesteului: de calitatea si cantitatea ingrasamintelor administrate inainte, de gradul de uscare al helesteului, de varsta pestilor crescuti in ani anteriori.

    Administrarea ingrasamintelor se realizeaza in doua faze: faza initiala inainte de inundarea bazinului si faza de intretinere, and pe durata perioadei

vegetative se administreaza doze bine stabilite in functie de chimismul apei pentru intretinerea populatiei planctonice din bazinul respectiv. In mod curent se recomanta ca aceasta ingrasare de intretinere sa se realizeze din doua in doua saptamani.

      Pe langa avantajele administrarea ingrasamintelor organice prezinta si dezavantaje: creste riscul aparitiei unor deficite de oxigen si favorizeaza atacul parazitului Branchiomyces sanguinis.

   Gunoiul de grajd ofera un mediu optim dezvoltari unor bacterii de descompunere, a caror masa biologica este utilizata de catre pesti ca substanta nutritiva. Ingrasamantul ramas nedigerat creaza un mediu favorabil dezvoltari unor bacterii si ciuperci cu efect curativ. Datorita acestor proprietati prezentate de gunoiul de grajd, administrarea acestuia trebuie realizata in doze mici si repetate de-a lungul intregii perioade vegetative.

   In piscicultura dirijata, materialul energetic necesar este pus la indemana numai de catre ingrasamintele organice.

Datorita faptului ca ingrasamantul organic contine cantitati insemnate de elemente biogene (calciu, azot, fosfor si potasiu), o data cu mineralizarea lui se pun in libertate cantitati importante din aceste alemente,ce au un rol deosebit in dezvoltarea faunei piscicole. Legat de mineralizarea ingrasamintelor organice apare in piscicultura asa-zisus “efect intarziat al ingrasarii organice”. Deoarece mineralizarea se produce in timp, efectul ingrasarii organice se simte partial in primul an, dar si in cel de-al doilea si al treilea, in cazul verilor reci si ploioase.

   In urma proceselor de mineralizare ce au loc la ingrasarea organica se pune in libertate o cantitate de bioxid de carbon, care, dizolvandu-se in apa, mareste, pe de o parte, puterea de dezvoltare a substantelor hranitoare, legate sub forma compusilor mai greu solubili, iar, pe de alta, favorizeaza dezvoltarea algelor verzi si albastre.

    Administrarea  ingrasamintelor organice naturale in cantitati mari,afecteaza apa din bazinele piscicole, provocand scaderea continutului in oxigen dizolvat, favorizand imbolnavirile cu branhiomicoza. Formarea mediului anaerob pe fundul bazinelor piscicole creaza conditi favorabile pentru bacteriile denitrificatoare si pentru descompunerea celulozei cu eliberare de metan.

    Fauna bentonica este biocenoza acvatica influentata de administrarea ingrasamintelor organice si mai ales a composturilor. Strucura solului de pe fundul helesteului si concentratia sarurilor din acest sol pot stimula sau sau reduce raspandirea macrofitocenozelor, determinand in acelasi timp si natura plantelor componente.

   Se recomanda ca gunoiul de grajd sa nu fie utilizat in stare proaspata. Se va depozita in platforme si se va trece la administrarea lui numai dupa ce a fermentat.

Un alt tip de ingrasamant organic utilizat este si cel provenit de la pasari.

   Alegerea  si administrarea ingrasamintelor complexe se efectueaza tinandu-se seama de conditiile climatice, caracteristicile fizice si chimice ale apei de alimentare, natura si compozitia chimica a malului, prezenta hranei naturale, populatia piscicola existenta in bazin si ritmul ei de crestere, precum si repartizarea vegetatiei.

   Distribuirea ingrasamintelor in functie de conditiile climatice se face tinand cont de temperatura apei. Aceasta se incepe atunci cand temperatura atinge valoarea de 17-18C.

   Daca distribuirea se realizeaza mai inainte de aceasta temperatura, ingrasamintele vor fi absorbite in straturile de fund ale malului, fara a avea o influenta directa asupra planctonului. Formele de fitoplancton si de zooplancton care se dezvolta inainte de aceasta perioada nu au o influenta semnificativa asupra ritmului de crestere.

   Un alt factor de care trebuie sa tinem cont la administrarea ingrasamintelor este reprezentata de caracteristicile fizice si chimice ale apei si malului.

Aceste caracteristici au un rol deosebit in alegerea ingrasamintelor si stabilirea dozelor necesare.

   Analiza chimica efectuata in helesteele ce urmeaza a fi ingrasate se refera atat la elementele generale ce influenteaza caracteristicile apei cat si la elementele biogene (azot, fosfor, calciu), prezente la un moment dat.

Foarte important este pH-ul apei si malului, care nu trebuie sa depaseasca valoarea 8, deoarece prezinta influente negative asupra solubilizarii fosforului.

   Asimilarea elementelor biogene si a hranei de catre peste decat la o duritate adecvata si prezenta unor cantitati minime de clor si magneziu.

La stabilirea dozelor de amendamente ce trebuiesc administrate se tine cont de pH-ul apei si al malului, de concentratia de calciu din apa si de nevoia de calciu a malului.

   In helesteele, care prezinta urmatoarele caracteristici:

-pH-ul apei si malului -7,3-8,4;

-calciu(Ca mg/l)-40-70

-nevoia din calciu din mal(CaO kg/ha) -260-360, se recomanda administrarea  varului sub forma de bulgari pe fundul apei, in cantitati cuprinse intre 300-400kg/ha. In perioada de crestere se mai administreaza 40-60kg/ha var, odata cu ingrasamintele minerale.

Mai poate exista situatia in care la acest pH si calciu, nevoia de calciu a malului este mai mare de 500-600 kg/ha. In aceasta situatie distribuirea varului bulgari se face in cantitate de 600 kg/ha, pe fundul uscat si 50-70 kg/ha, in apa.

   In cazul in care apa si malul au urmatoarele caractertistici:

-pH-ul apei si malului -6,0-7,0;

-calciu(Ca mg/l)-15-30

-nevoia din calciu din mal(CaO kg/ha)-600-1000,iar malul are o structura argilo-nisipoasa se recomanda administrarea de lapte de var, ce se administreaza pe fundul uscat, in cantitate de 800-1000kg/ha.Dupa inundare se va mai administra  tot lapte de var in doze repetate in cantitate de 100kg/ha, amestecat cu gunoiul de grajd.

     Studierea cantitativa si calitativa a hranei naturale este un alt factor important de care trebuie sa tinem cont in stabilirea tipului si necesarului de inrasamant administrat.

Prezenta elementelor biogene trebuie corelata cu analizele de plancton si bentos. De cele mai multe ori scaderea continutului de calciu, fosfor si azot din apa sa se datoreze dezvoltarii intense a planctonului si bentosului, ce consuma aceste elemente. In acest caz se administreaza ingrasaminte minerale, in apa, la intervale scurte, in doze repetate. Se urmareste prin aceasta mentinerea azotului si fosforului la un anumit nivel.

    In situatia in care, caracteristicile fizico-chimice si biologice ale apei indica o saracire a mediului se va administra ingrasaminte organo-minerale.

Analiza planctonului ne poate da imformatii foarte importante despre procesul de ingrasare a bazinului.

    In cazul dezvoltarii masive a algelor verzi, aparitia bloom-ului algal, se suspenda administrarea ingrasamintelor complexe. Gunoiul de grajd este singurul care se va administra in continuare, in gramezi mici, distribuite pe suprafata apei.

Stabilirea necesarului de ingrasamant ce trebuie administrat se realizeaza tinand cont si de populatia piscicola existenta in bazin si de ritmul de crestere a acestuia.

   In bazinele populate cu pui predezvoltatii si in cele de vara aIIa, ingrasamantul organic se administreaza in gramezi uniform repartizate pe suprafata bazinului, inainte de inundare.

  Ritmul de crestere al pestelui indica felul in care este asimilata hrana naturala.

Chiar daca ritmul de crestere a pestelui este bun intr-o anumita perioada, dar analizele fizico-chimice si biologice indica o saracire a mediului se va trece la administrarea de ingrasaminte.

  

Administrarea hranei artificiale

O alta metoda tehnologica de  crestere a productiei este si procesul de furajare.     Eficienta utilizarii furajelor in ciprinicultura  depinde de raportul dintre cantitatea de hrana naturala si hrana suplimentara, valoarea optima este atinsa atunci cand in ratie raportul celor doua componente este unitar. In cazul acesta elementele nutritive absolut indispensabile raman in proportia  corespunzatoare unei cresteri corespunzatoare.

    Sporul productiei de peste realizat pe baza furajelor trebuie sa fie in raport cu sporul de hrana naturala realizat prin cresterea densitatii de populare, a fertilizarii si a amendarii.completat Pe langa cantitatea de hrana suplimentara administrata in crestere este foarte importanta si modalitatea de distribuire a acesteea.

   In stabilirea necesarului de furaje ce trebuie administrat trebuie tinut cont de necesarul de hrana si de energie specific speciei cultivate. Necesarul de energie al pestilor de cultura este influentat de temperatura si concentratia in oxigen dizolvat. Metabolismul unui peste este proportional cu suprafata organismului, datorita acestui lucru calcularea necesarului de energie de metabolizare se realizeaza pe baza greutatii metabolice MMT(MMT=W0,75, unde W=masa corpului).

In stabilirea hranei suplimentare trebuie sa tinem cont de principalele cerinte nutritionale ale pestilor:

-necesarul de proteine;

-necesarul de aminoacizi;

-necesarul de carbohidrati;

-necesarul de lipide;

-necesarul de acizi grasi esentiali;

-necesarul de minerale;

-necesarul de energie;

-necesarul de vitamine.

  Necesarul de proteine variaza in limite relativ reduse(23-55%), fiind in raport direct cu varsta pestelui si cu specia populata. Puietul de peste are nevoie de o cantitate mai mare de proteine decat pestele adult. Necesarul de proteine pentru cosas este de 23-35%, iar pentru crap acest necesar se situeaza intre 30-40%. Trebuie insa precizat faptul ca de-a lungul vietii pentru aceeasi specie de peste apar cerinte diferite de proteine, datorate in primul rand variatiei temperaturii apei.

   In organismul pestilor proteinele sunt utilizate pentru crestere, regenerarea tesuturilor si pentru producere de energie.

   Continutul energetic trebuie sa se gaseasca in echilibru cu continutul energetic. Deficitul relativ de energie determina prelucrarea proteinelor destinate energiei, iar aceasta conduce la depunerea unei cantitatii mari de grasime.(Horvath Laszlo-Pestele si crescatoriile de peste,2005).

   Necesarul de proteine este  in fapt necesarul de aminoacizi.Pesti nu pot utiliza proteina ca atare din hrana, ei trebuie sa o descompuna in aminoacizi pentru a o putea utiliza.Totusi pentru ca productia sa fie eficienta cantitatea de energie trebuie sa provina din proteine, ci din hidrati de carbon. Acestia sunt foarte bine asimilati de catre pesti omnivori si in primul rand de catre crap.

Carbohidrati sunt reprezentati de catre: zahar, amidon si celuloza.Aceste componente organice i-au nastere prin procesul de fotosinteza, continand doar carbon, hidrogen si oxigen.Datorita faptului ca aceste componente sunt foarte des intalnite si sunt in aceeasi masura si cele mai ieftine si accesibile surse de energie, constitue cei mai importanti  nutrienti pentru pesti si in special pentru cei ierbivori.

   Cosasul si crapul manifesta o buna digestibilitate a carbohidratilor, avand o rata de utilizare de 30% pana la 50%.

   Lipidele constitue o importanta sursa de energie, cu rol in activitatea biomembranelor favorizand depozitarea vitaminelor solubile in grasimi. Pentru pesti de apa dulce acizi grasi esentiali(acidul linolic si acidul linolinic), asigura o crestere si o dezvoltare corespunzatoare a pestilor de cultura.

  Substantele minerale sunt reprezentate de elemente anorgnice cum ar fi: calciul, fierul, potasiul, sodiul si zincul.

  Necesarul de substante minerale este greu de stabilit deoarece acestia pot fi luati direct din apa prin branhii si piele. Spre deosebire de calciu care este preluat direct din apa de catre pesti, fosforul nu poate fi folosit direct din apa, el provenind numai din hrana administrata.

   Vitaminele sunt componente organice indispensabile dezvoltarii ormonioase a pestilor si intretinerii starii de sanatate. Acestea se clasifica in doua categorii: vitamine solubile in grasimi si solubile in apa.

   Vitaminele solubile in grasimi sunt reprezentate de vitamina a, D, E si K, ele coexistand in hrana cu lipidele, cu care sunt si absorbite. Cele solubile in apa sunt reprezentate de vitaminele B si C.

   Vitaminele solubile in apa afecteaza substantele metabolice animale prin sintetizarea coenzimelor.

De obicei vitaminele nu pot fi sintetizate in organismul estilor decat intr-o cantitate destul de mica, aportul cel mai mare al acestora provine din hrana ingerata.

  Deficientele datorate lipsei de vitamine duce la aparitia de dereglari in metabolism.

  Tinand cont de cele enumerate mai sus hrana administrata in vederea obtinerii de productii ridicate trebuie sa indeplineasca mai multe cerinte:

-amestecul echilibrat din punct de vedere fiziologic-nutritiv al compusilor trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare adecvata;

-sa asigure un aport calitativ cel putin echivalent cu cel adus de organismele cu rol trofic din mediul natural;

-sa se distribuie intr-o forma cat mai accesibila si sa fie usor de asimilat;

-sa fie distribuita in cantitati suficiente pentru obtinerea sporului de crestere dorit;

-sa fie esalonate rational, calitativ si cantitativ;

-sa nu fie utilizate in stare alterata pentru a nu imprima carnii miros si gust neplacut si a provoca imbolnavirea materialului piscicol. 

Masuri biologice de crestere a productiei

   Primul element ce se ia in considerare atunci cand se urmareste cresterea productiei este detrminat din alegerea speciei de cultura in functie de conditiile ecologice. In aceleasi conditii ecologice nivelul productiei depinde de:

-              specie;

-              policultura

-              realizarea de productii succesive, productii simultane si practicarea pescuitului.

     Ameliorarea calitativa a productiei se realizeaza prin introducerea speciilor de pradatori.

       Ameliorarea cantitativa se realizeaza prin amestecul de specii si clase de varsta ale aceleeasi specii. Un amestec bine efectuat este benefic fiecarei specii in parte, obiectivele urmarite pot fi diverse ca si tehnicile utilizate.

Policultura  este foarte importanta deoarece populand cu specii ce au un spectru nutritiv variat sunt valorificate toate nivelele trofice ale helesteului, determinand o crestere a productivitatii piscicole a acelui helesteu. Pe langa acest aspect se evita si aparitia fenomenului de bloom algal in perioadele calduroase ale anului.

   O formula foarte buna de populare este cea pe care am realizat-o in amestec cu speciile fitofage, care prin consumul de alge realizeaza un echilibru intre consumatori si producatori.

    Folosirea in formula de populare a cosasului este foarte eficienta pentru cresterea productiei in helesteele cu macrovegetatie abundenta. Prin consumul de catre acesta a vegetatiei in axces se creaza mediu favorabil dezvoltarii planctonului, ce constitue hrana pentru pestii planctonofagi.

   Productie succesiva reprezinta utilizarea in mai multe etape a aceluiasi bazin, o alternanta  intre productia animala si cea vegetala.

   Pescuitul intermediar reprezinta o alta posibilitate de realizare a unor productii suplimentare de peste. Metoda se aplica in cazul cand avem o populare densa sau un amestec de specii, care au ritmuri de crestere dierite. Pescuitul intermediar evita pierderile ce rezulta din diminuarea bazei trofice.

    

Controlul si dirijarea factorilor fizico-chimici

       Productia de peste din bazine depinde in mare masura de calitatea chimica si fizica a apei. Aceasta este caracterizata de o serie de parametri fizico-chimici. Cunoasterea acestor parametrii si a evolutiei lor, precum si a modalitatilor de control ne permite asigurarea unui mediu optim de crestere, dezvoltare si reproducere a pestilor.

      Modificarile majore ale concentratiilor caracteristice ale unor anumiti parametri chimici si biologici conduc la alterarea calitatii mediului avand unele consecinte negative:

-diminuarea diversitatii biologice;

-modificarea in sens negativ a productivitatii naturare a ecosistemelor acvatice;

- deteriorarea echilibrului ecologic pana la afectarea calitatii vietii din aceste ecosisteme;

-supraexploatarea resurselor acvatice.

Toate aceste aspecte trebuie conoscute si luate in considerare in vederea utilizarii in aplicatiile tehnologice specifice acvaculturii.

Procesele biologice din apa sunt strict dependente de factorii fizico-chimici. Mentinerea echilibrului factorilor mediali, asigura dezvoltarea micro- si macrofaunei ce are implicatie directa in cresterea si dezvoltarea materialului piscicol.

     Tehnologiile de crestere pot deveni surse de poluare. Aceasta apare in cazurile imposibilitatii asigurarii unei cantitatii suficiente de apa,la densitatii mari de crestere, dar mai ales in cazul administrarii de furaje concentrate in cantitati ridicate, determinand o incarcare a apei.

            Substantele poluante din apa afecteaza rentabilitatea cresterii pestilor datorita efectelor directe(toxice) si indirecte(deprecierea mediului de viata), dar mai ales afecteaza calitatea produsului obtinut. Datorita poluari cronice pesti acumuleaza in tesuturi fenoli, metale grele si toxine din apa, cu efecte negative asupra sanatatii oamenilor.

        Combaterea pradatorilor, parazitilor si competitorilor reprezinta o alta metoda biologica de crestere a productiei.

Productia de peste creste atunci cand se realizeaza o crestere in domeniul optim de varia a adancimii, temperaturii si oxigenului. Cresterea adancimii permite o marire a dimensiunii pestelui populat,ridicarea temperaturii medii in sezonul de crestere determina cresterea sporului de productie, iar o crestere a concentratiei de oxigen amelioreaza factoriii implicati in realizarea productiei naturale.

   Temperatura influenteaza activitatea vitala: respiratia, cresterea si reproducerea, fiind un parametru al productiei de peste.

    Modalitatile de control si dirijare a temperaturii au constat in: cresterea debitului de alimentare  si a volumului de apa inmagazinat.

   Un alt factor chimic  important pentru productie a fost continutul  in oxigen dizolvat. El depinzand de: temperatura, presiune, salinitate, continut in substante organice, miscarile maselor de apa, procesele de respiratie si fotosinteza.

    Asigurarea unui nivel optim de oxigen in helesteele de crestere a favorizat procesele de oxidare la nivelul solului. Acesta creaza un mediu optim dezvoltari bacteriilor, care  intervin in circuitul general al materie prin procesele de mineralizare. Fara un control riguros si adecvat al nivelului de oxigen din apa pot aparea procese de acumulare de substanta organica, care in lipsa bacteriilor denitrificatoare se descompune in substante toxice pentru organismele acvatice.

   Corectarea nivelului de oxigen dizolvat in apa s-a realizat prin aerare si fertilizare.

    Ph-ul constituie rezultatul interactiunilor  substantelor minerale disociate si al activitatii fotosintetice, fiind strans legat de rezerva alcalina a apei.         Amendarea bazinului a dus la stabilizarea pH-ului, productivitatea crescand, la fel si  alcalinitatea pana la 3,5ml HCl/l.

Bibliografie

1.Gheorghe Brezeanu, Alexandra Simion-Gruita-Limnologie Generala,*H*G*A* Publishing House, Bucharest ;

2.Paula Popa and Neculai Patriche- Chimia mediului acvatic, Ceres Publishing House Bucharest, 2001;

3.Luiza Florea –Hidrobiologie, « Dunarea de Jos Galati » University, 2006;

4. Witeska M. – Changes in plankton communites of ponds stocked with fish and supplied with nutrients, Acta Hydrobiologica-Vol. 37-Supplement 1-Krakov 1995, p.121-131 ;

5.Gary A. Wedemeyer -Physiology of fish in intensive culture system –ITP                      

6.BILLARD. R., - Ecosistemul acvatic si acvacultura – Buletinul de Crecetari Piscicole – Statiunea de Cercetari pentru Piscicultura Nucet – Dambovita.

7.CONSTANTINESCU G.C., – Chimia mediului – hidrochimia, Editura UNI- PRESS C – 68,Bucuresti, 2001.

8.CRISTEA A., E. CRISTEA, N. BALEANU, 1961, - Observatii cu privire la variatia regimului de oxigen si Ph in biotopurile caracteristice sectorului din aval al Insulei Brailei – Buletinul ICPP nr. 2, aprilie – iunie.

9.HORVATH LASZLO – Pestele si crescatorile de peste, Editura M.A.S.T., 2005.

10.MALACEA I., – Bilogia apelor impurificate, Editura Academiei R.S.R., 1969.

11.NICULESCU – DUVAZ M. – 1971 – Ecologia alimentatiei naturale si suplimentare la crapul de cultura – ICPA – Studii si Cercetari Piscicole, vol. IV (VII) Bucuresti.

12.OPREA LUCIAN si RODICA GEORGESCU – Nutritia si alimentatia pestilor. Editura tehnica,

13.PARTICHE N., P. POPA , R. MOCANU, C. SARBU – Calitatea mediului acvatic – Metode  de control si interpretare, Editura Ceres, Bucuresti, 2001.

14.PATROESCU  si  GANESCU, Analiza apelor, Editura Scrisul Romanesc 1980

  15. POJOGA I., 1977, Piscicultura moderna in apele interioare (Editia a III-a),     Ed. Ceres, Bucuresti.

 16. Billard R. – Les carpes. Biologie et elevage. INRA, Paris, 1995.

17. Bogatu D. 1991- Proteinele in alimentatia pestilor, Simp. Piscicultura si pescuitul in fata economiei de piata, p. 24-26, Galati.

18. Burlacu Ghe. 1983 –Valoarea nutritiva a nutreturilor, normele de hrana si intocmirea ratiilor, Vol.I si II, Edit. Ceres Bucuresti 1983

19. Cadar D. 1990 –Unele probleme actuale privind nutritia si furajarea pestilor de cultura, Piscicultura Moldovei Vol I –1990

20. Carvalho A.P., Escaffre A.M., Oliva Teles A., Bergot P., 1997- First feeding of common carp larval on diets with levels of protein Hidrolisates, Aquacult. Int. 5, 361-637.

21. Costin GM., Bogatu D., Rauta M., 1992-Contributii la optimizarea nutritiei in piscicultura intensiva, Simp. Acvacultura si pescuitul viitorului, p. 178-181, Galati. 

22. Gheracopol O., 1981- Piscicultura, Universitatea Galati.

23. Niculescu-Duvaz M.-Cercetari si rezultate in legatura cu alimentatia suplimentara a crapului, Buletin de Cercetari Piscicole,1964, nr.4.

 24. Stefan Negrea, Alexandrina Negrea, Editura Academiei R.S.R 1973- Ecologia Populatiilor de Cladocere si Gasteropode din zona inundabila a Dunarii, 32-34.

25.  Stefan Peterfi, Al. Ionescu, Editura Academiei R.S.R,1979- Tratat de algologie III.

26. Bernard DUSSARD, Paris Gauthier-Villars, 1966- Limnologie.

27. Paul BOUGIS,Presses universitaires de France,1967-Le Plancton,1-15.

28. Juan Manuel Medina-Sachez,Manuel Villar-Argaiz,Pedro Sanchez-Castillo-Structure changes in planktonic food web: biotic and abiotic controls, J. Limnol. 58(2): 213-222, 1999.

29. A. Pugnetti and R. Bettinetti – Biomass and species structure of the phytoplankton of an high mountain lake, J. Limnol. 58(2): 127-130, 1999.

 30. M. Manca and P. Comoli- Studies on zooplankton of Lago Paione Superiore, J. Limnol. 58(2): 131-135, 1999.

31. ROSA, ZM., TORGAN, LC., LOBO, EA. and HERZOG, LAW.-Análise da estrutura de comunidades fitoplanctonicas e de alguns fatores abióticos em trecho do Rio Jacuí, Rio Grande do Sul, Brasil. Acta Bot. Bras. 1988, vol. 2, no. 1-2, p. 31-46.

32.  Antonescu C. S. ,1963. Biologia apelor , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

 33. ANDREI CIOLAC -1997- Elemente de ecologie acvatica. Editura  ,, Pax Aura Mundi’’, Galati, 39,

34. ANTONESCU C.S – 1967 – Biologia apelor.  Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti., 43,

35. BOTNARIUC N., A. VADINEANU – 1982 – Ecologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti., 44,

36. CARAUSU S. – 1952 – Tratat de ihtiologie.  Editura  Academiei  R.P.R., 10,

37.GABRIELA MUNTEANU si D. BOGATU. – 2003 – Tratat de ihtiopatologie. Editura EXCELSIOR  ART, 

38.GAVRILESCU N., P. POPOVICI, 1953 – Analiza chimica aplicata la hidrobiologie si ape piscicole. Editura de Stat pentru Literatura Stiintifica Bucuresti,

KEVIN, J.C. DOROSHOV S.I., 1992 – Effect of Water Temperature and Formulated Diets on Growth and Survival of Larval Paddlefish. Transactions of the American Fisheries Socyety 121

MARCEL HUET – 1970 – Textbook of Culture. Translated by HENRY KAHN from the fouth French edition of “ Traite de Pisciculture” published by Editions ch. De Wyngaert, Brussels, 1970

39.NICOLAU AURELIA, 1964 – Statiunea de Cercetari Piscicole Nucet – Probleme abordate si realizari – Buletinul ICPP , Anul XXIII- aprilie- septembrie – 1964.

40.NIKOLSKI G.V., – 1962 – Ecologia pestilor,ed.  Academia Republicii

Populare Romane, Institutul de Studii Romano – Sovietice, Bucuresti, 67, 68

41. POPESCU EC., GR. ROSCA, I. BARCA. – 1961 – Experimentari pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte in bazinele piscicole. Bul. ICPP, 20 (1961),

42. Bogatu D. 1991- Proteinele in alimentatia pestilor, Simp. Piscicultura si pescuitul in fata economiei de piata, p. 24-26, Galati

43. Bradford M.M. 1976- A rapid and sensitive method for the quantitation of microgram quantities of protein utilizing the principle of protein-dye binding. Analytical Biochemistry, 72, 248-254  

44. Vasilescu G.-Hidrobiologie, editura Universitatea Dunarea de jos, Galati, 1986

45.Gr. Obrejanu, Metode de cercetare a solului, editura Academia R.P.R, 1964

46. Cristea Victor , 1988 – Amenajari piscicole , Universitatea “ Dunarea de Jos “ Galati                                                                                                                                               

47. Luiza Florea ,2000 –Curs de Hidrobiologie- Universitatea Dunarea de Jos Galati (curslitografiat)

48. Luiza Florea, Maria Contoman, 2007, Studii pentru fundamentarea ecotehnologiilor de acvacultura in helestee, cu impact redus asupra eutrofizarii apelor naturale, Conferinta Universitatea Ovidius Constanta .

49. Luiza Florea, Maria Contoman , Paul Lupoae ,2007, Dinamica nutrientilor din malurilehelesteelor piscicole situate in bazinul Prutului Inferior si Siretului Inferior, AnaleleUniversitatii Dunarea de Jos Galati , Fascicola VII –Acvacultura si Pescuit.

50. Ahmet A., Ozge Buryurgan, Murat Kaya, Ebru Ozdemir si Seher D. – A Survey on some physico-chemical parameters and zooplankton structure in Karaman Stream, Antalya, Turkey, 2009 Medwell Journals.

51. Ion Simionescu, Mircea Valentina,Gheorghe Andrei, Cristian Stoicescu, 1997, Referat de cercetare- Cercetari privind biomanipularea ecosistemelor acvatice in scopul exploatarii lor eficiente si durabile. 

52.Isabelle Metaxa, 2003, Asigurarea si Controlul Calitatii in Acvacultura, Ed. Pax Aura Mundi, Galati.

53. Angheluta Vadineanu, Costel Negrei, Petru Liesevici,1999, Dezvoltarea Durabila, Ed. Universitatii din Bucuresti, vol.II

54. Angheluta Vadineanu, 1999, Dezvoltarea Durabila, Ed. Universitatii din Bucuresti, vol.I

55. H. Kroupova, J.Machova, Z.Svobodova, Nitrite influence on fish: a review, Vet. Med.- Cyech.50. 2005 (11): 461-471.

56. Matei, D., 1990, Rolul si importanta apei si solului in piscicultura: metode si aparatura necesara la nivelul intreprinderilor piscicole, Piscicultura Moldovei, Lucrari stintifice, Iasi,p. 129-154.

57. Luiza Florea, 2006, Hidrobiologie – Caiet de laborator, ed. Universitate Dunarea de Jos din Galat.

58. Augustyn D., Effect of difersified pond carp culture. 2. Water temperature and transparency in ponds with the different carp production, Acta Hydrobiologica-Vol. 37-Supplement 1-Krakov 1995,p.139-145 ;

59. Kolasa-Jaminska B.,Water chemical composition of the water in pond with different carp production, Acta Hydrobiologica-Vol. 37-Supplement 1-Krakov 1995,  p.145-151.

60. Urbaniec-Brozda W.-Effect of diversified pond carp culture.4. Number and composition of phytoplankton in ponds with different carp production, Acta Hydrobiologica-Vol. 37-Suplementul1-Krakov 1995,p.151-157.

61.Jakubas M. Comparasion of development of zooplankton and bottom fauna in ponds with different carp production, Acta Hydrobiologica-Vol. 37-Suplementul1-Krakov 1995,p.157-165.

62. Mihail Costache, Mioara Costache, C. Bucur, Daniela Radu, Biotehnologii de crestere a crapului de cultura, Ed. Bibliotheca Targoviste,2006,p. 37,40-41,101.

63.B. Rossaro, A. Boggero, V. Lencioni,L. Marziali and A. Solimini, Tools for the development of bentic quality index for Italian lakes, Journal of limnology,Vol.65n.1, 2006,p.41-51.

64.T. Kragh, M. Sondergaard and N.H.Borch, The effect of zooplankton on the dynamics and molecular composition of carbohydrates during an experimental algal bloom, Journal of limnology,Vol.65n.1, 2006, p.52-58

65. Nichifor Florin,”TEZA DE DOCTORAT”,universitatea Dunarea de Jos,Galati .

66.Dobrota Stefan,Teunarea de jos ,Galati .

 




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Acid sau baza-efectul asupra nadei
Impactele lui 17β-estradiol, incluzand concentratii relevante din punct de vedere a mediului, asupra reproductiei dupa expunere in timpul stadiil
Pescuitul
Pescuitul la Somn
Polyodon spathula
Pescuitul la Stiuca
Echipamente si unelte de pescuit utilizate in pescuitul marin. efecte functionale adverse asupra resurselor escaresti si a habitatelor specifice
Ecosistemul acvatic




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu