Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » sport
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalului modern

Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalului modern



UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE UMANISTE

SPECIALIZAREA EDUCATIE FIZICA SI SPORT



LUCRARE DE LICENTA

SISTEMUL DE SELECTIE IN JOCUL DE HANDBAL PENTRU COPII DE 10-11 ANI IN CONCORDANTA CU CERINTELE HANDBALULUI MODERN

PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I INTRODUCERE

LOCUL SI ROLUL EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

HANDBALUL IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI CA SPORT DE PERFORMANTA

CAPITOLUL II GRADUL DE ACTUALITATE AL TEMEI

CAPITOLUL III SCOPUL LUCRARII SI MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

CAPITOLUL IV PROBLEMELE SI SARCINILE CERCETARII

4.1 ENUNTAREA IPOTEZEI CERCETARII

4.2 PROBLEMELE SI SARCINILE CERCETARII

CAPITOLUL V FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

5.1 CONSENSURI SI VARIATIUNI PRIVIND SELECTIA IN HANDBAL

5.2 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SELECTIA PENTRU FORMAREA GRUPELOR DE COPII INCEPATORI LA VARSTA DE 10-11 ANI

5.3 PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHO-MOTORII ALE COPIILOR DE 10-11 ANI

5.4 CARACTERUL STIINTIFIC AL PROCESULUI SISTEMIC DE SELECTIE SI PREGATIRE IN HANDBALUL DE PERFORMANTA

5.5 MODEL PROSPECTIV DE PROGRAMA PENTRU INSTRUIREA HANDBALISTELOR DE 10-11 ANI

CAPITOLUL VI ORGANIZAREA , DESFASURAREA SI CONCLUZIILE PARTIALE ALE EXPERIMENTULUI

6.1 LOCUL ,PERIOADA, MATERIALELE SI SUBIECTII EXPERIMENTULUI

STABILIREA UNUI SISTEM DE MASURATORI ANTROPOMETRICE SI A PROBELOR DE CONTROL. TESTAREA INITIALA A SUBIECTILOR

ELABORAREA DOCUMENTULUI DE PLANIFICARE A PROCESULUI DE INSTRUIRE IN CADRUL EXPERIMENTULUI

MODEL OPERATIONAL PREVAZUT PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR PLANIFICATE

TESTAREA FINALA CU INREGISTRAREA REZULTATELOR LA MASURATORILE ANTROPOMETRICE SI LA REZULTATELE DE CONTROL

PRELUCRAREA STATISTICO-MATEMATICA A DATELOR INREGISTRATE SI CENTRALIZATE

PREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR SI INTERPRETAREA LOR

CAPITOLUL VII CONCLUZII SI PROPUNERI

CAPITOLUL VIII BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

LOCUL SI ROLUL EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

Educatia fizica si sportul ocupa un loc important in societatea contemporana datorat faptului ca ele reprezinta un fenomen social complex, multifunctional cu valente formative complexe si cu functii sociale multiple.

Educatia fizica optimizeaza procesul de dezvoltare fizica, imbunatateste capacitatea de efort a organismului, perfectioneaza capacitati motrice generale simultan cu influentarea sferei psihice a individului in mod diferentiat pe varste si sex in cadrul perioadei de formare a personalitatii sale.

Educatia fizica si sportul se inglobeaza in sfera larga si generoasa a educatiei care se diversifica corespunzator liniilor de perfectionare a laturilor si formelor de manifestare umana contribuie la eliminarea unor influente nocive ca : monotonia habituala, starile de suprasolicitare si stres, obezitatea , boli cardiovasculare sau profesionale. Prin efectul si finalitatile lor educatia fizica si sportul contribuie la indeplinirea marilor sensuri ale actului educational, care ramane unic prin efectul sau total si diferit, prin varietatea formelor si procedeelor sale. Se poate afirma cu temei ca relatia dintre obiectele educatiei fizice si sportului si cele generale de educatie este directa si reciproca.

Actiunea educatiei fizice si sportului se incadreaza intr-un sistem convergent de mijloace si masuri care actioneaza concentric asupra omului, in vederea formarii, educarii, modelarii si incadrarii lui sociale cu eficienta maxima, dar si in persprectiva educatiei permanente prin asigurarea unei capacitati fizice superioare, dezvoltarea si formarea la un nivel superior a aptitudinilor motrice de baza, a miscarilor asa-zis invatate, conditionate si, pe temeiul lor, a celor specifice marii diversitati de gesturi motrice, de tehnici proprii sporturilor individuale si de o echipa, concomitent cu dezvoltarea calitatilor motrice de baza si combinate ( viteza, indemanare, forta, rezistenta, detenta, mobilitate,suplete). Educatia fizica si sportul contribuie de asemenea la formarea personalitatii umane prin influentele pe care le are asupra calitatilor psihice cognitive (senzatii, perceptii, reprezentari, gandire) a celor volitive (curaj, spirit de initiativa, hotarare, perseverenta) afective ( sentimente, pasiuni) la care se adauga si formarea unor trasaturi de personalitate cum sunt: caracterul,temperamentul, atitudinile si aptitudinile.

Finalitatea sportului de performanta; realizarea instruirii si educatiei sportive, cresterea continua a performantelor si rezultatelor sportive, a prestigiului sportului romanesc in lume sporirea contributiei sale la mai buna cunoastere a tinerilor, competitii interne si internationale sunt finalitati si obiective de mare raspundere pentru toti cei ce practica sportul de performanta si de inalta performanta.

Sportul de performanta reprezinta si un important fenomen social cu implicatii in viata sociala a cetatenilor. Spectacolul sportiv, competitiile sunt urmarite ori direct ori indirect prin intermediul mass media de mii si chiar milioane de persoane de pe diferite continente. Rezultatele competitiilor influenteaza profund opinia publica cu efecte favorabile sau defavorabile asupra starii sufletesti a acestora.

Marii campioni sau vedetele echipelor devin idoli si modele pentru o mare masa de tineret, practicanti sau nepracticanti ai ramurii sportive respective, dar care din dorinta de afirmare vor incerca si ei la randul lor practicarea sportului de performanta pentru dobandirea unui renume sau aprecierii elogioase din partea prietenilor sau a societatii. Esenta educatiei fizice si a sportului, ceea ce face sa difere de celelalte fenomene ale vietii sociale consta in faptul ca urmaresc perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacitatii de miscare fizica a oamenilor, avand ca finalitate formarea complexa a personalitatii umane.

Dintr-un alt punct de vedere trebuie aratat inca un aspect care se refera in mai mica masura la functiile acestora cu activitati special organizate de societate, deci ca proces deliberat conceput si realizat sistematic in randurile diferitelor paturi ale populatiei ci mai mult la substratul cultural al practicarii exercitiilor fizice si al sportului fapt care constituie o motivatie tot mai evidenta in viata omului contemporan.Prcaticarea jocurilor, a diferitelor ramuri de sport are loc si in afara procesului pedagogic, special organizat si in numeroase cazuri, la baza exersarii lor stau considerente de ordin recreativ, de destindere, de emulatie.

Educatia fizica si sportul au valente deosebit de nuantate pentru ca indeplinesc cerinte, interese si nazuinte foarte diversificate si in aceste conditii esenta lor sociala nu poate fi limitata la caracterul lor strict formativ ci la cel care are la baza favorizarea manifestarii libere si creatoare a posibilitatilor cetatenilor, a valorificarii inclinatiilor si dorintelor lor de influentare a capacitatii creatoare, a dorintei de afirmare si de autodepasire.

In conditiile societatii contemporane se manifesta o amplificare a rolului si sarcinilor educatiei fizice si de viata activa cu mijloace preventive si compensatorii de destindere si agrement capabile sa protejeze fiinta umana fata de fenomenele nocive ale vietii cotidiene.

Sportul optimizeaza dezvoltarea biologica a fiintei umane, formeaza gustul specific al omului pentru miscare, contribuie la integrarea sociala a omului.

HANDBALUL IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA SI CA SPORT DE PERFORMANTA

Pretutindeni, la orase sau la sate, in curtile scolilor pe bazele sportive ale asociatiilor se zaresc portile terenurilor de handbal. In salile sau terenurile din orase multimi entuziaste se aduna sa vada un joc de handbal fie de fete sau baieti, fie de juniori sau seniori.

“Handbalul a cucerit tara, dar cum si cand? Cei tineri cred ca asa a fost mereu, cei mari din afara handbalului cred ca a fost o intamplare. Istoria fuge mereu inainte si trecutul se uita. Se nasc oameni noi si nu stiu de la cine le-a ramas mostenirea”.

Succesele echipelor noastre reprezentative pe plan mondial, mereu pe podiumul marilor confruntari- incepand cu anul 1956 cand in germania reprezentativa feminina devenea campioana mondiala la handbal in 11 si pana in prezent cand s-au adunat sapte titluri de campioni mondiali trei de la jocurile olimpice, cinci castigatori ai Cupei Campionilor Europeni, patru cupe IHF – toate acestea fiind atribuite de toti expertii straini “ Scoli romanesti de handbal”.

Nu a fost o intamplare cum au crezut un timp “cei mari” ci sigur a fost o “scoala” care a creat sportului generatii de exceptie.

In “Hronicul handbalului romanesc”, Dumitru Popescu Colibasi si Radu Badescu descriu cu mult profesionalism primele trei decenii ale istoriei handbalului la noi in tara.

Handbalul a devenit un mijloc adecvat al educatiei fizice scolare datorita caracteristicilor generale cum ar fi :

Handbalul este un joc colectiv sportiv care poate fi invatat si practicat cu usurinta chiar de cei care n-au o pregatire speciala indelungata.

Jocul de handbal este o imbinare armonioasa intre miscarile naturale pe de o parte ca : alergari, sarituri, aruncari si deprinderi motrice specifice simple, accesibile si atractive pe de alta parte.

Caracterul dinamic al jocului este dat de actiunile pe care jucatorii le desfasoara in alergare, uneori chiar in cea mai mare viteza.

Instalatiile necesare sunt simple, putine, necostisitoare , usor de construit si amenajat.

Regulamentul jocului de handbal cuprinde reguli putine si usor de inteles de cei ce-l practica.

Jocul in sine se desfasoara intre doua echipe aflate intr-o adversitate tipica, de rivalitate sportiva prin lupta pentru obtinerea victoriei fata de echipa adversa, respectand regulamentul jocului.

Datorita existentei adversarului, obtinerea victoriei se realizeaza intr-o structura specifica cunoscuta in terminologie ca faza a atacului pana cand reversul, ca faza a apararii.

Fiind un joc sportiv colectiv, handbalul reprezinta o forma de activitate sociala organizata, in cadrul caruia actiunile individuale ( elemente tehnice, procedee tehnice( se coordoneaza reciproc devenind actiuni colective ( combinatii tactice).

Handbalul ca disciplina sportiva are o teorie si o metodica proprie specifica, tratand o problematica larga incepand de la handbalul in scoala pana la handbalul de inalta performanta

Jocul de handbal practicat in mod stiintific si bine indrumat de cadre didactice contribuie la intarirea sanatatii, la dezvoltarea multilaterala a capacitatilor fizice si psihice, la dezvoltarea calitatilor moral-volitive ca : darzenia, curajul, initiativa, combativitatea, intrajutorarea, corectitudinea, spirit de sportivitate, respect fata de : coechipieri arbitri, public.

Handbalul este considerat un mijloc important al educatiei fizice care contribuie pozitiv la rezolvarea sarcinilor acesteia. In joc se angreneaza intreaga musculatura avand efecte pozitive in dezvoltarea deprinderilor si priceperilor motrice cu influente deosebite asupra dezvoltarii fizice armonioase si a motricitatii. El poate fi practicat in scoala sub forma lui integrala- jocul la doua porti, cat si sub forma unor structuri de exercitii. Datorita calitatilor sale educative si formative handbalul este prevazut in programele scolare printre disciplinele prioritare incepand cu clasa a III-a precum si in cadrul orelor de activitati sportive, pe baza cunostintelor acumulate anterior.

In initierea si invatarea jocului folosind metoda globala si jocurile de miscare cu mingea asiguram o mai mare emulatie la copii, realizand astfel o mai rapida trecere la jocul bilateral. Handbalul ete practicat la nivelul tuturor categoriilor de elevi in scop recreativ, educativ si formativ.

Echipele participante in competitii desfasoara un proces de instruire prealabila sub indemanarea profesorilor, antrenarilor, fapt care conduce la cresterea calitativa a jocurilor disputate in cadrul acestor intreceri.

Selectionarea si pregatirea copiilor si juniorilor se desfasoara in cluburile sportive scolare sau in sectiile speciale ale cluburilor in asociatiilor sportive in care munca de instruire trebuie sa fie bine planificata, bine organizata si desfasurata pe baze stiintifice, realizand treptat obiectivele instructive si de performanta ceea ce constituie o premisa sigura pentru evolutia lor spre handbalul de performanta.

La nivelul bazei de masa a performantei instruirea este modelata in deplina concordanta cu particularitatile de varsta, sex si cu obiectivele prioritare de instruire pentru fiecare esalon in parte.

Competitiile la care participa copiii si juniorii, organizate pe plan local sau central, reprezinta o forma importanta de instruire in care se perfectioneaza pregatirea handbalistilor si se cultiva spiritul de combativitate.

Desii drumul spre culmile maiestriei sportive este greu, cerand multa munca, totusi atingerea acesteia se face destul de repede in comparatie cu alte jocuri sportive.

CAPITOLUL II

GRADUL DE ACTUALITATE AL TEMEI

Conceptia metodica a organizarii procesului de educatie fizica si sport s-a perfectionat si se perfectioneaza de la an la an in pas cu inoirile ce se petrec permanent in acest domeniu ca rod al unor cercetari stiintifice multidimensionale.

Jocurile sportive amplifica pe zi ce trece probleme pe care acestea le ridica pe plan practic si teoretico-metodic datorita largii popularitati de care se bucura in randul unor mase mari de practicanti si spectatori, dar mai des multitudinea valentelor de ordin sportiv, educational, organizatoric si social.

Prin rezultatele de exceptie, obtinute pe plan mondial jocul de handbal a reusit intr-un timp relativ scurt sa ocupe un loc de frunte intre ramurile sportive romanesti realizand asadar o larga popularitate in randul maselor de practicanti.

Datorita efortului cadrelor tehnice din miscarea handbalistica romaneasca colaborate cu tendintele de evolutie a jocului si de dezvoltare a handbalului pe plan international a sporit numarul practicantilor acestei ramuri sportive.

S-a rezolvat un sistem competitional complex incepand de la scolile generale pana la asociatiile sportive si cluburi a aparut o retea vasta de liceu cu program de educatie fizica si cluburi sportive scolare.

In cadrul A.N.E.F.S. si al facultatilor de ducatie fizica din tara au fost pregatiti un numar mare de profesori de educatie fizica cu specializare handbal. Datorita conceptiei unitare si proprii recunoscute pe plan international ca “scoala romaneasca de handbal” ,au aparut o serie de jucatori si jucatoare de mare valoare care au mentinut handbalul pe cea mai inalta treapta a ierarhiei mondiale mult timp. Incet, incet datorita unei lipse acute a organelor miscarii sportive de a mentine acest sport pe culmile ierarhiei mondiale dar si datorita schimbarilor de generatii apar primele masuri de desfiintare a campionatelor republicane de juniori I si II subsistem de devizie si desfiintarea campionatului republican pentru juniori III. La nivel de juniori cea mai mare pierdere a fost hotararea luata pentru desfiintarea liceelor cu program de educatie fizica, in care elevii aveau 14 ore, obligatorii saptamanal, cu profesorii de specialitate. Si din aceste considerente, incetul cu incetul handbalul romanesc a cunoscut o perioada de penumbra in domeniul performantei atat pe plan national ca si pe plan mondial. Cu toate acestea au fost depuse eforturi substantiale din partea cadrelor tehnice de specialitate pentru mentinerea handbalului la un nivel acceptabil prin alinierea teorie si metodicii handbalului la cerintele internationale.

In viitor stacheta valorica a peformantelor va urca din ce in ce mai mult datorita in special unor aspecte cum ar fi : selectia, procesul de antrenament, contributia stiintelor medicale ca si a psihologiei, pedagogiei, ciberneticii, precum si evolutia tehnicilor video- cinematografice.

Considerand ca problema de baza trebuie sa o reprezinte o conceptie unitara in domeniul initierii si instruirii copiilor si juniorilor, existand metodici si teorii specifice acestei categorii de varsta. Evenimentele istorice din 22 decembrie 1989 au facilitat reanfiintarea unor clase cu program special de handbal in cateva unitati scolare din fiecare judet, incepand cu clasa a V-a si a IX-a. Cu toate acestea situatia nu s-a imbunatatit datorita faptului ca pana in clasa a V-a orele de ducatie fizica sunt predate de invatatori si invatatoare avand repercursiuni negative asupra dezvoltarii motricitatii elevilor si a unor priceperi si deprinderi motrice specifice unor jocuri sportive, faptul neaccelerand rezultatele in grupele de initiere. Tinand cont de aceste aspecte precum si de experienta unor tari avansate in handbal ca : Rusia, Suedia,Germania, Franta, de a incepe A.B.C-ul handbalului la clasele mici consideram ca si la noi este nevoie e o incercare de abordare sistematica a initierii si elaborarea unor modele si programe pentru aceasta categorie de varsta.

Optimizarea si obiectivizarea procesului instructiv-educativ apare cu atat mai necesara cu cat a devenit o cerinta de neconstestat incadrarea si in limitele unor coordonate corespunzatoare particularitatilor individuale de varsta si sex.

Deprinderile si obisnuintele formate la varsta frageda ramane statornice iar corectarea lor este aproape imposibila.

Pentru pregatirea viitorilor handbalisti depistarea si atragerea lor spre practicarea organizata a jocului reprezinta operatiunea de baza in sportul de performanta. Asadar profesorului si antrenorului le revine obligatia profesionala de a desfasura aceste activitati cu mult tact pedagogic, rabdare si perseverenta. In fiecare lectie pentru ca ora sa fie atractiva nici unul din copii sa nu plece frustat de la pregatire si sa doreasca reantalnirea cat mai grabnica, profesorul trebuie sa posede o serie de caracteristici de personalitate: rabdare, ingaduinta, adaptabilitate, punctualitate, consecventa, comunicativitate, optimism, veselie, hotarare. Copiii ii iubesc si ii stimeaza pe invatatorii si profesorii care participa la organizarea sau chiar desfasurarea jocurilor.

Cu toate acestea el trebuie sa aiba in vedere tot timpul ca tel modelul final al jucatorului de handbal de inalta performanta, operand in fiecare etapa de instruire cu modele operationale, intermediare care sa conduca las obtinerea modelului final. Pentru acesta este nevoie sa se porneasca de la o selectie stiintifica, judicioasa care sa aiba la baza alaturi de criteriile principale (starea de sanatate, indici antropometrici, dezvoltarea calitatilor fizice, motrice, psihice, aptitudini tehnico-tactice) si pe cele ale capacitatii rapide de invatare, ale spiritului creator si de autodepasire.

In ultima vreme, atat la noi in tara cat si in alte tari au fost efectuate o serie de studii si cercetari in scopul ridicarii plafonului valoric al handbalului de performanta, dar indeosebi esalonul copiilor incepatori s-a omis.

De aici au decurs o serie de divergente de opinii, este bine sau nu sa incepem selectia pentru handbal la 10-11 ani?

Varsta la care elevii inregistreaza progrese deosebit de mari in ceea ce priveste motricitatea este de la 7 la 14 ani.

CAPITOLUL III

SCOPUL LUCRARII SI MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

In ultima vreme jocul de handbal a cunoscut o evolutie rapida si spectaculoasa. Unul din factorii determinanti ai evoluarii handbalului romanesc si succeselor repurtate pe plan mondial il constituie conceptia de joc proprie ,,scolii romanesti de handbal”. Exista foarte putine lucrari care se refera la initierea si instruirea in handbal la clasele I-IV.

Conform modelului final cadrele tehnice de specialitate , profesori si antrenori care lucreaza la nivelul de baza al handabalului de performanta trebuie sa-si orienteze activitatea spre formarea unor copii capabili de a deveni handbalisti de inalta performanta. Scopul lucrarii este de a constituii un model intermediar care, realizat sa produca acele sportive de performanta, de care loturile nationale au nevoie, pentru ca handbalul romanesc sa fie competitiv pe plan mondial.

Modelele intermediare se pot realiza prin modele operationale. Elaborarea acestor sisteme de actionare a constituit unul din principalele scopuri ale lucrarii. Un alt scop al lucrarii a fost elaborarea modelului somatic si motric al fetitelor seletionate , care supuse unui proces de predare rationalizat sa duca la realizarea modelului final al handbalistilor de 10- 11 ani.

In perioada actuala asistam la un fenomen de accelerare in ceea ce priveste dezvoltarea somatica si chiar intelectuala a copiilor, credem ca putem cobora selectia si initierea in practicarea handbalului inca din perioada varstei scolare.

Depistarea, selectionarea si initierea copiilor incepatori este o sarcina de mare responsabilitate pentru fiecare profesor si antrenor care sunt obligati sa foloseasca tot mai mult orientarile metodologice actuale, sa caute sa-si imagineze structuri de exercitii si metode prin care micutele handbaliste sa-si insuseasca intr-un timp relativ scurt o tehnica multilaterala ( capacitati rapide de invatare, spirit creator si de autodepasire) calitati motrice bine dezvoltate si un bagaj bogat de cunostiinte tactice necesare perfectionarii jocului (de handbal) bilateral.

O conditie de baza la nivelul incepatorilor o constituie conceptia de initiere care trebuie sa se bazeze pe modele si programe bine conturate in functie de strategia si metodica actuala a handbalului pe plan national si international.

Prin lucrarea de fata incercam sa aducem o anumita contributie la rezolvarea multitudinilor de probleme pe care le ridica depistarea, selectia si initierea copiilor de 10-11 ani in activitatea zilnica a profesorilor si antrenorilor care se ocupa de aceste grupe incepatoare prin prisma compararii experientei profesional cu datele furnizate de bibliografia de specialitate si cerintele federatiei de specialitate.

CAPITOLUL IV

PROBLEME SI SARCINILE CERCETARII

4.1 ENUNTAREA IPOTEZELOR CERCETARII

Ipoteza de la care am pornit a fost aceea ca nu la toate scolile sistemul de selectie folosit este in concordanta cu cerintele handbalului modern iar criteriile de selectie pot fi imbunatatite din punct de vedere somatic si motric.

4.2 PROBLEMELE SI SARCINILE CERCETARII

4.2.1 PROBLEMELE CERCETARII

a)        Selectia la nivelul incepatorilor ca factor determinant in obtinerea performantei sportive.

b)       Particularitatile morfo-functionale si psiho-motorii ale copiilor de 10-11 ani.

c)        Continutul si particularitatile metodice ale instruirii incepatorilor.

d)       Particularitatile metodologice ale planificarii procesului de instruire la varsta de 10-11 ani.

e)        Elaborarea documentelor de planificare a procesului de instruire a grupei de incepatoare.

4.2.2 SARCINILE CERCETARII

Pentru rezolvarea problemelor am stabilit urmatoarele sarcini:

a)     Alegerea si studierea unui bogat material ce se ocupa de problema selectiei si pregatirii copiilor si juniorilor in handbal.

b)     Stabilirea esantionului pentru cercetare.

c)     Organizarea experimentului inregistrarea si prelucrarea datelor furnizate.

d)     Elaborarea modelului operational prevazut pentru realizarea obiectivelor la grupa experimentala.

e)     Prelucrarea si compararea datelor inregistrate cu bibliografia de specialitate pentru formularea concluziilor si propunerilor.

4.3 METODE SI TEHNICI DE CERCETARE

Pentru realizarea lucrarii si colectarea datelor cercetarii am pornit de la compararea unor lucrari de grad didactic I a unor colegi, cu actuala metodologie a cercetarii stiintifice in pedagogie, educatie fizica si sport.

Am trecut apoi la elaborarea planului lucrarii discutarea si imbunatatirea lui cu profesorul indrumator.

Dintre metodele de cercetare am folosit metoda studiului bibliografiei, metoda convorbirii, metoda observatiei pedagogice, metoda experimentului, metoda testelor, metoda interpretarii datelor rezultate si prelucrate.

4.3.1. METODA STUDIULUI BIBLIOGRAFIEI

Intrucat lucrarea incearca sa contribuie la gasirea unor solutii viabile si bine argumentate in legatura cu posibilitatea initierii timpurii a fetelor in handbal avand la dispozitie o bogata bibliografie, am sintetizat astfel:

a)     Materiale cu caracter general din domeniul:

educatiei fizice si sportului

jocuri de miscare

jocuri sportive

b)     Materiale cu caracter metodic

lucrari de specialitate

regulamentul cercurilor sportive scolare

carti, articole privind predarea educatiei fizice

publicatii, articole privind selectia, initierea si pregatirea copiilor si juniorilor cu handbal

c)     Materiale cu caracter ajutator din domeniile:

anatomiei

psihologiei

fiziologiei

4.3.2 METODA CONVORBIRII

Cu prilejul unor intalniri cu profesori si antrenori de specialitate am incercat sa dam raspuns unor probleme referitoare la:

-selectia si initierea in handbal a copiilor de 10-11 ani, cuprinderea lor in clase speciale sau in grupe de incepatori la CSS.

-sisteme de actionare, mijloace folosite pentru optimizarea procesului de pregatire a acestor grupe.

4.3.3 METODA OBSERVATIEI PEDAGOGICE

Subiectii supusi observatiei au fost fetite din clasele a IV-a din scolile municipiului, selectionate si cuprinse apoi intr-o clasa speciala la Liceul cu Program Sportiv. Testarile au fost initiale (la inceputul clasei a IV-a, an scolar 2007-2008 si finale la inceputul clasei a V-a an scolar 2008-2009).

Observatia pedagogica a urmarit:

-influenta caracterului obiectiv al selectiei asupra modului de evaluare a procesului de pregatire;

-dozarea efortului in antrenament raportat la volum intensitate si complexitate;

-eficienta sistemelor de actionare experimentate asupra evaluarii pregatirii;

4.3.4. METODA EXPERIMENTULUI

Pe baza studiului bibliografiei, a observatiei si a convorbirilor purtate cu cadre de specialitate cu experienta am trecut la organizarea si desfasurarea experimentului.

Durata experimentului cat si a pregatirii a fost de 8 luni. Experimentul s-a desfasurat pe baza sportiva a CSS Dambovita si in sala de sport a Grupului Scolar Spiru Haret Targoviste.

Numarul fetitelor selectionate in clasa a fost de 20 desi s-au pierdut multi copii cu calitati deosebite din cauza parintilor sau a distantelor prea mari de la domiciliu la CSS sau copii nu au dorit sa se desparta de vechile colective.

4.3.5. METODA TESTELOR

Pentru testarile initiale si finale ale subiectilor am folosit aceleasi baterii de teste care au constat in :

-teste privind indicii antropometrici

-teste privind pregatirea fizica generala

-teste privind pregatirea fizica speciala

4.3.6. METODA INTERPRETARII DATELOR REZULTATE SI PRELUCRATE

Centralizarea rezultatelor obtinute in urma experimentului si interpretarea lor ne-au permis unele aprecieri privind valoarea acestora comparativ cu datele existente in literatura de specialitate.

In aceasta perioada de opt luni am experimentat:

-criterii si norme de selectie pentru varstele de 10-12 ani

-norme si probe de control initiale si finale

-modele de joc si de pregatire in cadrul unor sisteme de actionare esalonate pe semestre si lectii de pregatire(programe de pregatire esalonate ).

CAPITOLUL V

FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII

5.1 CONSENSURI SI VARIATIUNI PRIVIND SELECTIA IN HANDBAL

Sportul de inalta performanta cunoaste in zilele noastre o deosebita efervescenta, captand atentia a zeci si zeci de milioane de tineri si varstnici atrasi pe stadioane si in sali de mirajul intrecerii sportive, al performantei.

Stiinta (medicala, tehnologica, biochimica) s-a implantat profund si decisiv in ultimele decenii in peformanta sportiva. Aceasta impelmentare a stiintelor in sportul de inalta perfomanta incepe de la etate timpurii ale activitatii sportive selectia prin sport fiind o asemenea treapta initiala de introducere in sport. Pana mai ieri in sport se venea de regula intamplator, circumstantial si mult mai putin in cadrul unui sistem. Ori, societatea de azi, din ce in ce mai dispusa sa functioneze pe baze stiintifice a sesizat ca nu este rentabil nici pentru individ si nici pentru colectivitate sa faca investitii materiale si morale pentru ca dupa cativa ani totul sa fie zadarnic, nerentabil.

Asa a aparut necesitatea instruirii uni sistem organizat stiintific care sa permita pe baza unor criterii obiective, medico-biologice si a prognozei respective sa-i selectioneze din masele mari de copii si tineri, pe cei mai dotati, care in urma unui antrenament corespunzator sa realizeze modelul biologic al performerului de maine.

Astfel a luat fiinta selectia dirijata in sport, componenta a antrenamentului sportiv care opereaza azi in toate scolile nationale ale sportului de performanta.

Momentul decisiv pentru marele campion revine profesorului de educatie fizica si antrenorului care intr-un cadru organizat asigura depistarea, selectionarea celor mai dotati si promovarea lor intr-un colectiv sportiv profilat pe pregatirea copiilor si juniorilor.

In abordarea corecta aplicativa a selectiei sa dam dovada de multa mobilitate, clar viziune si in acelasi timp o prognoza riguroasa a datelor inregistrate. Marea performanta este de neconceput irealizabila fara sprijinul stiintei sportului iar prima interventie a stiintei in fenomenul sportiv se numeste selectia dirijata.

Selectia se bazeaza pe acumularea si colectarea unor inormatii despre viitorul sportiv. In realitate acestui deziderat sunt folosite metode matematice si din ce in ce mai mult cibernetice care convertesc informatiile obisnuite intr-un “model”.

Selectia se refera la actiunea de depistare, de alegere si triere a elementelor cu calitati corespunzatoare practicarii anumitor ramuri sportive cat si la actiunea de recuperare si de mentinere a unor elemente care desi recrutate parasesc ramura pentru care ua fost selectionate, putand fii insa reorientate spre altele. Scopul actiunii este de a promova elementele cele mai inzestrate si a le orienta spre alegerea probelor si ramurilor sportive potrivite.

O buna selectie prezinta numeroase avantaje:

reduce durata instruirii

elimina sau diminueaza simtitor procesul de pierderi

orienteaza corespunzator sportivii

ajuta la obtinerea mai rapida a performantelor

Selectia nu este operatie unica facuta odata pentru totdeauna ci un proces evolutiv, indestructibil legat de cresterea si dezvoltarea somato-functionala, psihica si motrica a copilului si adolescentului. Ea nu trebuie privita ca o actiune singulara dispersata de restul procesului de pregatire ci ca un sistem cu un grad ridicat de complexitate si cu multiple functii de interdependenta intre laturile acesteia.

In actiunea de selectie pentru a diminua cat mai mult coeficientul de eroare, trebuie sa se tina seama de o serie de fcatori care pot influenta aprecierile:

nivelul la care se situeaza cunostintele si experienta motrica anterioara

ereditatea

varsta fiziologica

Selectia poate fi: intamplatoare- ocazionala fara a urmarii intentionat acest lucru sau premeditata. Ea poate avea caracter periodic, la inceputul fiecarui an scolar sau permanent.

Selectia nu trebuie limitata doar actiunea de depistare ci trebuie sa aiba un flux continuu, sportivi selectionati fiind urmariti si apreciati o perioada mai lunga. Pentru a fi eficienta actiunea de selectie trebuie sa se bazeze pe indici obiectivi de apreciere. Analiza posibilitatilor individului se va face pe planuri multiple prin folosirea unor baterii diversificate de teste care sa determine valoarea inclinatiilor si aptitudinilor, pe cat posibil neinfluentate de nivelul de cunoastere a tehnicii.

Handbalul facand parte din grupa jocurilor sportive ( cu caracteristica dominanta-efortul bazat pe viteza si viteza-forta) are ca perioada practica de selectie un interrval de sapte –opt ani.

Sustinem aceasta afirmatie si este necesar sa aratam ca varsta propice selectiei pentru handbal poate cobora la opt-zece ani, varsta la care aprtitudinile cerute de specificul jocului apar conturate in comportamentul psiho-motric al copiilor.

Etapizarea procesului de selectie in handbal se prezinta astfel:

Etapa I-a incepatori varsta 10-12 ani

depistarea tinerilor talente

constituirea grupelor de incepatori

cultivarea dragostei pentru handbal

dezvoltarea calitatilor morale si de vointa

pregatire fizica generala

initierea in tehnica handbalului

studiul comportamentului psiho-motric

Etapa II-a avansati varsta 12-14 ani-juniori III

14-16 ani juniori II

continuarea pregatirii fizice generale

dezvoltarea calitatilor morale si de vointa

inceperea pregatirii specializate

desavarsirea pregatirii tehnico-tactice

Etapa III-a performanta varsta 16-18 ani juniori I

selectia definitiva la sfarsitul etapei

abordarea pregatirii pentru marea performanta

controale medicale periodice

probe si norme de control

corelatia sportiv –invatatura

Concretizata la handbal, aceasta etapizare este esalonata pe 7-8 ani si cuprinde 4 etape de selectie inglobata in sisteme.

A.    Selectia initiala- constituirea grupei

B.    Selectia intermediara (1) formarea echipei reprezentative de juniori III

C.    Selectia intermediara (2) formarea echipei reprezentative de juniori II

D.    Selectia finala – juniori I – marea performanta.

Selectia initiala consta in depistarea elementelor cu aptitudini pentru handbal si in activitatea de constituire a grupelor de incepatori-elementele caracteristice acestei etape sunt constituite in caile utilizate de antrenor, elementele de franare in reusita actiunii si de actiunile menite sa previna influenta elementelor de frinare. In ceea ce priveste metodele utilizate de antrenori pentru depistarea elementelor dotate acestea sunt multiple si difera foarte mult. Ele pot fi sistematizate astfel:

Asistente la lectiile de educatie fizica din scoli.

Urmarirea evolutiei copiilor in activitatea competitionala organizata.

Organizarea de jocuri si competitii in vacanta.

Organizarea de jocuri speciale cu caracter de selectie.

Urmarirea evolutiei copiilor la joaca desfasurata in marile cartiere de locuinte.

Discutii purtate cu profesorii din scoli, invatatorii si cu parintii din scoli.

Elementele de frinare care apar in aceasta etapa constituie o piedica destul de mare si greu de trecut. Ele sunt de ordin obiectiv sau subiectiv si fac sa se piarda o multime de copii.

a)Opozitia parintilor fata de incadrarea copiilor in activitatea sportiva constituie unul din principalele elemente care duc la franarea reusitei actiunii. Mai sunt totusi parinti care nu inteleg necesitatea activitatii sportive sau cel putin nu vor sa o inteleaga. Aceasta opzitie se simte la handbal spre deosebire de alte ramuri sportive si in special la fete.

b) Insuficienta stapanire a elementelor de baza ale handbalului si teama de a fi ridicol.

c)     Conditiile grele de antrenament.

d)     Lipsa de tact a cadrelor de specialitate de a lucra cu cei mici.

e)     Scaderea randamentului la invatatura.

f)      Distanta mare dintre sala si domiciliul elevilor.

Pentru a depasi aceste greutati sunt necesare unele masuri care luate la timp pot duce la obtinerea unor rezultate pozitive.

actiunea de a-i convinge pe parinti sa le permita copiilor practicarea handbalului;

sublinierea unor perspective atragatoare , mobilizatoare;

participarea sportivilor selectionati la jocurile celor mari(juniori II, I)

organizarea exemplara a actiunii de selectie;

Principalele criterii de care trebuie sa se tina seama la selectie sunt:

starea de sanatate

rezultatele explorarilor functionale ale diferitelor organe, aparate si sisteme

indici de dezvoltare morfologica

rezultatul unor investigatii pe planul activitatii psihice (perseverenta, curajul, gradul de independenta, creativitatea, viteza de decizie)

relatia dintre varsta fiziologica si varsta cronologica.

5.2 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SELECTIA PENTRU FORMAREA GRUPELOR DE COPII INCEPATORI LA VARSTA DE 10-11 ANI, CUPRINSI IN CSS SAU IN CLASELE CU PROGRAM SPECIAL

Evolutia rapida si spectaculoasa a jocului de handbal in ultima vreme a avut implicatii asupra tuturor modelelor de instruire si negresit asupra inceperii initierii in handbal la virste mici.

Tehnicienii domeniului considera ca este necesar ca jocul de handbal sa fie practicat in mod organizat de la o varsta timpurie, pe o baza larga de selectie si pregatire iar paractica ne-a demonstrat de fiecare data ca virtuozitatea in handbal se dobandeste in timp, acumulandu-se experienta in joc, calitati fizice corespunzatoare stabilite in perfectionarea deprinderilor prcatice, maturitate in gandirea tactica.

Performantele sportive au atins in ultimul timp nivele atat de inalte incat realizarea si depatirea lor reprezinta unul din principalele preocupari ale specialistilor.

Selectionarea si pregatirea timpurie pentru jocul de handbal necesita esalonarea corespunzatoare a obiectivelor, sarcinilor si mijloacelor,tinand cont de nivelul si posibilitatile copiilor cat si de conditiile de lucru si baza materiala existenta.

In literatura de specialitate se emite din ce in ce mai mult ideea ca selectia este o stiinta ce se bazeaza pe cantificarea parametrilor diferentiati si specifici fiecarui domeniu in parte fiind cunoscuta sub denumirea de SELECTIOMETRIE.

Referitor la domeniul sportului de performanta putem afirma ca:

-selectia apare ca un proces- deoarece reprezinta o activitate bazata pe repetabilitatea ce preocupa diferite forme institutionalizate, de cadre de specialitate ale domeniului.

Plecand de la aceste aspecte esentiale teoretice putem spune ca selectia reprezinta o actiune constient orientata in vederea depistarii, trierii si orientarii elementelor cu calitati corespunzatoare si care manifesta motivatii, aptitudini, calitati pentru practicarea anumitor ramuri de sport. In stadiile prepubertare si pubertare sau varste si mai mici actioneaza in mod dominant orientarea catre sport.

Prin orientarea catre sport se intelege actul partial sau final al unei interventii sustinute la inceputul si pe parcursul activitatii sportive a unui copil, in vederea sondarii unor aptitudini sportive si indrumarea lui catre practicarea probabila a unei ramuri sportive pentru care are calitati si afinitate.

Orientarea timpurie a copiilor catre sport desavarseste procesul de pregatire multilaterala sau specializare timpurie a viitorilor performeri in baza teoriei si metodicii sportive date, in baza modelelor preconizate pentru aceasta etapa si verificate in baza unor sisteme cuantificate obiective initiale stabilite respectand particularitatile de varsta si sex, pentru fiecare ramura sportiva in parte corelate cu norme si probe de control general valabile pentru indicii antropometrici si ai pregatirii fizice generale.

Orientarea in sport catre o ramura sportiva desi intrata in spatiul selectiei cuprinde doua laturi:

a)     preorientarea

b)     reorientarea

a)Preorientarea in sport se caracterizeaza asa cum arata si numele printr-o indrumare sau alegere mai generala pe baza unor date orientative catre practicarea unei ramuri sportive. In aceasta etapa care preceda in timp adevarata orientare se schiteaza sau se contureaza preferintele si aspiratiile individului, urmand a se lua decizia globala in sensul orientarii generale a carei definitivare urmeaza .

Preorientarea in sport reprezinta o pregatire a orientarii, o apropiere treptata de cerintele unei orientari definitive sau relativ definitive, cu finalitate imediata sau de perspectiva cu posibilitati diverse de valorificare pentru ramura sportiva respectiva. Dar pe traseul preorientarii indiferent de preocuparea celor ce se ocupa cu aceasta si de gradul lor de pregatire pot sa apara insuccese sau tendinte nepromitatoare de performante sau evolutii somato-morfologice. In acest caz specialistul in domeniu este acela care are rol dinamic si care cu competenta domeniului indruma viitorul sportiv catre o alta ramura sportiva unde probabilitatile obtinerii unor rezultate superioare este mai certa sau cel putin superioara fata de prima ramura aleasa. In aceasta perioada tactul pedagogic si priceperea cadrelor de specialitate este primordiala si hotaratoare in preorientare.

b)Reorientarea in acest scop reprezinta o schimbare a ramurii sau probei sportive fiind totodata o corectare dirijata de specialisti a unei obtiuni dirijate de la o alta ramura sau proba sportiva in care valoarea calitatilor anatomo-functionale si a aptitudinilor fizico-motrice ar putea reprezenta posibilitati de reintegrare socio-sportiva a individului.

Dupa faza orientarii definitive subiectul ramane permanent in focarul legilor generale si specifice ale selectiei sportive.

In privinta laturilor selectiei exista doua dimensiuni ale acesteia si anume:

a)     selectia cu caracter de diagnoza

b)     selectia cu caracter de prognoza

Prima latura stabileste o realitate multidisciplinara a nivelului (randamentului, potentialului), unor subiecti din punct de vedere somatic, functional, motric, psihic determinand interventiile cuvenite in aprecierea si ierarhizarea lor la momentul masuratorilor.

A doua latura se refera la perspectivele de viitor cu un grad de certitudine relativ ridicat de subiectii lor testati si masurati avand la baza investigatiile anterioare, cu ajutorul datelor comparabile. Astfel selectia cu caracter de prognoza reprezinta o sinteza dialectica, matematico-cibernetica corelata cu parametrii anatomo-biologici de sinteza bazat pe tot mai multe masuratori si investigatii, ducand totodata si la o autocunoastere individuala obiectiva in corelatie cu modelul dat al domeniului si in perspectiva fata de modelul final.

Miscarea sportiva romaneasca in concordanta cu orientarile pe plan international si plecand de la specificul romanesc al sportului de performanta si inalta performanta certificat prin rezultatele de exceptie obtinute de sportivii romani in confruntarile cu caracter mondial, a elaborat incepand cu anul 1976

“Sistemul National de Selectie in Sport”, criterii, probe si norme de control privind selectia si pregatirea copiilor si juniorilor pentru activitatea sportiva de inaltaperformanta. Aceasta este emanatia unei munci deosebite de cercetare si comparare a potentialului bio-motric a populatiei scolare corelat cu cerintele sportului de performanta si a compararii rezultatelor obtinute de sportivii romani in arena internationala fata de valorile de varf internationale.

Sistemul National de Selectie elaborat de Centrul de Cercetari pentru Educatie Fizica si Sport care si la ora actuala este inca in vigoare stabileste clar criterii de baza privind depistarea precoce a calitatilor somatice functionale si psiho-motrice necesare pentru sportul de performanta operand cu un sistem diferentiat de probe si norme de control esalonat pe varste si sex si ramuri de sport care obiectivizeaza mentinerea in pregatire a elementelor cu reale perspective de progres si afirmare.

In procesul de selectie se opereaza o serie de criterii si cu un sistem de probe si norme de control cu caracter eliminatoriu.

Dintre principalele criterii de selectie amintim:

Criterii medico-biologice

starea de sanatate

starea functionala

dezvoltarea fizica

Criterii ale calitatilor tehnice

Criterii ale calitatilor tactice

Criterii ale calitatilor psihice

Criterii ale cunostintelor teoretice

Sistemul probelor si normelor de control:

Probe si norme privind pregatirea fizica generala

Probe si norme privind pregatirea fizica specifica

Probe si norme privind pregatirea specifica pe ramuri de sport si probe sportive.

Selectia elementelor tinere este un proces complex ce trebuie corelat si desfasurat sistematic cu pregatirea.Pregatirea asigura cel mai bun cadru de observare continua a copiilor, de testare ritmica a progreselor obtinute de acestia prin trecerea periodica a probelor si normelor de control.

5.3 PARTICULARITATILE MORFO-FUNCTIONALE SI PSIHO-MOTORII ALE COPIIOR DE 10-11 ANI

5.3.1. PARTICULARITATILE SOMATICE

Ritmul de crestere din sfera vietii somatice este mai accentuata fata de cel al organelor vegetative.

La aceasta varsta se remarca o evidenta intensificare a procesului de osificare.

Oasele prezinta in structura lor o apreciabila cantitatea de tesut cartilaginos, fapt care determina slaba rezistenta a acestora la solicitari mai intense chiar deformarea lor daca intervin factori favorizanti in acest sens.

Oasele bazinului fiind complex studiate pot suferi influente negative, ceea ce impune respectarea anumitor cerinte privind efortul fizic in special la fete in aceasta perioada.

Sistemul articular prezinta la aceasta varsta aspecte de instabilitate. Fibrele musculare sunt (mai bine) relativ mai lungi avand o crescuta elasticitate.

Flexorii sunt mai bine dezvoltati in comparatie cu extensorii, cerand asadar o atentie deosebita musculaturii extensoare, formarea unei tinute corecte a corpului.

5.3.2 PARTICULARITATILE FUNCTIONALE

Se constata ca marile functiuni se dezvolta concomitent cu aspectele somatice, organismul devenind o capacitate de adaptare la efort din ce in ce mai buna.

Sistemul cardiovascular la aceasta varsta este inca slab dezvoltat. Cercetarile au aratat ca la varsta de 10 ani frecventa cardiaca este in medie de cca 100 batai/minut.

Aceasta tahicardie reprezinta o povara insemnata pentru miocard. In efort situatia este si mai dificila, inima raspunzand cu greu solicitarilor intense timp mai indelungat. Viteza de circulatie a sangelui este aproximativ de doua ori mai mare decat la adult. La aceasta varsta copiii nu suporta eforturile pe distante prea mari, iar distantele de 600-800 m sunt mai tolerante. Capacitatea vitala creste aproape paralele cu capacitatea anatomica a plamanilor , iar la sfarsitul perioadei antepubertare poate ajunge la 1800-2008 ml la elevii care practica in mod sistematic exercitiile fizice si sportul. La aceasta varsta respiratia este factor limitativ al efortului.

5.3.3. PARTICULARITATILE PSIHICE

Dezvoltarea psihica a copiilor se realizeaza la aceasta varsta printr-o acumulare sistematica a cunostiintelor, largirea orizontului mintal, dezvoltarea gandirii si schimbarea caracterului tuturor proceselor psihice. Observam la aceasta varsta o dificultate in mentinerea atentiei indelungate, dar o receptivitate crescuta de imitare care printr-o sistematica repetare asigura copiilor si fixarea noilor deprinderi. Din punct de vedere psihic la aceasta varsta se constata un progres evident al proceselor de gandire. Viociciunea si spiritul de initiativa sunt puternice. Starile afective au un caracter solid, copilul fiind usor impresionabil trecand rapid de la voiosie la apatie.

Copii sunt atasabili la aceasta varsta straduindu-se sa execute cat mai corect si fara obiectiune sarcinile pe care le primeste, dorind sa fie apreciat si evidentiat.

5.3.4. PARTICULARITATILE MOTRICE

La varsta de 10-11 ani se constata disponibilitati motrice mari ceea ce permite formarea corecta a priceperilor si deprinderilor motrice de baza cu caracter aplicativ si specifice diferitelor ramuri sportive, iar pentru sportul de performanta posibilitatea pregatirii sistematice timpurii.

Gasim acum motivatii cat se poate de diferite de la “a deveni un mare jucator” , “ a cistiga” pana la “a satisface gusturile parintilor”.

Exista o nevoie intensa de miscare, ardoare, vioiciune, indrazneala, curaj, risc la aceasta varsta, exercitand o influenta favorabila asupra capacitatii de dezvoltare a sanatatii si psihicului copiilor.

CARACTERUL STIINTIFIC AL PROCESULUI SISTEMATIC DE SELECTIE SI PREGATIRE IN HANDBALUL DE PERFORMANTA

CRITERIILE SELECTIEI

Particularitatile somato-functionale, motrice si psihice pe care le reclama handbalul recomanda o virsta optima pentru selectie. Pentru a stabili varsta optima este necesara precizarea substratului morfo-functional al calitatilor motrice si fiindca evolutia acestuia in perioada de crestere ofera suficiente repere pentru momentul inceperii selectiei initiale. Cunoscand ce fel de calitati reclama practicarea handbalului, precum si durata necesara pregatirii, stabilirea varstei la care este indicat sa se faca selectia initiala ramane o problema deschisa. Pentru reusita selectiei inceputa la 10-11 ani exigenta selectionerului trebuie sa fie foarte mare de la bun inceput.

CRITERII MEDICO-BIOLOGICE

Criteriile medico-biologice precizeaza pe de o parte starea de sanatate indispensabila unei astfel de activitati, iar pe de alta parte principalele date referitoare la dezvoltarea functionala a corpului.

Cele mai importante dintre acestea sunt:

starea de sanatate- se va stabili printr-un exmen clinic pe aparate, cat mai complet, pentru elucidarea diagnosticului si precizarea compatibilitatii sau incompatibilitatii practicarii sportului de performanta.

Starea functionala- interesand integrarea functionala endocrina, metabolica, neuromusculara, cardio-respiratorie. Dintre toate organele si sistemele aparatul cardiovascular si cel respirator sunt cele care se adapteaza mai repede la efortul fizic raspunzand cu promptitudine la socilitarile impuse.

Controlul medico-sportiv de-a lungul etapelor de selectie . Avand in vedere ca intensitatea efortului creste de la o etapa la alta, exigenta la examenul medico-sportiv va spori si ea prin examinari minutioase.

Dezvoltarea fizica

In etapa initiala a selectiei examenul trebuie sa precizeze:

nivelul de dezvoltare fizica generala in functie de varsta si sex.

aspecte de dezvoltare fizica favorizante pentru obtinerea performantei.

deficientele fizice care contraindica sportul de performanta

CRITERII ALE CALITATILOR MOTRICE

Motricitatea este condotionata de factorii interni si externi care actioneaza cu intensitate mai sporita in copilarie. Factorii interni pot fi recunoscuti in caracterele ereditare si in activitatea marilor functiuni ale organismului, iar factorii externi in conditiile de viata, de educatie, de mediu, precum si in solicitarile organismului in diferite lui activitati.

Sunt necesare unele precizari in legatura cu evolutia ontogenetica a calitatilor motrice de baza pentru ca in functie de acestea ne dam seama de varsta la care copii pot fi angrenati in activitatea de pregatire pentru marile performante.

a)VITEZA – se poate dezvolta sub forma vitezei de repetitie si de creatie ambele avand ca substrat morfofunctional scoarta cerebrala cu centrii nervosi respectivi a caror structura si functie se maturizeaza in jurul varstei de 14 ani. Pentru handbal nu urmarim posibilitatea dezvoltarii vitezei cat existenta calitatii inascute de a dezvolta o viteza crescuta.

b)INDEMANAREA –structura ariei motrice de la 11 ani are acelasi aspect ca la maturitate, iar analizatorul kinestezic la 14 ani este asemanator cu cel remarcat la maturitate. Maturizarea precoce a ariei motrice a scoartei cerebrale si a analizatorului kinestezic explica posibilitatea obtinerii de performante valoroase la varsta frageda , selectia si specializarea sportiva putandu-se face de timpuriu.

Daca de la 11-14 ani copilul nu da dovada de o indemanare deosebita pentru o activitate motrica , cu greu se poate presupune ca o va castiga ulterior motiv pentru care selectia initiala reclama o atentie deosebita in ce priveste acest punct. Indemanarea specifica se poate realiza pe parcursul procesului de pregatire, dar se obtine mult mai usor avand ca fundment o buna indemanare generala. Indemanarea atat cea generala cat si cea specifica este o calitate motrica complexa, din structura careia fac parte o serie de factori care pot fi ei insisi catalogati drept calitati psiho-motrice ca de pilda: simtul echilibrului, simtul de orientare a corpului in spatiu, simtul de coordonare a miscarii membrelor, simtul de coordonare a activitatii marilor grupe musculare, simtul de diferentiere si reproducere a directiei, vitezei si amptitudinii miscarii.

c)FORTA –are ca substrat morfofunctional sistemul neuromuscular . Atat ritmul cat si nivelul de dezvoltare pot fi substantial influentate de antrenament in cazul fortei si rezistentei, dar pana cand substratul morfo-functional nu s-a apropiat de pragul maturitatii nu este recomandabil ca aceste calitati motrice sa fie antrenate intensiv. La aceasta varsta creiteriul de selectie forta, este considerat secundar si evaluarea se face utilizand criterii subiective. Totusi , grupa musculara ce intereseaza in principal handbalul, a bratului de aruncare poate fi testata prin diferite probe. La aceasta varsta organismul fiind in plina crestere si inca fraged o dezvoltare excesiva a fortei poate impiedica cresterea.

d)REZISTENTA- datorita particularitatilor de varsta ( volumul mare al inimii si o greutate corporala mica) fetitele de 10-11 ani pot efectua in cazul unor dozari corecte, un efort apreciabil de rezistenta suportand mai bine excitantul de durata lunga(10 min). In cazul efectuarii unor eforturi statice de lunga durata oboseala se instaleaza rapid (datorita inhibitiei de protectie).

e)DETENTA- este o calitate motrica combinata la care iau parte viteza si forta. Stabilirea uneia din caracterele ereditare viteza de reactie, permite o selectie primara relativ precoce, dar componenta forta obliga o amanare pana in momentul in care atinge un nivel corespunzator.

DEPRINDERI MOTRICE DE BAZA

In timpul jocului, elevul este pus in situatia sa alerge, sa sara , sa arunce, aceste deprinderi motrice de baza fiind prezente in continutul diferitelor probe atletice motiv pentru care multi specialisti ai domeniului educatiei fizice si sportului au denumit handbalul “ atletismul cu mingea”.

ALERGAREA- este deprinderea cu larga aplicativitate motrica naturala care exercita cele mai mari influente asupra dezvoltarii capacitatii de rezistenta a organismului. La aceasta varsta copii alearga mai mult in activitatea neorganizata. Apare asadar necesitatea ca la aceasta varsta sa se formeze deprinderea corecta de a alerga.

SARITURA- la aceasta varsta exista premise pentru formarea corecta a deprinderilor de saritura, in diferitele variante din mecanismul de baza.

ARUNCAREA- este deprinderea motrica la care trebuie sa se insiste la aceasta varsta. Este vorba de aruncarea la distanta si la tinta, cu un brat de deasupra umarului, de pe loc si din alergare. La fete nivelul de coordonare in executia aruncarii este scazut.

5.4.1.3. CRITERII ALE CALITATILOR PSHICE

Dezvoltarea psihica nu poate fi studiata si apreciata cu aceeasi usurinta si obiectivitate ca si crestere si dezvoltare somatica si motrica. Totusi orice antrenor sau profesor trebuie sa cunoasca principalele manifestari psihice ale copiilor pe care ii antreneaza. Acestia pot fi spontani, mobili, vioi sau lenti, greoi, inhibati, pot fi preietenosi sau retinuti ,pot fi increzatori, calmi, egali sau banuitori instabili, nelinistiti. Toate aceste forme de manifestare a calitatilor psihice fac uneori din copii adevarate enigme.

Caaracteristicile psihice de o reala importanta care pot fi relevate cu usurinta din comportamentul copiilor sunt:

a)VOINTA – se caracterizeaza prin comportamentul motric al copiilor prin: darzenie, hotarare, disciplina, curaj, orientare spre scopmaterializandu-se fie printr-o energie vie, exploziva, fie prin aspectul unei perseverente calculate, sigure. Cei lipsiti de vointa sunt delasatori, neglijenti, obosesc repede la orice efort. Vointa se manifesta prin atitudinea pe care sportivul o are fata de solicitarile mereu crescande ale antrenamentului prin lupta pentru victorie, calitati ce trebuie cultivate din primele ore de antrenament. Vointa joaca un rol deosebit in jocul de handbal unde dominanta este contacul fizic cu adversarul.

b)AFECTIVITATEA- la copii se apreciaza dupa caracterul vesel, bland, inchis si agresiv. Trebuie urmarite in acelasi timp aspectele de motivitate, timiditate, simtul de demnitate, de cinste. Toate acestea se pot urmarii la antrenament:

daca sunt lenesi, neatenti, recalcitranti sau silitori , ascultatori sau respectuosi.

daca sunt disciplinati, corecti, seriosi sau dezordonati, neseriosi, incorecti.

daca sunt intelegatori, modesti, generosi, absurzi, invidiosi, jucand un rol important atat in cadrul procesului de antrenament cat si in comportamentul din competitie.

c)INTELIGENTA- la aceasta varsta este apreciata cu un grad mai mare de relativitate. Importanta inteligentei vii creatoare apare in handbal pe parcursul maturizarii sportive.

d)MEMORIA- dezvoltarea memoriei depinde intr-o buna masura de puterea defixare a atentiei care poate fii concentrata sau distributiva, sustinuta sau discontinua. Unii copii memoreaza mai bine cifrele, altii faptele. Copii se concentreaza la aceasta varsta destul de greu si obosesc repede, sunt neastamparati si tot ce vad sau aud le distrage atentia.

e)IMAGINATIA –poate fii bogata si vie sau saraca si confuza. La aceasta varsta jocul si activitatile motrice raman pe primul plan. Se dezvolta sentimentul datoriei determinand marirea randamentului activitatii depuse de ei.

f)MOTIVATIA- este constituita din mobiluri interne si externe ale conduitei care actioneaza organismul il incita la actiune , sustine si orienteaza conduita. Pentru handbal o mare importanta o are tenacitatea ce include in sfera sa puterea de autodepasire, trebuinta de performanta, vointa, taria de caracter.

5.4.2. JOCUL SI INTRECEREA – MIJLOACE FUNDAMENTALE ALE INSTRUIRII

Teoriile formulate de diversi autori explica jocul in concordanta cu interesele de clasa raportandu-l la modul de viata social, la formarea si evolutia proceselor psihice a personaliatii in general. Cateva idei:

JEAN CHATEAU-“ cine spune joc spune totodata si libertate, si o educatie prin joc trebuie sa fie o sursa atat de efort fizic cat si de bucurie morala”.

“Copilul este serios pentru ca prin succesul jocului el isi afirma vointa, isi proclama forta si autonomia”.

G. MAGNANE- “copilul care se joaca pare sa nu oboseasca. Prin joc el isi recastiga fortele, asemenea lui Anteu sau unei baterii care se incarca cu ajutorul unui dinam”

E.CLAPAREDE- “ la copil jocul este munca, este datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire si in consecinta poate sa actioneze”.

Jocul in scoala reprezinta o punte de legatura intre copilaria libera si incadrarea in obligatiile sociale scoalre. Datorita faptului ca in joc copilul gaseste elemente comune cu munca adultilor, adica cheltuiala de energie, cadrul colectiv de desfasurare, disciplina si regulile, dorinta de depasire, il pregatesc pentru activitatea de invatatura si viitoarea conduita umana. Activitatea lucida este mai densa in copilarie si tinerete. Copii se joaca aproape tot timpul. Jocul ofera copiilor o multitudine de impresii care contribuie la imbunatatirea cunostintelor despre lume si viata, maresc capacitatea de intelegere a situatiilor complexe, favorizeaza dozarea fortelor fizice si spirituale, stimuleaza dorinta de a reusi, ingeniozitatea in rezolvarea diverselor probleme.

Pentru o caracterizare atotcuprinzatoare a jocului este nevoie sa citam din “ Psihologia educatiei fizice” de Epuran Mihai care evidentiaza urmatoarele aspecte definitorii ale jocului :

activitatea naturala care izbucneste din trebuintele firesti de miscare si de manifestare a calitatii fiintei umane.

activitatea libera cu participarea benevola, in care primeaza dorinta si nevoia omului de a se juca.

activitatea atractiva care determina stari afective pozitive si satisfactii .

activitate totala care angajeaza fiinta umana in integritatea sa, cu toate functiile psihice, cognitive, afective, volitive,motrice etc.

activitatea recreativa compensatorie care prin fiinta umana cauta destindere si distractie.

In cadrul activitatii de educatie fizica si sport prin joc se pot realiza o serie de obiective cum sunt:

dezvoltarea fizica generala si intarirea sanatatii

dezvoltarea deprinderilor motrice si a calitatilor motrice

formarea si insusirea unor cunostinte utile, prin largirea sferei reprezentarilor despre lume, precum si a tehnicii anumitor ramuri de sport.

dezvoltarea personalitatii a spiritului colectivist si a calitatilor moral volitive.

Prin folosirea jocului se poate cunoaste personalitatea dubla, biologica si psihica a copilului intr-un grad de autenticitate ce nu poate fi inlocuit. Jucandu-se copilul nu este in stare sa ascunda nimic din starile sale psihice si sentimentele care il anima putand fi folosit ca o forma eficienta de selectie pentru practicarea sportului de performanta. Motivele care au condus la includerea jocurilor sportive in programele scolare pot fi argumentate prin:

jocul sportiv pentru elevi reprezinta activitatea motrica globala cea mai atractiva, prin intermediul careia se poate actiona pe un fond de solicitare motrica si psihica complexa.

Jocul sportiv ca atractivitate globala constituie un instrument eficace de actionare a functiilor organismului a calitatilor fizice si psihice.

Comparativ cu celelalte elemente de continut ale programei scolare in care se realizeaza initierea elevilor, jocul sportiv fiind o activitate eminamente colective, favorizeaza realizarea si dezvoltarea relatiilor de grup cu cei mai ridicati indici de eficienta.

Principalele deprinderi, calitati motrice si insusi moral volitive specifice jocurilor sportive incluse in programele de educatie fizica scolara au valoare de intrebuintare si in alte domenii de activitate.

Alergarea, sariturile, prinderea si aruncarea, viteza, indemanarea, forta, darzenia, supletea, mobilitatea, perseverenta, daruirea sunt solicitate in relatii de interdependente multiple si complexe cu implicatii in formarea personalitatii umane.

In vederea sporirii eficientei lectiilor de educatie a fortei de stimulare si de atractie a acestora, toate programele de educatie fizica elaborate pana in prezent au acordat deosebita atentie insusirii de catre elevi a minimum 2 jocuri sportive, precizand totodata organizarea unor campionate intre clase in timpul liber al elevilor pentru a stimula elevii pe calea continuei perfectionari sportive. Jocul de miscare dezvolta simultan deprinderile motrice, de baza sau specifice, calitatile motrice si in acelasi timp procesele psihice, trasaturile de personalitate.

Jocul este un exercitiu care pregateste copilul pentru viata oferindu-i o multitudine de impresii care contribuie la imbogatirea cunostintelor despre lume si viata, maresc capacitatea de intelegere a situatiilor complexe, favorizeaza dozarea fortelor fizice si spirituale, creaza capacitati de concentrare, stimuleaza dorinta de a reusi, ingeniozitatea in rezolvarea diverselor probleme.

Cei mai multi elevi asteapta cu nerabdare jocurile in cadrul carora “nu-si menajeaza fortele, se entuziasmeaza, participa cu daruire, sunt dornci sa execute, sa se afirme”. Indiferent de varsta, elevii considera jocul “ cel mai placut moment al lectiei”.

Ei se bucura sau se supara, se framanta, se orienteaza, colaboreaza , se incurajeaza sunt critici sau autocritici, se stimuleaza, se ajuta, nu fac concesii, doresc victoria si sunt afectati de nereusita. In joc se armonizeaza interesele, elevii se unesc “ manati de acelasi scop, daca echipa castiga apare bucuria biruintei, daca echipa pierde, apare durerea insuccesului”.

Competitia este o situatie de realizare prin care copilul urmareste afirmarea de sine, in acelasi timp este si o situatie importanta de evaluare sociala. Copilul si nu numai el, deci elevul sportiv, prin rezultatele din competitie aspira spre o noua treapta a promovarii sale, la dobandirea unei situatii sociale mai bune a superioritatii. Cum orice intrecere are in vedere obtinerea unei performante, valoarea acesteia este confirmata, validata si apreciata social de colegi, de profesori, de parinti, de public, de arbitrii oficiali.

Intrecerea nu este numai lupta dintre competitori pentru dovedirea superioritatii ci si in spectacol realizat d sportivi pentru a satisface micul sau marele public tot mai numeros si mai exigent.

5.4.3. CERINTE MEDICO-PEDAGOGICE PRIVIND INITIEREA IN HANDBAL LA 10-11 ANI

Respectarea cerintelor medico-pedagogice generale ale educatiei fizice si ale antrenamentului sportiv prin stabilirea unor limite precise si riguros corelate la posibilitatile copiilor in folosirea mijloacelor si metodelor in raport cu volumul de efort depus, contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor si sarcinilor necesare initierii in handbal.

Pregatirea timpurie pentru jocul de handbal nu presupune numai dobandirea unei deprinderi in exclusivitate tehnice, ci si o pregatire realizata pe suportul durabil al unei complexe pregatiri fizice.

Instruirea copiilor trebuie sa se axeze pe cele mai noi si valoroase cuceriri tehnico-tactice si metodice ale handbalului si sa se desfasoare pe baza unor modele operationale de pregatire, a caror eficienta sa depaseasca nivelul cunoscut in practica curenta pe plan national.

Realizarea integrala a modelului de initiere si pregatire reprezinta obiectivul de baza ce trebuie sa se realizeze sistematic si comparativ pe durata procesului de pregatire cu respectarea principiilor didactice de invatare. O problema metodica care traverseaza intreg procesul de instruire al copiilor este cea a folosirii metodelor de instruire globala si analitica. In ultima vreme specialistii sunt de parere ca la nivelul copiilor incepatori accentul trebuie sa cada pe metoda globala adica exersarea jocului integral sau a elementelor sale componente. In etapa de initiere se insusesc si se invata primele elemente tehnice, in a caror insusire apar o serie de dificultati sau executii incorecte ce necesita o insusire corecta.

Este necesara o exersare si o repetare analitica, pana ce gradul de stapanire a executiei acestea se ridica la nivelul perfectiunii. Urmarind succesiunea intregului proces de invatare in jocul de handbal se observa posibilitatea de a cladi pe fondul unor deprinderi insusite, altele noi, accelerand astfel procesul de atingere a unor valori si nivele scontate.

Intelegem prin metodologia generala a succesiunii esalonarea in timp, pe etape, pe factorii antrenamentului a intregului continut al procesului de invatare.

Teoria si metodica handbalului au stabilit o stratificare specifica a initierii si instruirii copiilor si juniorilor, in concordanta cu particularitatile de varsta, sex si cu obiectivele instructiv educative si de performanta fixate pentru fiecare esantion al bazei de masa a handbalului de performanta. Astfel au fost stabilite urmatoarele stadii de instruire:

- copii incepatori 10-12 ani

- copii avansati 12-14 ani, proveniti din grupele de incepatori care au perspective reale.

- copii de performanta 12-14 ani, juniori III, cu o evolutie foarte rapida si cu calitati de exceptie.

-copii avansati 14-16 ani, juniori II care provin din grupele de copii de performanta si de avansati, la care se adauga si juniorii noi selectionati- incepatori cu calitati de exceptie si perspective certe de afirmare.

-performanta 16-18 ani, juniori I, promovati din grupele de juniori II.

Schematic structura bazei de masa a handbalului de performanta arata astfel:

- juniori I 16-18 ani

- juniori II 14-16 ani

- copii de performanta 12-14 ani

( cu evolutie rapida)

- copii avansati 12-14 ani

(cu evolutie lenta)

-incepatori 10-12 ani

Important in munca cu copii este asigurarea unei pregatiri multilaterale paralel cu educarea si dezvoltarea calitatilor motrice incepand cu viteza si indemanarea si terminin cu forta si rezistenta. Se va insista in acelasi timp asupra evitarii suprasolicitarii si monotoniei in pregatirea copiilor asupra posibilitatilor de adaptare a organismului la effort, reglarii marilor functii organice si a intregului potential biologic in concordanta cu particularitatile psihice ale copiilor.

Subaprecierea acestor aspecte pot avea urmari nefaste asupra sanatatii si asupra perspectivei de evolutie a performantelor. La aceasta varsta copilului ii place sa se intreaca cu ceilalti sa se grozaveasca atunci cand izbuteste si sa se ambitioneze cand esueaza. Aceste trasaturi trebuiesc exploatate ceea ce este un argument in plus pentru folosirea larga a jocurilor de miscare si pregatitoare, precum si a exercitiilor sub forma de intrecere. Este necesar sa se acorde o atentie deosebita celor invinsi in diferite intreceri, ei trebuind apreciati pentru ce au facut bine sau corect, ambitionandu-i in vederea viitoarelor intreceri din cadrul lectiei sau lectiilor viitoare.

Pasiunea pentru handbal si dorinta de afirmare se realizeaza in principal in cadrul lectiilor de antrenament prin mijloace specifice, dar la aceasta trebuie sa concure si o serie de alte mijloace nespecifice cum ar fi:

-legatura stransa cu familia copilului

invitarea acestora la antrenamente si jocuri

popularizarea marilot sportivi ai sectiei si rezultatele acestora

vizionarea unor jocuri de valoare

vizionarea antrenamentelor echipelor de seniori si a unor grupe de nivel superior

prezenta la antrenamentele incepatorilor a unor handbalisti de performanta consacrati.

activitati extrascolare sub forma de excursii, drumetii.

vizionari de jocuri in alte localitati, toate convertite pentru omogenizarea convingerilor colectivului si formarea convingerilor pentru practicarea organizata a handbalului la un nivel superior fata de etapa data.

Concluzionand cele prezentate anterior este necesar sa aratam ca procesul de initiere in handbal fiind pe langa aspectele sale specifice un proces didactic trebuie sa se bazeze pe principiile care guverneaza intregul proces instructiv-educativ cu respectarea aplicarii esalonate a metodelor de invatamant specifice fiecarei etape date din procesul activitatii practice, curent adaptate la specificul ramurii sportive.

Astfel din punct de vedere didactic putem vorbi despre urmatoarele principii de invatare in educatia fizica si sport.

principiul practicarii active si constiente

principiul intuitiei

principiul insusirii temeinice

principiul legarii instruirii de cerintele practice

principiul sistematizarii si continuitatii

principiul accesibilitatii

principiul individualizarii

Principalele sarcini ale procesului de instruire( transmiterea, formarea, desfasurarea, consolidarea, aprecierea, verificarea) se realizeaza printr-o serie de metode de invatamant cum sunt:

a)     Metode verbale- metoda explicatiei

-metoda exprimarii

-metoda conversatiei

b)     Metode practice – metoda demonstratiei

-metoda repetarii

c)     Metoda observatiei

d)     Metoda aprecierii activitatii si a progresului realizat

Referindu-se la valoarea si la folosirea metodelor de invatamant multi pedagogi s-au exprimat destul de concludent:

J.LOCKE- remarca: “ marea arta a profesorului consta in trezirea si mentinerea atentiei elevilor, daca acest lucru i-a reusit el poate sa avanseze cu siguranta atat de repede, cat ii permit capacitatile elevului, dar in lipsa acestor conditii toate straduintele zgomotoase conduc greu sau aproape deloc la tinta”.

KIEER KEGAARD- “procesul de invatamant incepe cand tu , profesor, inveti de la elev, cand tu, situandu-te in locul lui, intelegi ce a inteles el si felul in care a inteles”.

5.5.MODEL PROSPECTIV DE PROGRAMA PENTRU INSTRUIREA HANDBALISTELOR DE 10-11 ANI

5.5.1 OBIECTIVE GENERALE

asigurarea unei selectii corespunzatoare in concordanta cu realizarile in perspectiva a cerintelor handbalului de performanta

cultivarea dragostei pentru jocul de handbal

dezvoltarea capacitatii motrice a copiilor, in functie de particularitatile morfo-functionale la aceasta varsta

asigurarea unei armonioase dezvoltari fizice si totodata influentarea rapida a dezvoltarii grupelor musculare frecvent solicitate in handbal

dezvoltarea calitatilor motrice cu accent deosebit pe viteza si indemanare precum si realizarea unor indici corespunzatori de forta, rezistenta si detenta care sa permita insusirea corecta a exercitiilor tehnico-tactice

insusirea unor procedee tehnico-tactice eficiente si aplicarea lor in conditii de joc

invatarea unui sistem de atac si a unui sistem de aparare

La sfarsitul acestui stadiu in ceea ce priveste latura tehnico-tactica a procesului de instruire trebuie realizat modelul minimal de joc:

Modelul jocului in atac

a)     trecerea rapida din aparare in atac (CA)

b)     asezarea corecta in sistem si organizarea atacului

c)     joc de atac organizat

Modelul jocului in aparare

a)     replierea in aparare in cea mai mare viteza

b)     joc de aparare organizat intr-un sistem (apararea pe zona 6:0)

5.5.2 OBIECTIVE PE FACTORII ANTRENAMENTULUI

PREGATIRE FIZICA GENERALA

Obiective:

-asigurarea unei armonioase pregatiri fizice si totodata influentarea treptata a dezvoltarii grupelor musculare frecvent solicitate in jocul de hnadbal, precum crearea suportului fizic necesar insusirii corecte a elementelor tehnico- tactice fundamentale.

Sisteme de actionare:

dezvoltarea vitezei cu accent pe viteza de deplasare, de executie si de reactie, necesare executarii procedeelor tehnico-tactice de baza

dezvoltarea indemanarii necesara in manevrarea cu usurinta a mingii si in efectuarea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice individuale

dezvoltarea fortei generale cu accent pe dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare si superioare, abdominale si a centurii scapulo-hmerale asigurand suportul de forta necesara executiilor tehnice

dezvoltarea rezistentei generale aerobe

PREGATIREA TEHNICA

Obiective:

initierea si obisnuirea copiilor in tehnica de baza pentru atac si aparare, folosind cele mai accesibile mijloace specifice si nespecifice in procesul de pregatire

Sisteme de actionare:

Sisteme de actionare in atac:

a)     Pozitia fundamentala:

inalta

medie

b)     Miscarea in teren:

alergarea lansata

opriri si porniri rapide

alergare serpuita printre aparatori

deplasari in pozitie fundamentala

patrundere ( in adancime,spre poarta)

opriri din alergare

opriri din deplasare si intoarcere

saritura pe loc

retragerea cu spatele

schimbarea simpla de directie

c)     Scoala mingii:

jocuri pregatitoare

stafete

d)     Tinerea mingii:

cu doua maini:

in dreptul pieptului

- deasupra capului

- in dreptul soldului

- in dreptul genunchiului

cu o mana:

- prin apucare

prin echilibrare

e)     Prinderea mingii- se face de pe loc, din deplasare si saritura

cu doua maini:

- in dreptul pieptului

- abdomenului

- deasupra capului

- la nivelul genunchilor

ridicare mingii cu doua maini:

- care se rostogoleste pe sol

- care stau pe sol

- care ricoseaza din teren

f)      Pasarea mingii- se fac de pe loc, din mers, din alergare, cu pas adaugat , incrucisat, din saritura:

cu o mana (pasa de baza zvarlita pe deasupra umarului)

- de pe loc

- din mers

-din deplasare

- cu joc de picioare

-din alergare

-cu doua maini:

- de la piept

- de deasupra capului

- din dreptul abdomenului

g)     Conducerea mingii (dribling)

- simplu

- multiplu

-pe loc

-din mers

-din alergare

-serpuit printre aparatori

-cu o mana

-cu ambele alternativ

-cu schimbari de directie

h)     Aruncarea la poarta:

-aruncare zvarlita pe deasupra umarului (procedeul de baza)

-de pe loc

din alergare

cu pasi adaugati

individual

cu coechipieri

Sisteme de actionare in aparare:

a)     Pozitia fundamentala:

medie

inalta

joasa

b)     Miscarea in teren:

alergare cu spatele

opriri si intoarceri

saritura

deplasari laterale cu pasi adaugati

deplasari in fata cu pasi adaugati

retragere cu spatele la semicerc

iesiri la adversari ( tampon, conducere, retragere)

c)     Intrarea in posesia mingii:

interceptia mingii

recuperarea mingilor ricosate de la coechipieri sau adversari

recuperarea mingilor rostogolite pe teren

recuperarea mingilor ricosate din bara

d)     Blocarea mingilor aruncate spre poarta:

cu bratele intinse in sus

de pe loc

- din saritura

cu bratele intinse lateral

de pe loc

din saritura

e)     Scoaterea mingilor de la adversar:

din tinere echilibrata

din dribling

Sistem de actionare in tehnica jocului portarului:

a)     Pozitia fundamentala:

la aruncarile de la distanta

la aruncarile de pe extrema

la aruncarea de la 7 metri

b)     Deplasarea in spatiul portii:

cu pas adaugat in poarta

alergare dupa mingie

opriri, intoarceri

sarituri

recuperarea mingii

c)     Prinderea mingii:- cu doua mingii

d)     Respingerea mingii- cu bratul, cu piciorul

e)     Degajarea mingii in timpul jocului

PREGATIREA TACTICA

Obiective – asigurarea unui bagaj corespunzator de cunostinte si deprinderi tactice individuale pentru atac si aparare necesar miscarii in teren, manevrerarii mingii, trecerea din atac in aparare si invers in cadrul jocului bilateral.

Sisteme de actionare

2.AT. Sisteme de actionare in atac:

a)     Insusirea corecta a deprinderilor tactice individuale de baza:

dezvoltarea capacitatii de a alege cel mai indicat procedeu tehnic pentru o situatie

cautarea celui mai bun plasament

respectarea postului in echipa

asigurarea mingii

demarcaj

schimbarea simpla de directie

depasirea adversarului pe partea bratului de aruncare

recuperarea mingii

b)     Insusirea corecta a elementelor tactice de baza colective:

combinatii tactice in momente fixe de joc:

aruncare de la 9 metri

aruncare de la margine

minge de arbitru

actiuni tactice in momente fixe: 7 m.

colaborarea cu coechipierii

Sisteme de actionare in aparare:

a)     Insusirea corecta a deprinderilor tactice individuale de baza:

pozitia fundamentala in aparare

deplasarea in aparare mereu intre adversar si propria poarta

marcajul adversarului

atacarea jucatorului cu mingea

blocarea mingiilor aruncate spre poarta

urmarirea si recuperarea mingii

b)     Insusirea corecta a elementelor tactice de baza colective:

replierea in aparare in cea mai mare viteza

repartizarea advresarilor si numaratoarea

acordarea ajutorului reciproc

asezarea pe semicerc in sistemul de aparare 6:0

initierea apararii “ om la om”

Sisteme de actionare in tactica jocului portarului:

plasamentul in poarta

apararea aruncarilor de la distanta

colaborarea cu aparatorii

activitatea ca jucator de camp

PREGATIREA PSIHOLOGICA

Obiective:

educarea si dezvoltarea pasiunii pentru practicarea jocului de handbal

dezvoltarea curajului

cultivarea initiativei, a spiritului de echipa, decizie, darzenie, perseverenta

educarea atentiei, a gandirii

Sisteme de actionare:

folosirea in cadrul lectiilor a metodei aprobarii si dezaprobarii unor exercitii si jocuri de miscare si pregatitoare ce presupun respectarea stricta a unor reguli.

PREGATIREA TEORETICA

Obiective:

invatarea regulilor de baza ale jocului de handbal

notiuni de igiena personala

Sisteme de actionare:

insusirea principalelor notiuni de regulament se realizeaza prin explicarea teoretica a acestora, dar mai ales prin explicarea situatiilor aparute in timpul exersarii si desfasurarii jocurilor pregatitoare si a celor bilaterale cat si in timpul pregatirii si analizei jocului.

notiunile de igiena la locul de antrenament (vestiare, in timpul antrenamentului) pastrarea curateniei in sala si pe teren si dupa antrenament (dus).

CAPITOLUL VI

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA SI CONCLUZIILE PARTIALE ALE EXPERIMENTULUI

LOCUL, PERIOADA, MATERIALELE SI SUBIECTII EXPERIMENTULUI

Experimentului a fost initiat in anul scolar 2007-2008 pentru constituirea grupei de incepatoare din cadrul Clubului Sportiv Scolar Dambovita

Esantionul de copii care au fost supusi testarilor sunt fetite de varsta 9 -10, ani, clasele a IV-a de la Scoala generala nr.6. Grupa de incepatoare a fost formata din fetite selectionate din clasele a IV-a A, B, C si D dintr-un numar total de 92 eleve

Experimentul s-a desfasurat pe baza sportiva a scolii generale nr.6 care cuprinde teren de volei, teren de handbal 40/20 m, groapa pentru sarituri, sector pentru alergari de viteza, conditiile de lucru au fost bune iar materialele folosite pentru testarea acestor fetite au fost urmatoarele:

15 mingi de handbal

10 mingi de oina

5 cercuri de gimnastica

staturometru, cantar

ruleta, cronometru

In urma testarilor efectuate au fost retinute in grupa un numar de 20 fetite. Procesul de instruire s-a desfasurat pe terenul de handbal (40/20m) si in sala de sport (28/14m) a Scolii generale nr.6.

6.2 STABILIREA UNUI SISTEM DE MASURATORI ANTROPOMETRICE SI A PROBLEMELOR DE CONTROL TESTAREA INITIALA A SUBIECTILOR

Formarea grupelor de copii incepatori este o sarcina de mare responsabilitate pentru fiecare profesor sau antrenor.

6.2.1 STABILIREA UNUI SISTEM DE MASURATORI ANTROPOMETRICE SI A PROBELOR DE CONTROL

In testarea subiectilor am folosit:

A.    Criteriul masuratorilor antropometrice

B.    Criteriul probelor si normelor de control

A.    Tipul somatic are o importanta deosebita in obtinerea mari performante. Dintre parametrii ce caracterizeaza tipul somatic s-a inregistrat talia.

Talia – constituie un indicator de baza, iar masurarea ei s-a realizat cu ajutorul staturometrului de la vertex la planul plantelor. S-au inregistrat valori cuprinse intre 120- 156 cm.

B.Al doilea criteriu in depistarea elementelor talentate il reprezinta criteriul aprecierii pregatirii fizice generale prin probe si norme de control. Plecand de la ideea ca acesti copii nu au avut nici-o tangenta cu jocul de handbal, trebuie sa ne rezumam la aprecierea unor calitati nespecifice, dar indispensabile practicarii jocului de handbal.

In acest sens am folosit un set de probe si norme minimale pentru selectie, prezentate in tabelul de joc:

PROBA

30m

Aruncarea mingii de oina

Saritura in lungime de pe loc

,,naveta”

Aruncarea la tinta

NORMA

10m

120 cm

La fiecare proba se acorda trei incercari, din care se inregistreaza rezultatul cel mai bun.

In urma rezultatelor inregistrate am selectionat cele 20 de fetite cu care am constituit grupa de incepatoare. A urmat apoi controlul medical al acestor fetite fiind bine stiut ca numai un organism sanatos poate face fata cu succes exigentelor sportului de performanta, sanatatea perfecta fiind conditia “ Sine qua non” a admiterii copiilor la aceasta activitate.

Pe langa aceste probe am considerat necesar introducerea unor probe specifice cum sunt cele din tabelul de mai jos:

PROBA

5 x 30

Aruncarea mingii de handbal

Deplasarea in triunghi

(doua)

Dribling 30 m in linie dreapta

Aruncarea la tinta

NORMA

12m

6.2.2 TESTAREA INITIALA CU INREGISTRAREA REZULTATELOR IN MASURATORILE ANTROPOMETRICE SI LA PROBE DE CONTROL

6.2.2.1 Criteriul masuratorilor antropometrice

Dintre parametrii ce caracterizeaza tipul somatic s-a inregistrat: talia, greutatea,anvengura,palma, perimetrul toracic. Ii vom analiza pe rand incercand sa determinam catre ce tip somatic este orientata selectia la nivelul grupelor de incepatoare in handbal (10-11 ani).

A.    Talia – constituie un indicator de baza ce caracterizeaza tipul somatic.

In depistarea si selectia fetitelor de aceasta varsta trebuie acordata o atentie deosebita taliei deoarece in procesul de antrenament nu se poate actiona asupra dezvoltarii sale, ea depinzand in cea mai mare masura de factorul ereditar. Acest lucru nu exclude selectionarea unor copii cu o talie mai mica dar cu o motricitate mai buna ce poate compensa in oarecare masura lipsa tipului somatic. Media taliei la testatea initiala este de 140 cm.

B.Greutatea- o alternanta evidenta se produce intre perioadele de crestere rapida si intensa a inaltimii si cresterea incetinita a greutatii. Exista desigur si situatii cand inaltimea stagneaza, in timp ce se produce o crestere in greutate substantiala. Greutatea corporala optima este strans legata de talie si se calculeaza dupa formula : in care T= talia , G=greutatea

Valoarea medie a greutatii la testarea initiala este de 33 kg.

C.Anvergura- marea deschidere a bratelor insumand latimea spatelui si lungimea membrelor superioare intinse lateral. Copii cu membrele superioare lungi vor avea si o anvergura mare. Anvergura este intotdeauna mai mica la fete decat la baieti. La maturitate ea reprezinta 106 % din inaltime. Anvergura depaseste in medie talia la fete cu 3-4 cm, cu o singura exceptie la 18 ani cand diferenta este de + 8cm. La varstele mici observam ca anvergura este aproape egala cu talia (varste sub 12 ani). Valoarea medie a grupei la testarea initiala este de 141 cm.

VALORILE PARAMETRILOR SOMATICI LA TESTAREA INITIALA

OCTOMBRIE 2007

Nr

crt

NUMELE SI PRENUMELE

Varsta

Talia

Cm

Greutate

Kg

T-100

G

Anver gura

cm

Palma cm

Perimetrul toracic

PATRASCU IRINA

CALIN SIMONA

BRANOIU VIOLETA

DIACONESCU RAMONA

DINU MARA

DOGARU LAURA

CIORNEI IONELA

GALAON CRISTINA

DOBRIN ANDRA

MATALAN GABRIELA

OPRESCU SABINA

DICA ELENA

MITROI CARMEN

ILIESCU ANA-MARIA

EPURAN FLORI

ROSU MARINELA

LECEANU ANDREEA

ILIE NICOLETA

PASARICA CRISTINA

URZICANA CORNELIA

X

MEDIA ARITMETICA

D.Palma- creste incet in lungime, pastrand continuu raportul de ¼ din lungimea intregului membru superior si de 10,4% din inaltimea corpului. Palma jucatoarea de handbal trebuie sa fie mai mare decat in mod obisnuit ( obisnuit reprezentand 10,4% din inaltime). Valorile medii ale palmei la testarea initiala a grupei este de 16,5 cm.

E.Perimetrul toracic- in inspiratie profunda si in expiratie fortata . Acesti doi parametri se masoara pentru a aprecia elasticitatea toracica care rezulta din diferenta dintre perimetrul toracic in inspiratie profunda si cel in expiratie fortata. Cu cat diferenta va fi mai mare cu atat sportivii vor fi mai avantajati in sporturile de rezistenta cardio-respiratorie. Valoarea medie a grupei la testarea initiala este de 68/63 .

6.2.2.2 CRITERIUL PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA FIZICA GENERALA

A.    ALERGAREA DE VITEZA- 50m

Proba s-a desfasurat pe 50 m cu start din picioare cronometru la miscare. Este indicat sa se urmareasca elementele care prezinta un nivel ridicat al acestei calitati deoarece la aceasta varsta fetele realizeaza peste 87% din viteza pe care o vor dezvolta la sfarsitul cresterii si dezvoltarii lor somato-functionale procente suficient de ridicate pentru a permite o predictie intemeiata. Se acorda doua incercari cu pauza de 15 min. intre ele si se inregistreaza cel mai bun rezultat. Valoarea medie a grupei la testarea initiala este de 9”2.

B.    SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC

Proba evidentiaza forta exploziva a trenului inferior, care are un grad mare de determinare genetica. Suprafata pe care se sare trebuie sa fie neteda si nealunecoasa acordandu-se doua incercari si inregistrandu-se cea mai buna. Se masoara distanta de la varfuri (pozitia de plecare) la calcaie ( pozitia de aterizare) . Valoarea medie a grupei la testarea initiala este de 140 cm.

C.ALERGAREA DE REZISTENTA

Fetele pana la 12 ani alearga 600 m. se alearga distanta pe teren plat contra cronometru acordandu-se o singura incercare, iar rezultatul se exprima in minute si secunde. Se alearga cu pantofi de tenis. Valoarea medie a grupei este de 3’01”.

D.ARUNCAREA MINGII DE OINA LA DISTANTA

Proba evidentiaza forta exploziva a extensorilor bratelor si a centurii scapulo-humerale, care are un grad mare de determinare genetica si se imbunatateste numai intre anumite limite prin procesul de antrenament. Se arunca de pe loc, mingea trebuind sa plece din mana pe deasupra capului, acordandu-se doua incercari si inregistrandu-se cea mai buna. Valoarea medie a grupei la testarea initiala este de 14, 5 m.

E.MENTINUT IN ATARNAT LA BARA FIXA

Proba se executa de catre fete la toate varstele . Bara se apuca cu palmele privind spre corp, bratele indoite din coate, barbia deasupra barei picioarele fiind initial sprijinite pe un scaun. Se ia scaunul si in acelasi moment se porneste cronometrul, executantul trebuind sa ramana cu barbia atarnat deasupra barei timp cat mai indelungat. In momentul in care barbia atinge bara cronometrul se opreste. Se acorda o singura incercare. Media grupei la testarea initiala este de 28 sec.

F.,,NAVETA”

Prin aceasta proba am testat indemanarea care pentru handbal este o calitate deosebit de importanta ce inlesneste insusirea corecta a tehnicii si permite ca procedeele tehnice si actiunile tactice sa fie executate cu multa usurinta in conditii variate de joc si cu un randament crescut. Se traseaza pe sol doua linii paralele, la distanta de 10 m una de alta. In spatele fiecarei linii se traseaza doua cercuri, tangente intre ele, avand fiecare diametrul de 50 cm.In cercurile situate in spatele uneia dintre linii se aseaza cate o bucata de lemn de forma cubica avand latura de 5 cm ( sau doua mingi de oina). Executantul se gaseste initial in celelalte doua cercuri cu fiecare picior intr-unul din cercuri. La semnalul conducatorului executantul pleaca cu maximum de viteza si aduce un cub pe care-l planteaza intr-unul din cercurile din care el a plecat dupa care tot in viteza, pleaca sa aduca si sa planteze cel de-al doilea cub. Nu este permisa aruncarea cubului de la distanta in cerc. Cronometrul se opreste in momentul in care cel de al doilea cub a fost asezat corect in cerc. Media grupei la testarea initiala este de 12”5.

G.RIDICARI DE TRUNCHI DIN “CULCAT” IN “SEZAND”

Executantul se afla initial culcat pe spate cu mainile inclestate la ceafa, coatele pe saltea, genunchii indoiti talpile pe saltea, varfurile picioarelor fiind sprijinite sub scara fixa. La semnal isi ridica trunchiul la verticala in pozitia sezand atingand genunchii cu coatele, dupa care revine pentru a repeta executia. Executii corecte sunt considerate numai cele in care coatele ating genunchii. Se lucreaza 30”, timp in care se numara executiile corecte. Media grupei la testarea initiala este de 17 repetari.

H.MOBILITATEA COXO-FEMURALA IN PLAN ANTERIOR

Executantul sta in picioare pe un scaun sau banca inalta de 50 cm, cu varfurile picioarelor la marginea scaunului sau bancii.

REZULTATELE PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA FIZICA

TESTAREA INITIALA

OCTOMBRIE 2007

Nr

crt

NUMELE SI PRENUMELE

Alerg.de viteza 50 m sec

Saritura in lungime de pe loc

cm

Alerg. De rezistenta

600m min/sec

Aruncarea mingii de oina

M

Mentinut in atarnat sec

Indemanare

,,naveta” sec

Rezis. Abdominala nr. repetari

Mobilitate coxo-femurala cm

PATRASCU IRINA

CALIN SIMONA

BRANOIU VIOLETA

DIACONESCU RAMONA

DINU MARA

DOGARU LAURA

CIORNEI IONELA

GALAON CRISTINA

DOBRIN ANDRA

MATALAN GABRIELA

OPRESCU SABINA

DICA ELENA

MITROI CARMEN

ILIESCU ANA-MARIA

EPURAN FLORI

ROSU MARINELA

LECEANU ANDREEA

ILIE NICOLETA

PASARICA CRISTINA

URZICANA CORNELIA

X

MEDIA ARITMETICA

O rigla inalta de 100 cm , gradata din cm in cm, se fixeaza cu gradatia 50 la nivelul suprafetei bancii, cu gradatia 0 in sus si gradatia 100 in jos. Executantul indoaie trunchiul inainte, cu genunchii perfect intinsi, alunecand cu varfurile degetelor intinse in jos pe rigla incercand sa depaseasca cat mai mult gradatia 50, ramanand in pozitia finala 3”, pentru a se citii gradatia pana la care s-a ajuns cu varful degetelor. Se acorda doua incercari si se noteaza cel mai bun rezultat. Media grupei la testarea initiala este de 53” cm.

6.2.2.3 CRITERIUL PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA FIZICA SPECIFICA

A.    5 X 30 m

Se va inregistra media celor cinci alergari in secunde si zecimi de secunde. Media grupei la aceasta proba este de 5”4 la testarea initiala.

B.ARUNCAREA MINGII DE HANDBAL CU ELAN DE 3 PASI

Rezultatul se va inregistra in metri rotunjiti ( daca se depaseste 50 cm se va trece la valoarea superioara),la aceasta proba media grupei este de 12,5 m.

C.    DRIBLING PE 30 m IN LINIE DREAPTA

Conducerea mingii in dribling alternativ cu mana stanga sau mana dreapta pe o distanta de 30 m, contra cronometru. Valoarea medie a grupei la aceasta proba este de 8”0 .

D.    DEPLASAREA IN TRIUNGHI

Se traseaza un triunghi al carui varf se gaseste in mijlocul liniei drepte a semicercului de 9 m, inaltimea triunghiului fiind de 3 m baza triunghiului constituind-o linia dreapta a semicercului de la 6 m care masoara 3 m. in varful celor 3 triunghiuri si tangent acestora se traseaza cate un cerc cu diametrul de 30 cm. Jucatorul se gaseste , initial, cu fata spre varful triunghiului, avand piciorul stang in cercul din stanga triunghiului. Acesta porneste la semnal spre dreapta cu pasi adaugati, pana atinge cu piciorul celalalt cerc de la baza triunghiului, se deplaseaza apoi cu viteza maxima spre cercul din varful triunghiului pe care este obligat sa-l atinga cu un picior, dupa care, trebuie sa ajunga la cercul din care a pornit initial. Deplasarea continua imediat spre cercul din varful triunghiului in continuare spre cercul din dreapta bazei triunghiului si cu pasi adaugati sau incrucisati spre stanga la locul de pornire. Acest drum , dus intors se considra un traseu complet. Incepatorii il vor parcurge de doua ori (12 laturi de triunghi). Media grupei este de 20,5 sec.

E.     ARUNCAREA LA TINTA

La inaltimea de 170 cm de la sol se deseneaza sau se fixeaza pe zid un cerc de gimnastica.

REZULTATELE PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA SPECIFICA

TESTAREA INITIALA

OCTOMBRIE 2007

Nr

crt

NUMELE SI PRENUMELE

varsta

5x30m sec

Aruncare minge handbal m

Doua deplasari in triunghi sec

Dribling 30 m in linie dreapta sec

Aruncare la tinta

Nr. aruncari

PATRASCU IRINA

CALIN SIMONA

BRANOIU VIOLETA

DIACONESCU RAMONA

DINU MARA

DOGARU LAURA

CIORNEI IONELA

GALAON CRISTINA

DOBRIN ANDRA

MATALAN GABRIELA

OPRESCU SABINA

DICA ELENA

MITROI CARMEN

ILIESCU ANA-MARIA

EPURAN FLORI

ROSU MARINELA

LECEANU ANDREEA

ILIE NICOLETA

PASARICA CRISTINA

URZICANA CORNELIA

X

MEDIA ARITMETICA

La distanta de 6 m se traseaza o linie pe sol, de unde subiectul executa mingea de handbal 10 aruncari la tinta (in interiorul cercului). Valoarea medie a grupei este de 6 aruncari reusite .

In cadrul grupelor de incepatoare un accent deosebit trebuie acordat dezvoltarii fizice armonioase si a calitatilor motrice de baza ale copiilor pe langa insusirea ramurii sportive pentru care au optat.

6.3 ELABORAREA DOCUMENTULUI DE PLANIFICARE A PROCESULUI DE INSTRUIRE IN CADRUL EXPERIMENTULUI

6.3.1CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL DE INSTRUIRE

Pentru pregatire copiilor incepatori se foloseste programarea lineara si periodizarea instruirii se face in concordanta cu structura anului scolar. Trebuie avut in vedere nivelul calitatilor fizice individuale si de grup, baza materiala existenta si conditiile climatice in care se desfasoara activitatea( in aer liber sau in sala).

Procesul de instruire il putem imparti in doua perioade in conformitate cu structura anului scolar pe semestre. Pentru fiecare perioada se stabilesc obiective de perfectionare a comportamentelor antrenamentului a caror indeplinire constituie pe de o parte premiza pentru activitatea viitoare, iar pe de alta parte realizarea treptata a obiectivelor finale planificate in comparatie cu modelul final stabilit pentru categoria de varsta respectiva.

Planificare procesului de instruire si de pregatire a copiilor necesita o cunoastere aprofundata a particularitatilor individuale si de grup din punct de vedere al varstei, a dezvoltarii somatice, fiziologice si psihologice caracteristice acestei varste. La aceasta varsta frageda o atentie deosebita trebuie acordata aprecierii obiective a disponibilitatilor de randament, aptitudinilor si inclinatiilor din punct de vedere al pregatirii fizice, tehnice si tactice.

UNITATEA SCOLARA  GRUPA INCEPATOARE

CLUBUL SPORTIV SCOLAR  CLASA A IV-a

LOCALITATEA TARGOVISTE 

RAMURA SPORTIVA HANDBAL

PLAN CALENDARISTIC PRIVIND FOLOSIREA MIJLOACELOR SELECTIONATE

SEMESTRUL I

OBIECTIVE:- educarea si dezvoltarea pasiunii pentru handbal

GENERALE- dezvoltarea calitatilor motrice prin jocuri de miscare

insusirea corecta a principalelor elemente si procedee tehnice de baza

joc de handbal simplificat

PROBE DE- 30 m- 5”7; aruncare mingii de oina- 10 m; saritura in lungime

SELECTIE- de pe loc- 1,20 m; naveta- 14”; aruncarea la tinta- 5 aruncari

reusite;

Sapt.

Data

Nr. lectie

TEME PLANIFICATE

obs

1-IX

-cunoasterea colectivelor de copii

-organizarea lor

-captarea interesului pentru handbal

-activitati de depistare si de orientare a elevelor spre jocul de handbal folosind jocul de miscare

proba de selectie

-constituirea grupei

3-IX

6-IX

8-IX

-organizarea grupei

-dezvoltarea indemanarii ,,cucerirea mingiilor”

,,automobilele”

-testari initiale privind parametri somatici si P.F.G.

10-IX

-dezvoltarea indemanarii-stafete cu mingi

-obisnuirea cu mingea “mingea frige”

-testari initiale privind P.F.G.si P.F.S.

13-IX

-optimizarea dezvoltaii fizice

-dezvoltarea indemanarii generale

-obisnuirea cu mingea ,,mingea serpuita”

-testari initiale privind P.F.G. si P.F.S.

15-IX

-dezvoltarea vitezei ,, gaseste-ti locul”

-invatarea pozitiei fundamentale in aparare

-invatarea culegerii mingii de pe sol

-asezarea pe semicerc

17-IX

-dezvoltarea vitezei ,,buchetelele”; ,,cursa pe numere”

-invatarea prinderii mingii

-repetarea culegerii mingilor de pe sol

-miscarea in teren ,,invatarea pozitiei fundamentale in atac”

20-IX

-dezvoltarea vitezei- ex.din scoala alegerii I.M ,,Leapsa” ; De-a prinselea pe perechi”

-invatarea aruncarii mingii de pe loc

-repetarea prinderii mingii in diferite pozitii

22-IX

-dezvoltarea indemanarii- stafete si I.M.

-invatarea driblingului pe loc, din mers

-invatarea prinderii-pasarii intre 2 jucatori

-asezarea in atac (potcoava)

24-IX

-dezvoltarea rezistentei- stafete si parcursuri

-invatarea pasarii mingii de o mana de deasupra umarului

-repetarea driblingului din mers

27-IX

-dezvoltarea I+R;ex. Cu coarda; J.M

-repetarea prinderii si pasarii mingii de pe loc(pase in D J.M

-repetarea aruncarii mingii de pe loc

29-IX

-dezvoltarea V.,,ziua si noaptea”

-repetarea prinderii si pasarii mingii ,,vanatorii si ratele”; ,,mingea la capitan”

-invatarea driblingului din deplasare

1-X

-dezvoltarea V.-stafete printre si peste obstacole

-repetarea driblingului din alergare

-invatarea aruncarii mingii din alergare

4-X

-J.M. ,,mingea prin tunel”; ,,mingea in val”

-repetare prindere- pasare

-miscarea in teren- ex pt. Poz. Fundam. In atac

6-X

-dezvoltarea rezistentei- tempo moderat

-repetarea aruncarii mingii din alergare

-repetarea driblingului din alergare

8-X

-dezvoltarea rezistentei-stafete-

-invatarea driblingului printre jaloane

-repetarea prinderii- pasarii mingii prin J.M.

Activ se  desf.in sala

11-X

-dezvoltarea indemanarii ,,cursa schiopilor”

-invatarea prinderii si pasarii mingii din deplasare

-repetarea aruncarii la poarta din alergare

13-X

-combinatii cu pase, dribling printre jaloane,concursuri

- repetarea prinderii si pasarii mingii din deplasare

-invatarea deplasarii in D

Stafete combinate

15-X

-dezvoltarea rezistentei folosind stafete si suveici  cu elemente tegnice invatate

-combinatii, dribling, pase, patrundere, aruncare din alergare;

Sub forma de concurs

18-X


-dezvoltarea vitezei de deplasare

-repetarea elementelor tehnice invatate folosind jocurile de miscare

-asezarea in potcoava: aparare 6:0

20-X

-dezvolatrea vitezei de deplasare pe distante scurte

-repetarea  prinderii pasarii .Suveici cu schimb de locuri:,,Hustiucul”;

-invatarea aruncarii la poarta cu pasi adaugati

22-X

-concursuri cu dribling

-invatarea paselor in patrundere

-perfectionarea prinderii-pasarii ,,Intre doua focuri”

1-XI

-dezvoltarea fortei FB; Ab.S: ,,Lupta pentru minge”

-flotari, transport de mingi medicinale;

-repet. Paselor in patrundere

-invatarea sariturii pentru blocarea mingii

3-XI

-dezvoltarea F.B.:F.P ,,de pe o movilita pe alta”

-repetarea prinderii pasarii-pase cu intermediar

-repetarea blocarii mingilor

-tehnica apararii –iesire la 9 m,retragere

5-XI

-dezvoltarea F. Stafete cu transport de obiecte

-,,transport in spate”; ,,calaretii”

-combinatii; pase dribling, arunc. Cu pasi adaugati

8-XI

-dezvoltarea indemanarii-J.M.-stafete

-concurs pe perechi

-tehnica  apararii: iesire, retragere

10-XI

-dezvoltarea indemanarii ,,cursa pe butuci”

-repetarea elementelor tehnice invatate

-repetarea paselor in patrundere, aparare semiactiva

12-XI

-dezvoltarea indemanarii ,,schimba mingiile”

-repetarea aruncarii la poarta cu pasi adaugati

-joc scoala3:3,4:4-regulament

15-XI

-dezvoltarea v+i,ex. cu coarda

-perfectionarea prinderii pasarii(suveici)

-pase cu intermediar, aruncare la poarta cu pasi adaugati

17-XI

-dezvoltarea v+i, stafete simple cu trecere printre si peste obstacole

-perfectionarea prindere-pasare ,,cine tine mingea mai mult”

19-XI

-dezvoltarea v+i,stafete cu mingi

-perfectionare prindere-pasare ,,apara cetatea”

-notiuni de regulament

22-XI

-dezv.F.B., F.P.-sarituri la capra si la trambulina ,,cine sare cel mai frumos”

-perfectionarea pasarii cu adversar

-invatarea atacarii adversarului cu mingea

24-XI

-dezv. F.B., F.P.- ,,scoate-ti prietenul din cerc” ,,calaretii” ,,lupta pentru minge”

-perfectionarea prindere pasare ,,cine tine mai mult mingea”

26-XI

-dezv. fortei generale (complexe O.D.F.)

-exercitii cu mingii umplute

-repetarea elementelor tehnice din L.33

29-XI

-dezv. R.-,,ultima pereche fuge”

-combinatii cu elemente tehnice invatate

-joc bilateral 2 x 15

3-XII

-dezv. R-,,stafete cu dribling”

-perfectionare  prindere-pasare

-repetarea aruncarii la poarta cu pasi adaugati

6-XII

-dezv.R-,,fereste-te de plasa”

-combinatii pase, dribling printre jaloane

-atacul in potcoava, aparare 6:0

8-XII

-dezv.I.-stafete

-dezv.R-jocuri cu mingea

-perfectionare , prindere, pasare- J.M.,concursuri-aruncari la tinta

10-XII

-dezv.I.,,culesul si semanatul cartofilor” ,,strangerea mingiilor”

-perfectionarea aruncarilor la tinta-,,cine ocheste bara” ,,cine ocheste popicul”

13-XII

-dezv.F.G.:rostogoliri, sarituri la aparate(capra,trambulina)

-repetarea driblingului multiplu ,,drum lung”

-perfectionare prindere pasare- aruncare la poarta

15-XII

-dezv.V.+I. Sc.mingii , sc.alergarii

-invatarea interceptarii mingii J.M.

-repetarea iesirii si retragerii, deplasare D,T,

17-XII

-dezv.v+i stafete simple de alergare peste si printre obstacole

-repetarea elementelor tehnice invatate

10-I

-dezv.fortei picioarelor : sarituri pe si de pe aparate

-repetarea tamponului cu un brat

-repetarea paselor in patrundere

12-I

-dezv.indem.exercitii cu mingea medicinala, coarda

-perfectionarea prinderii pasarii din deplasare

-tehnica portarului-deplasarea in poarta

14-I

-dezv.R.tempo moderat, teren plat

-combinatii prindere pasare, finalizare

-joc bilateral 2 x 15

17-I

-dezv.R alergare de durata 3 min

-pase in trei din deplasare

-asezarea jucatorilor la aruncarea de la colt

19-I

-dezv.F.B., F.Ab.S.(mingii medicinale)

-pase in trei din deplasare-finalizare in prezenta a doi adversari

-tehnica portarului-asezare la aruncarile de la colt

21-I

-dezv.F.B.,F.Ab.S.(mingii umplute)

-repetarea scoaterii mingii din dribling

-atacul cu un pivot ap. 6:0

24-I

-dezv.fortei generale transport de obiecte

-repetarea exercitiilor pentru realizarea interceptiei J.M.,,soarecele si pisica”, joc scoala

26-I

-dezv.R.folosind stafete si parcursuri aplicative

-joc bilateral 2 x 20 min

28-I

-dezv.R. folosind jocuri de miscare ,,cine tine mai mult mingea”

- joc bilateral

UNITATEA SCOLARA  GRUPA INCEPATOARE

CLUBUL SPORTIV SCOLAR  CLASA A IV-a

LOCALITATEA TARGOVISTE 

RAMURA SPORTIVA HANDBAL

PLAN CALENDARISTIC PRIVIND FOLOSIREA MIJLOACELOR SELECTIONATE

SEMESTRUL II

OBIECTIVE:- asigurarea unei dezvoltari fizice armonioase

GENERALE-consolidarea si perfectionarea unor procedee tehnico-tactice

de atac si aparare si aplicarea lor in conditii de joc

obisnuirea elevilor cu respectarea regulilor de joc in mod

constient si aplicarea lor

invatarea apararii ,,om la om”

respectarea regulilor de joc si aplicarea lor

Sapt.

Data

Nr.

lectie

TEME PLANIFICATE

Obs

7-II

-dezv. indemanarii-stafete

-dezv.rezistentei- J.M

-perfectionare prindere pasare-J.M.

-concursuri –aruncari la tinta

9-II

-dezv. indemanarii ,,culesul si semanatul cartofilor” , “strangerea mingiilor”

-perfectionarea aruncarilor la tinta:,,cine ocheste bara”, “cine ocheste popicul”

-notiuni de regulament

11-II

-dezv. fortei generale:rostogoliri, sarituri la aparate (capra, trambulina)

-repetarea dribling multimplu,,drum lung”

-perfectionare prindere pasasre, aruncare la poarta

14-II

-dezv. fortei generale, executarea incalzirii cu mingii umplute

-dribling printre jaloane perfectionare prindere pasare

-joc bilateral 2 x 15 min

16-II

-dezv. fortei generale: urcari si coborari pe scara fixa, transport minge medicinala

-invatarea prinderii mingilor ricosate din sol la nivelul abdomenului , genunchilor

-deplasarea in pozitia fundamentala D,T.

18-II

-dezv. vitezei ,,autobuzul”

-perfectionare prindere pasare ,,fugi de minge”

-repetarea iesirii si retragerii la atacantul cu mingea

21-II

-dezv. v+i stafete si parcursuri aplicative

-perfectionarea pasarii cu adversar

-atacarea adversarului cu mingea

23-II

-dezv v+i ,,joc din scoala mingii”

-perfect. aruncarii la poarta ,,fereste piciorul”

-repetarea tamponului cu doua brate

25-II

-dezv.R prin exercitii si jocuri din scoala mingii

-perf.prindere pasare finalizare

-asezarea jucatorilor la 7 m(at.si ap)

28-II

-perfect prindere pasare , finalizare,,vanatorii si ratele” , “fugi de minge”

-perfect. aruncarii de la distanta

-notiuni de regulament

1-III

-perfect. aruncarii la tinta

-perfect.pasarii cu adversar

-exercitii si jocuri pentru invatarea replierii

Apara si ataca

3-III

-perfect.prindere pasare-aruncare

-blocarea mingilor inalte aruncate la poarta ,,zidul” la aruncarile de la 9 m

6-III

-combinatii, elemente tehnice invatate

-invatarea tamponului cu un brat

-atac in potcoava, ap.6:0

8-III

-dezv. v+i, exercitii din scoala mingii si aruncari

8-III

-invatarea asezarii in atac cu un pivot

-joc cu tema 2 x 10 min

10-III

-dezv.fortei generale folosind ex.din gimnastica

-repetarea aruncarii de la distanta

-repartizarea adeversarilor, atac cu un pivot

13-III

-dezv. mobilitatii, supletei

-invatarea scoaterii mingii din dribling

-aparare 6:0, atac cu un pivot

15-III

-dezv.rezist.,stafete si parcursuri aplicative

-scoaterea mingilor din dribling

-joc cu tema 2 x 10min

17-III

-dezv. indemanarii, exercitii de echilibru, escaladare

-exercitii de pasare cu adversar

-asezarea jucatorilor in paravan

-joc cu tema 2 x 10 min

20-III

-dezv.v+i, scoala mingii, scoala alergarii

-invatarea interceptarii mingi J.M.

-repet. iesirii si retragerii , deplasare in D,T.

22-III

-dezv. v+i, stafete simple de alergare peste si printre obstacole

-repetarea elementelor tehnice invatate

Sub forma de joc

24-III

-dezv.fortei picioarelor: sarituri pe si de pe aparate

-repetarea tamponului cu un brat

-repetarea paselor in patrundere

27-III

-dezv.i.exercitii cu mingea medicinala, coarda

-perfectionarea prinderii pasarii din deplasare

-tehnica portarului- deplasarea in poarta

29-III

-dezv.R, tempo moderat, teren plat

-combinatii prindere pasare, finalizare

-joc bilateral 2 x 15 min

Antrenament se desf.pe teren

31-III

-dezv.R,alergare de durata 3 min

-pase in trei din deplasare

-asezarea jucatorilor la aruncarile de la colt

In aer liber joc 2x15

3-IV

-dezv f., incalzire cu mingii umplute

-repetarea scoaterii mingilor din dribling

-pase in trei din deplasare

-notiuni de regulament

5-IV

-dezv.F.B., F.Ab.S.(mingi medicinale)

-pase in trei din deplasare finalizare in prezenta a doi adversari

-tehnica portarului –asezare la aruncarile de la colt

7-IV

-dezv. F.B.,F.Ab.S. (cu mingi umplute)

-repetarea scoaterii mingii din dribling

-atacul cu un pivot, aparare 6:0

10-IV

-dezv.R.,J.M. –stafete

-perfectionare prindere pasare J.M.

-concursuri “aruncari la tinta”

-joc bilateral 2 x 20 min

12-IV

-dezv.V.-starturi la diferite semnale “al treilea fuge” “autobuzul”

-perfectionarea preciziei aruncarilor

-repetarea paselor in trei –finalizare

14-IV

-dezv.V.porniri si opriri la diferite semnale “de-a prinselea pe perechi”

-repetarea paselor in trei din deplasare in prezenta a doi aparatori care incearca inre 6si 9 m sa realizeze interceptia

17-IV

-dezv.fortei bratelor si abdomenului (antrenament cu mingi umplute)

-combinatii,dribling,pase,finalizare

-exercitii so jocuri pentru realizarea interceptiei

stafete

19-IV

-dezv.fortei generale

-perfect.aruncarii la distanta

-invatarea demarcajului

-invatarea blocarii mingilor cu bratele (Te.P)

21-IV

-dezv.fortei generale

-repetarea exercitiiorpentru demarcaj

-invatarea apararii mingilor cu piciorul (Te.P)

8-V

-dezv. v+i, stafete si parcursuri aplicative “mingea calatoare”

-invatarea blocarii mingilor laterale

-repetarea aruncarilor de la 9 m, paravan

-joc cu tema 2 x 10 min

Diferite variante

10-V

-dezv.R.-alergare in tempo uniform,2min alergare, 1 min pauza

-concursuri folosind elemete tehnice invatate

-invatarea marcajului

-joc scoala 3: 3, 4:4

12-V

-dezv.R.stafete si jocuri cu mingea

-perfectionare prindere pasare, finalizare

-marcaj- demarcaj

-joc scoala 3:3,regulament

15-V

-jocuri si stafete cu alergare “mersul soparlei” “leapsa din culcat facial”

-masuri antropometrice T.F.

-probe de pregatire fizica-testari finale

17-V

-jocuri si stafete cu trecere printre si peste obstacole

-perfectionarea elementelor invatate

-probe de P.F.G., pregatire psihologica

19-V

-perfectionarea combinatiilor in momente fixe de joc 9m,7 m.

-joc bilateral 2 x 10 min

-probe de pregatire fizica generala

22-V

-perfectionare prindere pasare,dribling printre jaloane schimbare simpla de directie-aruncare cu pasi adaugati

-joc bilateral- aparare 6:0 atac cu un pivot

24-V

-perfectionarea scoaterii mingilor din dribling si a interceptiei

-atacul cu un pivot,apararea avansata, joc cu tema

26-V

-perfectionarea aruncarilor la poarta cu pasi adaugati in prezenta aparatorilor.Joc scoala 3:3

-probe privind P.F.S. testari finale “naveta”

29-V

-dezv.F.P.sarituri de pe loc, sarituri pe si de pe obstacole

-invatarea schimbarilor simple de deplasare

-joc cu tema 2 x 10 min, pregatire teoretica

31-V

-dezv.F.B., F.Ab.S. prindere pasare cu mingi umplute

-repetarea schimbarilor simple de directie cu pas sarit in lateral

-invatarea apararii “om la om”

Antrenament in sala

1-VI

-dezv.fortei generale (aruncari cu mingi mici la distanta, sarituri de pe loc legate)

-repetarea elementelor tehnice invatate, joc 2 x 15 min

5-VI

-dezv.vitezei de reactie si deplasare-staruri si lansari pe 20 m

-exercitii si jocuri pentru intrajutorare

aparare “om la om”, joc scoala 4:4

7-VI

-dezv.v+i, “naveta”, sprint pe 30 m

-perfectionare prindere pasare,dribling, aruncare cu schimbare simpla de directie

-joc bilateral 2 x 15 min

9-VI

-dezv.v+i- sprint pe distante scurte, deplasare in pozitie fundamentala la semnal , porniri-opriri

-asezarea portarului la aruncari de la 7 m

-joc bilateral- combinatii in momente fixe

12-VI

-stafete si parcursuri aplicative

-probe privind P.F.S.

-joc bilateral, deplasare in triunghi si aruncare la tinta

14-VI

-perfectionarea elementelor de aparare prin jocuri de miscare

-probe privind P.F.S., joc bilateral

In sala

16-VI

-joc bilateral

-pregatire teoretica si psihologica

6.4. MODEL OPERATIONAL PREVAZUT PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR PLANIFICATE

6.4.1 MODELUL PREGATIRII FIZICE

6.4.1.1 Algoritmi pentru optimizarea dezvoltarii fizice

(cod algoritmic – O.D.F.)

O.D.F.1- stand-

pas lateral spre dreapta, bratele laterale

bratele sus

bratele lateral

revenire in pozitia stand

8 se repeta spre stanga 2 x 8t

O.D.F.2-stand departat, bratele laterale-

1-2- forfecarea bratelor inainte

3-4-extensia bratelor cu arcuire

5-8-se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F.3-stand departat-

1-4-rotarea bratelor inainte

5-8 rotarea bratelor inapoi 2 x 8 t

O.D.F.4-stand departat, bratul drept sus, bratul stang indoit cu palma pe sold

indoirea trunchiului spre stanga

arcuire

indoirea trunchiului spre dreapta

arcuire

8se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F.5-stand departat-

extensia trunchiului si a bratelor

arcuire

indoirea trunchiului la 900

arcuire, palmele ating varful picioarelor

8 se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F.6-stand departat, trunchiul indoit la 900-

1-indoire cu arcuire a trunchiului spre piciorul drept .palma stinga atinge varful piciorului drept

2-arcuire

3-indoire cu rasucirea trunchiului spre piciorul stang,palma dreapta atinge virful piciorului stang

4-arcuire

5-8 se repeta 1-4 4 x 8t

O.D.F.7-stand cu bratele intinse inainte

balansul piciorului drept la palma stanga

revenire

balansul piciorului stang la palma dreapta

revenire

8 –se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F.8-stand, palmele pe solduri-

1-fandare laterala pe piciorul drept

2-arcuire

3-trecerea greutatii pe piciorul stang fandare laterala stanga

4-arcuire

5-8 serepeta 1-4 2 x 8t

O.D.F 9-stand palmele pe sold

1-4-sarituri ca mingea

5-8-intoarcere 1800,sarituri ca mingea 4 x 8t

O.D.F10-stand cu palmele pe sold

1-3-sarituri ca mingea

4-saritura cu ducerea genunchilor la piept

5-8-se repeta 1-4 2 x 8t

O.D.F.11-stand departat bratele laterale

1-prin saritura apropierea picioarelor si bataia palmelor deasupra

capului

2-prin saritura departat bratele laterale

3-se repeta 1

4-se repeta2

5-8 se repeta 1-4 4 x 8t

O.D.F.12-ghemuit palma prinde glezna

1-intinderea picioarelor

2-ghemuit

3-extensia trunchiului, bratele sus

4-revenire in ghemuit

5-8- se repeta 1-4 2 x8t

O.D.F.13- ghemuit sprijinul palmelor pe sol

1-prin saritura ducerea picioarelor inapoi

2-prin saritura departarea picioarelor lateral

3-prin saritura apropierea picioarelor

4-prin saritura revenire in ghemuit

5-8-se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F.14- ghemuit, palmele apuca genunchii

1-rulare pe spate

2-sprijin pe antebrate,picioarele la verticala

3-mentinut

4-revenire in ghemuit

5-8-se repeta 1-4 2 x 8 t

O.D.F 15-sprijin culcat inainte

1-prin saritura departarea picioarelor

2-prin saritura apropierea picioarelor

3-prin saritura ghemuit

4-prin saritura revenire in sprijin culcat inainte

5-8-se repeta 1-4 2 x8 t

O.D.F 16-sprijin culcat inapoi

1-ridicarea piciorului drept la 450

2-arcuire

3-ridicarea piciorului stang la 450

4-arcuire

5-8-se repeta 1-4 2 x 8t

O.D.F 17-asezat sprijin pe antebrate

1-tragerea genunchilor la piept

2-intinderea picioarelor la 450

3-4-forfecari ale picioarelor intinse

5-8-se repeta 1-4 2 x 8t

O.D.F 18-asezat sprijin pe antebrate

1-4-mentinerea picioarelor la 450 intinse

5-8-imitarea mersului pe bicicleta 2 x 8t

O.D.F 19- culcat dorsal

1-ridicare picioarelor si a trunchiului la 450

2-revenire

3-ridicarea picioarelor si a trunchiului 450

4-revenire in culcat dorsal

5-8-se repeta 1-4 2 x 8t

O.D.F. 20-stand departat

1-ridicare pe varfuri, bratele prin lateral sus inspiram

2-revenire , bratele in dreptul abdomenului, expiram

3-se repeta 1

4-se repeta 2

5-8-se repeta 1-4 2 x 8t

O.D.F.- jocuri in doi

J1- “treci prin portita”

J2- “capra”

J3-“roaba”

J4-“cantarul”

J5-“calaretul”

6.4.1.2 Algoritm pentru dezvoltarea calitatilor motrice

(cod algoritmic D.C.M)

Algoritmul pentru dezvoltarea vitezei

(cod algoritmic-D.C.M.-V)

V1- Sarituri la diferite semnale

a-     din picioare

b-     din ghemuit

c-     din asezat

d-     din culcat facial

e-     din culcat dorsal

f-      cu fata spre directia de alergare

g-     cu spatele spre directia de alergare

V2- porniri si opriri la diferite semnale

a-sprint pe distante scurte cu opriri si porniri

b- acelasi exercitiu cu opriri si porniri in diferite pozitii

c- sprint cu opriri la primul semnal, la al doilea semnal cu executarea diferitelor sarcini.

d-sprinturi cu opriri la semnal si revenire la pozitia de plecare

V3-exercitii din scoala alergarii executate in ritm rapid.

a-     joc de glezna combinat cu mers si alergare

b-     alergarea cu pendularea gambei inapoi

c-     alergare cu genunchii la piept

d-     alergare cu picioarele intinse inainte

e-     alergare laterala, staga –dreapta

f-      alergare cu pasi incrucisati

g-     alegare cu schimbarea ritmului la semnal

h-     alergare peste diferite obstacole

i-      alergare lansata pe distante scurte

j-      alergare accelerata la semnal

V4- jocuri de miscare cu alergare.

J1-“ Cine alearga mai repede?”

Colectivul de elevi este impartit in doua sau trei echipe egale a cate 4-5 elevi, asezati in coloana inapoia unei linii de plecare. Se alearga pe grupe distanta fiind de 10 m iar castigatorii fiecarei grupe se vor intrece apoi intre ei pentru a afla cine alearga mai repede.

J2-“Cursa pe numere”.

Jucatorii se impart in doua sau trei echipe egale ca numar asezate in coloana inapoia unei linii de plecare.

Se numara de la primul in adancime (1,2,3,….).La comanda data de conducatorul jocului, numerele strigate alearga pana la un obstacol, il ocolesc si revin la locul de plecare, castigatorul aducand echipei sale un punct. Pentru reusita jocului este bine ca elevii sa fie asezati in diferite pozitii: ghemuit, asezat, culcat inainte.

J3- “Gaseste-ti locul!”

Se aduna jucatorii in linie pe un rand, dupa inaltime, desenandu-si fiecare in jurul lor cu un semn distinct un cerc. La primul semnal dat de profesor jucatorii isi parasesc locul si se raspandesc in teren, executand sarituri ca iepurele; la al doilea semnal jucatorii, fara a se atinge intre ei, trebuie sa revina pentru a-si ocupa locul pe care l-au avut initial; cei care nu reusesc sa-si gaseasca locul intr-un timp scurt vor fi penalizati. Dupa un timp vor fi declarati castigatorii jucatorii care si-au gasit de fiecare data locul in cel mai scurt timp.

J4- “Bughetelele”

Copii se joaca liber pe terenul de sport. La un moment dat conducatorul jocului striga un numar, de exemplu 3. La auzul acestei comezi, jucatorii se strang repede in grupe de cate 3, formand buchetele. Jucatorii care nu au reusit sa se grupeze, sant penalizati cu cate un punct.

J5-“Leapsa simpla”

Toti copii stau grupati. Unul din ei, numit de profesor,are rol de “leapsa”. La comanda de incepere a jocului, acela care este “leapsa” cauta sa loveasca un copil. Lovindu-l la randu-i acesta devine “leapsa”. Jocul dureaza 30”-2

V5- Stafete cu alergare

a-     stafete simple de alergare

b-     stafete simple de alergare printre si peste obstacole

c-     stafete cu mingea (o minge, doua-trei mingi)

d-     stafete combinate cu folosirea tututror elementelor

6.4.1.2.2. Algoritmi pentru dezvoltarea indemanarii

(cod algoritmic D.C.M-i)

I1- jocuri de misacre

J1-“Cucerirea mingilor”

Jucatorii sunt impartiti in 2 echipe egale asezate fiecare la cate 5m fata de linia de centru a terenului, pe acre se gasesc aliniate 20-30 de mingi de diferite dimensiuni. La semnalul conducatorului de joc fiecare dintre copii alearga la centru si aduce la locul unde a fost o minge. De fiecare data copii au dreptul la fiecare traseu sa aduca numai cate o minge.Cine are mai multe mingi este declarat castigator.

J2-“Semanatul si culesul cartofilor”

Jucatorii sant impartiti in echipe egale asezate in coloana inapoia unei linii de plecare.Primii din fiecare formatie au cate 3 mingi, pe care urmeaza sa le “semene” in 3 cercuri asezate intre linia de plecare si un obstacol. Dupa ce fiecare jucator planteaza mingile in cercuri, se intoarce la echipa lui predand stafeta urmatorului, care alearga culegind una cate una si aducandu-le urmatorului jucator s.a.m.d. pana jocul se temina. Castiga echipa care a terminat prima.

J3-“Mingea calatoare”

Jucatorii sant impatiti pe echipe asezati pe cate un rand la 1-2 pasi distanta intre ei. Primul jucator, din fiecare echipa, primeste cate o minge. La semnal, jucatorul din fata cu mainile intinse deasupra capului paseaza mingea celuilat, iar acesta mai departe pana la ultimul, care ia mingea si vine cu ea in fata.Castinga echipa a carui jucator a sosit primul.

J4-“Mingea prin tunel”

Colectivul este impartit in echipe egale si dispusi in siruri cate 1, avand picioarele deparate. Fiecare prim jucator are o minge. La semnal, primii jucatori arunca mingea printre picioare, iar ceilalti ucatori sant atenti si ajuta mingea sa se rostogoleasca la capatul “tunelului”.Ultimul jucator ia mingea si alearga cu ea in fata sirului, eruncand-o iarasi prin “tunel”. Se continua pina ce primul jucator a ajuns iarasi in fata, castigand echipa care a terminat prima.

J5-“Automobilele”

Jucatorii se impart in 2 grupe egale ce se aseaza in spatele unor linii paralele la 10 m distanta. La primul semnal jucatorii circula in spatiul sintre cele doua linii fara sa se atinga intre ei, fiecare repezentand un “automobil”. La doua semnale jucatorii se vor intoarce spre liniile lor (garajele), respectand aceleasi reguli, se executa la inceput din mers, apoi din alergare. Dupa un anumit timp de joc, se vor evidentia “soferii iscusiti'.

I2- Stafete si parcursuri aplicative

a-     alergare 5 m, trecere printr-un cerc, aslergare 3m, 3 sarituri cu coarda, ocolirea unui obstacol, alergare cu predarea stafetei urmatorului.

b-     Rostogolire din ghemuit in ghemuit, mers in echilibru pe poarta ingusta a bancii de gimnastica, trecerea printr-o cutie de lada (asezata ca o fereastra) ocolirea unui obstacol revenire in alergare pentru predarea stafetei urmatorului.

c-     Alergare 5 m, intrarea intr-un cerc si scoaterea lui peste cap, mutarea a 5 mingi de handbal dintr-o cutie de lada in alta, cate una, revenire la sirul propriu pentru predarea stafetei.

d-     Deplasarea dus-intors pana la un obstacol sarind coarda ( la dus numai pe doua picioare la intors alternativ pe fiecare picior).

e-     Alergarea 5-6 m, trecere pe sub o sfoara, aruncarea a 3 mingi la tinta, la intoarcere saritura peste sfoara si predarea stafetei.

f-      Dribling printre jaloane, saritura peste o cutie de lada, revenire in dribling in linie dreapta.

g-     Rostogolirea unei mingi medicinale 5 m urcarea si coborarea pe scara fixa, rostogolirea mingii medicinale si predarea stafetei urmatorului.

I3- stafete si jocuri folosind algoritmii pregatirii tehnice de baza.

6.4.1.2.3. Algoritmi pentru dezvoltarea fortei

(cod algoritmic D.C.M.-F.)

6.4.1.2.3.1. Algoritmi pentru dezvoltarea fortei membrelor superioare si a centurii scapulo-humerale

(cod algoritmic F.B.)

F.B. 1 –Flotari in brate, palmele sprijinite pe banca de gimnastica

2- ridicare si transport de greutati (mingi medicinale, gantere mici)

3-sprijin pe brate, in culcat facial, departarea si apropierea picioarelor prin saritura

4- sprijin pe palme in culcat dorsal, proiectarea bazinului pe verticala si mentinut 10”

5-ridicare si transport de aparate de gimnastica (saltele, banci, trambuline)

6-aruncarea mingilor medicinale cu doua maini pe deasupra capului, de la piept.

7-aruncarea mingii medicinale cu doua maini inainte si inapoi

8-mentinut in atarnat

9- urcari si coborari la scara fixa

10- stand la 1 m de scara fixa, cadere pe brate si impingere energica in scara pentru revenire in stand

11- jocuri si stafete cu transport de greutati

12- jocuri si stafete pe diferite aparate (paralele, franghii, bara fixa)

13- jocuri pentru dezvoltarea fortei bratelor

J1- “ Brate puternice”

Jucatorii stau pe scaune, cate doi fata in fata, la mese cu coatele sprijinite pe coltul mesei, cu bratul drept indoit, apucat reciproc palma in palma. Fiecare cauta sa impinga mana colegului spre a o aduce pe tablia mesei.Celalalt brat se tine indoit la spate, iar in timpul jocului coatele fixate pe masa raman nemiscate. Acela care reuseste sa aduca mana partenerului pe masa este invingator. In lipsa de mese si scaune, jucatorii pot sta culcati inainte facial, cap la cap.

J2-“ Scoateti prietenul din cerc”

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe care stau sezate astfel :prima echipa ocupa mijlocul uni cerc desenat pe sol, a doua sta in fata cercului. Acestia cauta, la semnal sa-i traga afara pe cei din cerc. Pe parcurs se acorda pauze de odihna intre tractiuni si se schimba locurile intre echipe. Castiga echipa care reuseste sa traga din cerc un numar cat mai mare de adversari.

J3-“Transportul ranitilor”

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , asezate in siruri in saptele unei linii de plecare pe perechi. In fata fiecarei echipe se gaseste un jucator. La semnal jucatorul din fata echipelor se ghemuieste prinzandu-si palmele sub ghenunchi. Primii doi , luandu-se de maini si formand un scaun il transporta pana la un obstacol aflat la 10 m , dupa care se intorc in alergare la sir lovind pe umar urmatoarea pereche care alearga si aduc “ranitul” inapoi. Jocul se repeta pana cand toti elevii au adus sau dus “ranitul”, castigand echipa care termina prima.

J4-“Lupta cu franghia”

Colectivul este impartit pe terenul de joc pe perechi fata in fata, fiecare avand cate o linie despartitoare intre ei, si apucand fiecare de capete unei sfori. La semnal, copii trag de sfoara, incercand fiecare sa-si traga adversarul peste linia care-i desparte si declarandu-se invingator, daca reuseste.

J5-“Roaba”

Jucatorii se impart in doua echipe a cate 8-10 jucatori si se aliniaza pe siruri alaturate la intervale de 2-3 pasi . Transportul se executa pe perechi in forma de stafeta. Unul dintre jucatori ia pozitia sprijin culcat cu picioarele departate, iar al doilea jucator ii apuca picioarele cu palmele sub ghenunchi si le ridica la inaltimea soldului. In aceasta pozitie, la semnal jucatorul culcat “roaba” se deplaseaza in brate, iar perechea lui in picioare pana la un semn aflat la 5-6 m, dupa care se intoarce. Castiga cei care termina primii.

J6-“Mersul soparlei”

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe , egale ca numar asezate pe siruri, inapoia liniei de plecare si reprezinta “soparlele”. La semnal, primii incep sa se tarasca pe palme picioarele fiind intinse, pana la un obstacol pe care il ocolesc, revenind la sirul propriu pentru a preda stafeta. Castiga echipa care termina prima.

Algoritmi pentru dezvoltarea fortei abdominale si a spatelui

( cod algoritmic F.Ab.S.)

F.Ab.S.1- culcat dorsal, piciaorele sub ultima sipca a scarii fixe sau sprijinite pe coleg , ridicarea trunchiului la verticala si revenire;

2- asezat pe banca de gimnastica bratele indoite palmele la ceafa, picioarele sprijinite de un coleg, extensia ampla a trunchiului si revenirea.

3- pe perchi, asezati spate in spate bratele intinse sus apucat de maini, unul executa indoirea trunchiului cu arcuire, celalalt extensia trunchiului.

4- culcat facial bratele si picioarele intinse se executa ridicarea concomitenta a bratelor si picioarelor.

5-culcat dorsal, ridicarea simultana a bratelor si picioarelor la 450.

atarnat cu spatele la spalier, ridicarea genunchilor la piept

atarnat cu fata la spalier, extensia picioarelor si a trunchiului

pe perechi din culcat dorsal, cu mingea medicinala deasupra capului, ridicare in asezat si pasarea mingii la coleg

culcat facial cu palmele la ceafa, picioarele sprijinite de un coleg extensia trunchiului si revenire

Algoritmi pentru dezvoltarea membrelor inferioare

(cod algoritmic F.P.)

F.P. 1- sarituri ca mingea

2- sarituri ca mingea cu ridicare genunchilor la piept la diferite semnale

3-genoflexiuni cu desprindere

4- mers ghemuit

5-sarituri ca broasca

6-sarituri cu coarda

7-sarituri in lungime de pe loc(legate)

8- pas saltat

9-pas sarit

10-sarituri pe si peste obstacole cu bataie pe ambele picioare sau pe unul

11-sarituri in zig-zag peste o linie marcata pe sol

12-jocuri pentru dezvoltarea fortei picioarelor

J1-“Cursa iepurelui”

Jucatorii sunt asezati pe siruri in spatele bancilor de gimnastica. Primul elev din sir asteapta in pozitia ghemuit la capatul bancii cu palmele sprijinite pe banca. La semnal, el sare dintr-o parte in alta a bancii mutand de fiecare data palmele mai inainte. Cand primul a ajuns la capatul, porneste urmatorul. Castiga echipa care termina prima.

J2-“ Cine sare mai departe”

Jucatorii se impart pe echipe de 4-5 , asezati fiind in coloane de cate unul, inapoia unei linii de plecare. De la aceasta linie primul din fiecare coloana sare de pe loc in lungime. Se traseaza pe sol cu creta o linie la calcaiele celui care a sarit primul, acesta devenind locul de saritura (varful picioarelor) al urmatorului. Castiga echipa a caror sarituri adunate reprezinta o distanta mai mare.

J3-“Lupta cocosilor”

Jucatorii impartiti pe doua echipe egale dupa inaltime si greutate, stau pe doua randuri fata in fata, la interval de 2-3 pasi. Fiecare executa sarituri pe un picior mainile inclestate la spate cautand ca lovind adversarul cu umarul sa-l oblige sa lase piciorul indoit jos. Castiga echipa care a doborat mai multi adversari.

J4-“De pe o movilita pe alta”

Colectivul impartit in 4 echipe egale sunt asezati in coloana cate unul, inapoia unei linii de plecare. In fata fiecarei coloane se marcheaza in zig-zag 4-5 cercuri mai mici, la un pas distanta intre ele. La semnal, primii jucatori ai fiecarei coloane pornesc sarind pe ambele picioare din cerc in cerc, dus si intors.

Cand jucatorul care a fost in cursa trecere linia de plecare, va porni un nou jucator din sir. Castiga echipa care termina prima.

J5-“ Calaretii”

Jucatorii sunt impartiti pe perechi, apropiati ca greutate. La semnal unul din jucatori transporta in spate pe colegul lui pana la un obstacol, apoi rolurile se schimba. Castiga cei care au ajuns primii la linia de sosire.

Algoritmi pentru dezvoltarea rezistentei

(cod algoritmic D.C.M.-R)

R 1- Alergare moderata alternata cu mers (200m alergare, 100m mers)

2- alergare in tempo ¼ pe distanta de 300-400 m

3- alergare in tempo uniform pe teren plat (2min alergare si 1min mers)

4- alergare in tempo uniform pe teren plat cu cresterea progresiva a distantei

200 m alergare , 100 m mers

300 m alergare , 100 m mers

5-alergare de durata in tempo moderat pe distanta de 600-800 m

stafete cu alergare , repetate de mai multe ori

repetarea anumitor structuri de exercitii pana la aparitia oboselii

jocuri pentru dezvoltarea rezistentei

J1-“Preia conducerea”

Jucatorii alearga in jurul terenului pe doua siruri. Din 20 in 20 m la semnal cei din spate alearga pe langa siruri pentru a prelua conducerea. Jocul dureaza pana toti cei din sir au preluat conducerea.

J2-“Prindeti-l pe cel din fata”

Toti jucatorii impartiti in trei serii egale formeaza un cerc mare, fiecare serie avand jucatorii numerotati de la 1 in continuare. Cand conducatorul jocului striga un numar cei cu acelasi numar ies din cerc spre dreapta si alearga in jurul cercului, fiecare cautand sa-l prinda pe cel din fata si se fereste in acelasi timp de cel din spate. La semnalul conducatorului, jucatorii care alearga vor schimba brusc sensul alergarii.

Cei atinsi se reantorc imediat in cerc. Castiga acela care i-a prins pe ceilalti doi din seria respectiva.

J3-“Fereste-te de plasa”

Jucatorii se raspandesc intr-un spatiu limitat in diferite directii. Se aleg 3 jucatori care se numesc prinzatori, tinandu-se de maini formand un lant. La semnal ei cauta sa prinda jucatorii in plasa formata de ei.cei prinsi se alatura prinzatorilor, marind plasa si jocul se continua pana ramane unul singur neprins, care devine castigator.

J4-“Cine tine mai mult mingea”

Jucatorii se impart in doua sau patru echipe egale , in functie de colectivul de elevi. Echipele joaca 2 cate 2 pe cate o jumatate de teren. Jucatorii unei echipe au mingea, pe care trebuie sa o pastreze pasand intre ei, cat mai mult timp.Cei din echipa adversa incearca sa intercepteze mingea si sa o pastreze mai mult decat cealalta echipa.(Cine face mai repede 10 pase).

J5-“Vanatoarea in patrat”

Jucatorii sunt dispusi in doua echipe asezate fata in fata pe doua laturi paralele ale unui patrat. La semnal jucatorii alearga intr-un sens cautand sa schimbe cealalta echipa. Primii jucatori ai uneia dintre echipe urmaresc sa prinda pe ultimul jucator al celeilalte echipe, iar aceasta va fi considerata invinsa daca vor fi prinsi mai mult de jumatate din echipa.

MODELUL PREGATIRII TEHNICE DE BAZA (Te)

6.4.2.1. Algoritmi pentru pregatirea tehnica in atac

(cod algoritmic Te.At.)

6.4.2.1.1 Algoritm pentru obisnuirea cu mingea

(cod algoritmic Te.O.M.)

Te.O.M. 1- Stafete cu transportul mingilor (cu 1 minge, cu 2-3 mingi) fig1.

2- stafete cu culegerea mingilor de diferite marimi fig.2

3- stafete cu rostogolirea si culegerea mingilor rostogolite fig.3

4-stafete cu schimbarea mingilor fig.4

5-jocuri de miscare pregatiroare

J1-“Mingea in val”

Jucatorii se impart in echipe de 6-8 sunt asezati in coloane de cate unul , in pozitia stand cu picioarele departate. La semnal primul jucator transmite mingea celui din spate printre picioare, iar acesta o transmite urmatorului pe deasupra capului s.a.m.d.Ultimul dupa ce primeste mingea , fuge cu ea in fata si se aseaza primul, jocul continuand pana se ajunge iarasi la primul.Castiga echipa care termina prima.

J2-“Mingea frige”

Jucatorii sunt dispusi in cerc cu fata spre exterior. Unul din jucatori are o minge . La semnal mingea se trece din mana in mana cat mai repede. Cand conducatorul jocului fluera, cel care are mingea in mana este penalizat. Se pot introduce 2-3 sau mai multe mingi.

J3-“Mingea calatoare”(jocul a fost descris la indemanare)

J4-“Culesul si semanatul cartofilor( jocul a fost descris la indemanare)

J5-“Elibereaza terenul”

Jucatorii impartiti in doua echipe egale ocupa fiecare cate o jumatate de sala. Fiecare echipa are un numar egal de mingi. La semnal jucatorii arunca mingiile in terenul advers, inclusiv pe cele venite de la adversar, timp de 30-60”. Castiga echipa care la semnalul de oprire dat la sfarsitul celor 30” va avea mai putine mingi in terenul propriu.

SEMNE CONVENTIONALE FOLOSITE IN LUCRARE

JUCATOR IN ATAC

JUCATOR IN APARARE

MINGEA

ATACANT CU MINGEA


JUCATOR PE POZITIA VIITOARE

DEPLASAREA JUCATORULUI

TRAIECTORIA MINGII

DRIBLING

ARUNCARE LA POARTA

SCHIMBARE SIMPLA DE DIRECTIE

FENTA SIMPLA DE PLECARE

P PROFESOR

JALON, OBSTACOL

TINTA


PERETE, ZID

6.4.2.2.2 Algoritmi pentru formarea deprinderii de aruncare si prindere

(cod algoritmic Te.A-Pr.)

A-Pr. 1- Aruncarea cu mingea de oina, mingi de cauciuc la distanta

2-Aruncarea mingi in sus, bataia palmelor si prinderea ei fara sa cada pe sol

3- Aruncarea mingii in sus, bataia palmelor, o lasam sa cada o singura data pe sol apoi o prindem

4- Aruncari cu mingea de oina la tinta fixa

5-Aruncarea mingiei in zid si prinderea ei fara sa cada, dupa care o retrimitem

6-Aruncarea mingiei in zid, o lasam sa cada si cand ricoseaza din sol o prindem

7-concurs cu mingea de oina “cine arunca mai departe”

8-Concursuri pe echipe (echipele asezate in coloana)

a)     primul jucator arunca in perete (zid) si trece la coada sirului, al doilea jucator prinde mingea si o retrimite in perete trecand la coada sirului s.a.m.d. pana primul jucator ajunge in fata. Castiga echipa care termina mai repede si a scapat mingea de mai putine ori.

b)     Rostogolirea mingii pe sol 3 m, culegerea ei si de la o linie trasata pe sol la distanta de 3 m de zid aruncare la tinta (zid), prinderea si transportarea ei urmatorului coleg. Castiga echipa care a terminat prima.

9-Jocuri pentru formarea deprinderii de aruncare si prindere:

J1-“Bombardamentul”

Jocul se desfasoara pe un teren de dimensiunea celui de volei.Jucatorii impartiti in doua echipe egale ocupa fiecare terenul ei si au la inceputul jocului cate 3 mingi. In spatele fiecarei echipe pe linia de fund a terenului se afla asezate 8-10 popice. La semnalul conducatorului de joc incepe “bombardamentul” fiecare din echipe incercand sa doboare cat mai multe popice folosindu-se si de mingile care vin de la adversar. La semnalul de incheiere al jocului, se declara castigatoare echipa care a doborat cat mai multe popice.

J2-“Fereste capul”

Jucatorii impartiti in echipe egale se afla inapoia unei linii trasate pe sol, asezati in coloana. La 4-5 m in fata fiecarei echipe se afla un capitan care are o minge. La semnal, capitanul paseaza mingea primului jucator care dupa ce o paseaza la capitan, se aseaza ghemuit. Jocul continua pana cand ultimul jucator paseaza la capitan. Castiga echipa care a terminat prima. Se schimba apoi capitanii de echipa si jocul continua.

J3-“Elibereaza terenul” (jocul a fost descris la obisnuirea cu mingea).

J4-“Mingea la capitan”

Jucatorii sant dispusi pe doua echipe in formatia de siruri, avand fiecare in fata, la o distanta de 4-5 m un capitan. La semnal, capitanul paseaza mingea primului jucator din sir de 2 ori si jucatorul care a pasat trece la coada sirului propriu. Jocul continua pana se ajunge la primul. Castiga echipa care termina prima.

6.4.2.1.3. Algoritmi pentru formarea deprinderii de prindere si pasare a mingii

(cod algoritmic Te.Pr.-P.)

Te Pr-P. l = tehnica prinderii –pasarii de pe loc

Te Pr-P d= tehnica prinderii-si pasarii mingilor din deplasare

Te A-P, l 1- prinderea si pasarea mingii intre 2 jucatori

2-prinderea si pasarea mingii intre 3 jucatori

3-prinderea si pasarea mingii in triunghi

4- prinderea si pasarea mingii in patrat

5- prinderea si pasarea mingii in cerc

6- prinderea si pasarea mingii in zig-zag

7-pasarea mingii pe siruri asezate fata in fata cu revenire la coada propriului sir

8-pasarea mingii in stea

Te Pr- P d 1- pase in 2 din alergare pe latimea terenului

2- pase din alergare cu intermediar

3-pase in suveica

4- pase in triunghi cu schimb de locuri

5- pase in patrat cu schimb de locuri

6-concursuri si intreceri pe perechi(numar de repetari in 30 secunde sau “ care pereche executa prima 10 pase?”

7- pe siruri de 3-4 asezati fata in fata pasarea mingii de pe loc ( sau din deplasare) cu schimbarea locului dupa pasarea mingii

Exemplu : pasa pe diagonala deplasare la sirul din fata, pasa pe diagonala si deplasare pe diagonala

8- jocuri pregatitoare pentru prinderea si pasare mingii

J2-“Vanatorii si ratele”

Jucatorii se impart in doua echipe, una dintre echipe fiind “ vanatorii” se afla asezati in forma de cerc iar cealalata echipa este echipa “ratelor”, care se afla in interiorul cercului. Cei care formeaza echipa “ vanatorilor au o minge pe care o paseaza intre ei cautand sa loveasca cate o “rata”. Jucatorul lovit iese pe cerc si joaca mai departe ca vanator.Ultimul ramas neochit a castigat jocul. Se schimba, echipele si jocul continua.

J3-“ Intre doua focuri”

Jucatorii se impart in 2 echipe egale care sant dispuse pe un teren de volei, avand fiecare un capitan asezat in spatele echipei adverse.una din echipe are mingea jocul incepe cautand sa loveasca cat mai multi jucatori ai echipei adverse, fiind ajutati de capitan.(pasandu-i acestuia mingea). Castiga echipa care a nimerit mai multi adversai intr-un timp dat.

J4-“Closca grijulie”

Jucatorii sant impartiti in doua echipe dispuse una in cerc, iar cealalta in interiorul cercului, jucatorii fiind asezati in sir, avand in fata “closca”, tinindu-se intre ei prin apucarea de mijloc a celui din fata.La semnal, jucatorii din cerc care au o minge, paseaza intre ei in asa fel ca mingea sa se afle in apropierea ultimului “pui”.”Closca” impreuna cu “puii” se deplaseaza in asa fel incat sa-si poata apara “puii”.”Puiul” nimerit iese din joc. Castiga echipa care reuseste sa nimereasca mai multi pui ai echipei adverse, intr-un timp limitat. Se schimba apoi rolurile.

J4-“Apara cetatea”

Jucatorii sant dispusi pe un cerc, in mijlocul caruia se va construi “o cetate” din diferite obiecte. Unul dintre copiii va apara “cetatea”, in timp ce jucatorii de pe cerc prind pase schimbate, caute sa surprinda pe aparator si sa darame “cetatea”. Castiga cel care apara “cetatea” un timp mai indelungat.

J8-“Soarecele si pisica”

Jucatorii sant impartiti pe perechi , pasand mingea intre ei. Un alt jucator “pisica” incearca sa intercepteze mingea. Daca jucatorul “pisica” reuseste sa intre in posesia mingii, rolul lui va fi preluat de jucatorul care a gresit pasa. Castiga jucatorul care reuseste sa intercepteze de cele mai multe ori mingea.

6.4.2.1.4. Algoritmi pentru formarea deprinderii de conducere a mingii

(dribling simplu si multiplu)

(cod algoritmic Te.D)

Te D 1-aruncarea mingii in sus, o lasam sa cada pe sol, dupa care o prindem

2- dribling pe loc cu mana indemanatica

3- dribling pe loc cu mana neandemanatica

4- dribling pe loc alternativ cu ambele maini

5-dribling din mers pe distanta de 10 m cu o mana la ducere si cu cealalta la intoarcere fig.21

6-culegerea unei mingi de pe sol, dribling din alergare alternativ cu ambele maini fig. 22a

7-dribling printre jaloane alternativ cu ambele maini fig. 22 b

8-suveica cu dribling 22 c

9-stafete combinate cu dribling 23 a

10-concursuri cu dribling

11-combinatii cu dribling

a-dribling printre jaloane, pasa la jucator fix reprimire si pasa la urmatorul coleg 23 b

dribling, pasa la jucator fix, dribling fig.23c

12- jocuri pentru formarea deprinderii de a conduce mingea

J1-“Cursa pe numere”

Jucatorii sant impartiti in echipe egale, asezati in coloana inapoia unei linii de plecare. Ei sant numerotati in adancime (1,2,3..,)La semnalul conducatorului de joc, numerele strigate culeg mingea care se afla pe sol in fata fiecarei echipe, pornind in dribling pana la un obstacol. Castiga jucatorul ajuns primul.

J2-“Drumul lung”

Jucatorii sant impartiti pe echipe asezati in coloana inapoia unei linii de plecare. In fata fiecarei coloane se aseaza un numar egal de obstacole la distante de 1-2 m. la semnal, primul jucator din fiecare echipa efectueaza dribling ocolind obstacolele serpuite atat la dus cat si la intors, la sosire predand mingea urmatorului. Castiga echipa care termina prima.

6.4.2.1.5. Algoritmi pentru formarea tehnicii de aruncare la poarta- finalizare

(cod algoritmic Te.F.)

Te .F. 1- aruncari cu mingi la distanta

2-aruncari cu mingi mici la distanta 8distanta (4-5m)

3- dribling, aruncarea mingii la perete, reprindere , dribling

4- dribling pasa la un jucator, reprimire, aruncare in zid, recuperare, dribling

5-la 3m de zid, jucatorii in coloana, arunca in zid, prind mingea, o paseaza urmatorului si trec la coada sirului

6-dribling in linie dreapta terminat cu aruncare la poarta (fig.24)

7-dribling printre jaloane, pasa la un jucator fix reprimire si aruncare la poarta (fig.25a)

8- pasa la jucator fix, patrundere prin alergare, reprimire si aruncare la poarta din alergare fig 26 a

9-exersarea pasului adaugat cu mingea in mana fara aruncare

10-dribling si aruncare la poarta cu pasi adaugati

11- pase in doi din deplasare si aruncare la poarta cu pasi adaugati

12- pasa, alergare printre jaloane, reprimire, dribling si aruncare la poarta (fig.256)

13- pasa la jucator fix, schimbare simpla de directii in fata unui obstacol, reprimire, dribling, aruncare la poarta (fig.26 b1)

14- aceleasi exercitii dar cu executarea fantei simple de plecare in fata obstacolului 8fig.26 b2)

15- combinatii intre 2 si 3 jucatori folosind elementele tehnice invatat

16- jocuri in miscare

J1-“ Fereste picioarele”

Jucatorii sant dispusi in formatie de cerc, iar in mijloc se afla un copil. Cei de pe cerc au o minge pe care o paseaza intre ei, cautand sa-l atinga pe cel din mijloc, care are voie sa se fereasca, sarind si alergand cat ,ai departe de cel care are mingea.

J2-“Cine loveste bara”

Jucatorii impartiti pe echipe, inapoia unei linii de 4-5 , fata de barbie portii de handbal incearca sa loveasca(nimereasca) bara de cat mai multe ori. Toti jucatorii au de efectuat acelasi numar de aruncari. Castiga cei care au nimerit de cele mai multe ori bara.

J3 -“Ocheste prin fereastra”

Jucatorii impartiti pe echipe de la odistanta de 4-5 m fata de “fereastra” (o cutie de lada), incearca sa ocheasca de cat mai multe ori prin fereastra. Avand fiecare de efectuat acelasi numar de aruncari, castiga cei care au nimerit prin “fereastra” de mai multe ori.

J4-“ Minge stai”

Jucatorii se impart in doua echipe egale fiind dispusi alternativ pe circumferinta unui cerc, stabilindu-se cine incepe jocul. Unul din jucatorii echipei in posesia careia este mingea o arunca in sus si striga numele unuia din echipa adversa. In acest moment toti jucatorii parasesc formatia de cerc imprastiindu-se pe teren, afara de cel strigat care cauta sa prinda mingea si striga: “stai”. La acest semnal, toti jucatorii se opresc iar el cauta sa loveasca unul din jucatorii echipei adverse sau sa paseze mingea unui altui coechipier care o prinde si striga la randul lui “minge stai”, in timp ce jucatorii se raspandesc.jocul continua castigand echipa care acumuleaza cele mai multe puncte. Rolurile echipelor se schimba cand cei care au avut mingea, au incercat sa nimereasca, dar n-au reusit.

J5 -“Fugi de minge”

Jucatorii se impart in doua echipe egale: echipa la alergare si cea la lovit. In mijlocul terenului se aseaza un obstacol. Echipa de la lovit se aseaza pe linia de fund in semicerc la 5-6 m de obstacol. Jucatorii au in jurul lor cate un cerc. In partea opusa se afla inapoia unei linii, echipa de la alergare care are o minge. La semnal, un jucator de la alergare ia mingea si o arunca in spatiul echipei adverse, incercand apoi sa alerge, sa ocoleasca obstacolul si sa se intoarca la echipa sa fara sa fie atins, iar cei de la lovit incearca sa prinda mingea, ocolindu-l. Castiga cea mai buna echipa.

6.4.2.2. Algoritmi pentru pregatirea tehnicii in aparare

(cod algoritmic Te.Ap)

Te Ap 1 – pozitia fundamentala de aparare

(stand cu picioarele departate la nivelul umerilor usor indoite, bratele in lateral usor indoite din articulatia cotului)

2- aceleasi exercitii cu ridicare pe varfuri si revenire

3-mentinut in pozitia fundamentala de aparare

4-deplasari laterale cu pasi adaugati, stanga dreapta , bratele prin lateral jos si sus

5- deplasare in pozitie fundamentala, stanga dreapta pe distanta de 4-5 cm cu opriri in pozitie fundamentala (fig.27 a)

sprint 2-3 m, oprire in pozitie fundamentala intoarcere, sprint la linia de plecare, pozitie fundamentala

deplasare in pozitie fundamentala de aparare, lateral stanga-dreapta, inainte-inapoi (fig 27 b)

deplasarea in pozitie fundamentala cu pasi adaugati sub forma de triunghi (fig.27 c)

deplasare in pozitie fundamnetala de aparare, combinat cu sarituri pe verticala cu aducerea bratelor sus la varful triunghiului

peperechi, fata in fata jucatorul a se deplaseaza in pozitie fundamnetala, jucatorul b imita jucatorul a

pe perechi jucatorul a executa dribling stanga dreapta inainte, iar jucatorul b se deplaseaza in pozitie fundamentala stanga-dreapta inapoi- fig.28-a

acelasi exercitiu, dar jucatorul b incearca sa scoata mingea din dribling efectuat de jucatorul a

peperechi jucatorul a imita aruncarea la poarta iar jucatorul b in pozitie fundamnetala ridica bratele sus pentru a bloca aruncarea fig 28 b

acelasi exercitiu de mai sus jucatorul a executat aruncarea la poarta, iar jucatorul b blocheaza aruncarea

jocuri de miscare

J1-“ Closca grijulie” (jocul a fost descris la Te.A-P)

J2-“Apara cetatea”(jocul a fost descris la Te. A –P)

J3-“ Cine tine mingea mai mult” (jocul a fost descris la D.C.M.-R)

J4-“ Hustiuluc” (jocul a fost descris la D.C.M.-R)

.4.2.3. ALGORITMI PENTRU PREGATIREA TEHNICII PORTARULUI

(cod algoritmic Te.P.)

Te.P. 1- pozitia fundamentala de parare

2-deplasari in spatiul portii cu pasi adaugati

3- deplasari in spatiul portii cu pasi incrucisati

4-opriri intoarceri, sarituri

5-respingerea mingii cu bratele

6-respingerea mingii cu piciorul

7-tehnica deplasarii in poarta (fig. 29 a)

8-blocarea mingilor aruncate din anumite zone de teren (fig.29 b)

9-Jocuri pentru pregatirea tehnica a portarului

J1-“Apara cetatea” (jocul a fost descris la Te.A.-P)

J2-“Closca grijulie” -,,-

J3-“Bombardamentul” -,,-

J4-“Soarecele si pisica” -,,-

6.4.3. MODELUL PREGATIRII TACTICE DE BAZA

6.4.3.1. ALGORITMI PENTRU PREGATIREA TACTICA IN ATAC

(cod algoritmic Ta. At.)

6.4.3.1.1. Tactica individuala in atac

(cod algoritmic Ta.At. i)

Ta At i 1- alergarea in zig-zag, cu orpriri si porniri,

2- alergare cu fata inainte si accelerata in diferite pozitii (directii)

3- alergare printre jaloane sau coechipieri

4- pe perechi jucatorul a executa dribling pe latimea terenului, jucatorul b se trerage in pozitia fundamentala

5-pe perechi jucatorul a executa dribling jucatorul b executa retragere in pozitie fundamentala cu pasi adaugati stanga dreapta, inapoi

pase in doi cu patrundere- (fig30 a)

pase in doi cu patrundere in prezenta unui aparator semiactiv- (fig.31 a)

pase in 3 jucatori, pasa in patrundere,schimbare simpla de directie, reprimire si aruncare la poarta in prezenta unui aparator semiactiv (fig.31 b)

pase in doi cu patrundere, fenta simpla de plecare, reprimire si aruncare la poarta

combinatii in 3 jucatori cu schimbare de directie si fenta simpla de pornire –(fig.32 a,b) sau in 2 jucatori cu schimbare simpla de directie in prezenta unor aparatori fig. 30b.

11-Exercitii pentru marcaj si demarcaj

a)     deplasari in oglinda

b)     exercitii de pasare cu adversar

c)     joc scoala 3:3, 4:4, 5:5, 6:6

d)     cine tine mai mult mingea (fara dribling)

e)     joc scoala la o poarta

12-jocuri de miscare

J1-“Leapsa” (jocul a fost descris la D.C.M.-V)

J2-“Fugi de minge” (jocul a fost descris la Te.F.)

J3-“Gaseste-ti locul” (jocul a fost descris la D.C.M.-V.)

J4-“Soarecele si pisica (jocul a fost descris la Te.A-P.)

J5-“ Cine tine mai mult mingea” (jocul a fost descris la D.C.M.-R)

6.4.3.1.2. Tactica colectiva in atac

(cod algoritmic Ta.At.C.)

Ta.At.C.   1- asezare in potcoava pe posturi –fig.33 a

2-deplasare in triunghi pe semicerc, sprint si asezare pe

posturi

3-asezare in potcoava, pase in patrundere la 9 m-fig. 33.b

4-asezare in potcoava si pase din 2 in 2 (fig.34 a)

5- asezare in sistem si pasarea mingii in prezenta aparatorilor semiactivi – (fig.34 b)

6- joc scoala, 2:2, 3:3,4:4, “om la om “

7- joc 6:6 la o poarta cu respectarea postului in echipa

8-asezare in sistemul pozitional cu un pivot – fig.35 a

asezare in sistemul de atac cu un pivot, pasarea mingii in prezenta aparatorilor activi

asezarea jucatorilor in momente fixe de joc-(fig. 35 b)

6.4.3.2. ALGORITMI PENTRU PREGATIREA TACTICA IN APARARE

(cod algoritmic Ta.Ap.)

6.4.3.2.1. Tactica individuala in aparare

(cod algoritmic Ta.Ap.i)

Ta.Ap. i.d. a-deplasari in pozitia fundamentala, conduse de antrenor

b- deplasari in pozitie fundamentala pe semicerc,la semnal iesire la 9 m si retragere

c- deplasari in pozitie fundamentala in triunghi si in forma literei T, sprint 2-3 m, retragere cu spatele

d-pe perechi atacantul la 9 m simuleaza aruncarea la poarta, aparatorul la semicerc, iesire pe bratul de aruncare, tampon, retragere

e-pe perechi, tampon, atacarea bratului de aruncare al atacantului care incearca sa scoata bratul aparatorul blocandu-i bratul il apasa in joc, conducandu-l in lateral

f- jocuri de miscare

J1-“ Soarecele si pisica” (jocul a fost descris la Te.Pr-P)

J2-“Leapsa” (jocul a fost descris la D.C.M.-V)

J3-“ Cine tine mingea mai mult” (jocul a fost descris la D.C.M-R.)

J4-“Hustiuluc” (jocul a fost descris la D.C.M.-R)

6.4.3.2.2. Tactica colectiva in aparare

(cod algoritmic Ta.Ap.C.)

Ta.Ap.C.1- asezare pe semicerc in sistemul de aparare 6:0 fig 36 a

2- deplasari in pozitie fundamentala

3- deplasari in pozitie fundamentala , iesire la 9m,retragere avand in fata cate un atacant cu mingea (fig. 36 b)

4-pe perechi deplasari in pozitie fundamentala in triunghi la fiecare varf al triunghiului, sarituri cu bratele sus si bataia palmelor

5-pe perechi, atacantul cu mingea imita aruncari la poarta, aparatorul blocheaza mingea, efectuand tampon

6-repartizarea adversarilor impotriva sistemului de atac cu un pivot- fig 37 a

7-asezarea aparatorilor in momente fixe ale jocului: 9 m, 7m-

fig. 38 a,b

8-invatarea apararii “om la om”-fig.37 b

.4.4. ALGORITMI PENTRU PREGATIREA PSIHOLOGICA SI TEORETICA

(cod algoritmic P.Ph.T)

P.Ph.T.1-popularizarea marilor sportivi si a rezultatelor acestora, prin fotografii si vizionari de casete video

2- jocuri de miscare si pregatitoare cu respectarea stricta aunor reguli

3- vizionarea antrenamentelor echipelor de seniori si a unor grupe de nivel superior

4- folosirea metodei aprobarii si dezaprobarii in cadrul unor exercitii si jocuri

5-vizionari de casete video cu jocurile echipelor de performanta

6-jocuri pregatitoare, jocuri bilaterale cu explicare notiunilor de regulament care se ivesc

7-analiza jocurilor bilaterale desfasurate in cadrul grupei sau in competitii locale

6.5. TESTAREA FINALA CU INREGISTRAREA REZULTATELOR LA MASURATORILE ANTROPOMETRICE DE CONTROL

6.5.1. INREGISTRAREA REZULTATELOR PRIVIND PARAMETRII SOMATICI

A.    TALIA-valoarea medie a taliei grupei la testarea finala este de 143 cm, fata de 140 cm de la testarea initiala. Observam ca ritmul de crestere intre cele doua testari este de 3 cm.

B.    GREUTATEA- la testarea finala, media grupei la greutate este de 35 kg, mai mare cu 2 kg fata de testarea initiala.

C.    ANVERGURA-la aceasta varsta anvergura este uneori aproape egala cu talia. Valoarea medie este de 143 cm la testarea finala care esta aproape egala cu cea a taliei si ne demonstraza ca la aceasta varsta nu se inregistreaza cresteri spectaculoase in ceea ce priveste acest parametru.

D.    PALMA- valoarea medie a grupei la testarea finala privind acest parametru este de 17,3 cm , inregistrandu-se un ritm de crestere de 0,8 cm fata de prima testare.

E.     PERIMETRUL TORACIC-in inspiratie profunda si expiratie fortata. La testarea finala valoarea medie a grupei este de 69/64 cm, care reflecta o crestere insensibila fata de testarea initiala.

6.5.2. INREGISTRAREA REZULTATELOR PRIVIND PROBELE SI NORMELE DE CONTROL PENTRU PREGATIREA FIZICA GENERALA

A-   ALERGAREA DE VITEZA-50m-valoarea medie a grupei la inregistrarea finala este de 8,9 sec. realizandu-se un progres de 0,3 sec. fata de testarea initiala.

B-    SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC- fata de media de la testarea initiala s-a realizat un progres considerabil (8cm) al grupei, valoarea medie fiind in final de 148 cm.

C-    ALERGAREA DE REZISTENTA-media la testarea finala este de 2 min si 58 sec., mai buna decat testarea initiala cu 0,3 sec.

D-   ARUNCAREA MINGII DE OINA LA DISTANTA-la aceasta proba valoarea medie finala fiind de 17 m, reflecta ca progresele inregistrate sunt destul de mari , fata de media testarii initiale care este de 14,5 m.

E-    MENTINUT IN ATARNAT LA BARA FIXA-media la testarea finala este de 32 sec., cu 0,4 sec mai mult fata de testarea initiala.

F-    ,,NAVETA”-ca si la alergarea de viteza si aici valoarea medie a grupei la testarea finala 12,3sec. este foarte buna, fata de media obtinuta la testarea initiala.

G-   RIDICARI DE TRUNCHI DIN “CULCAT” IN “SEZAND”-la aceasta proba valoarea de 19,7 repetari a mediei la testarea finala ne situeaza langa valorile testarii initiale.

H-   MOBILITATEA COXO-FEMURALA-media la testarea finala a grupei este 54 cm, cu 1 cm mai buna fata de testarea initiala.

6.5.3. INREGISTRAREA REZULTATELOR PRIVIND PROBELE SI NORMELE DE CONTROL PENTRU PREGATIREA FIZICA SPECIALA

A.ARUNCAREA MINGII DE HANDBAL CU ELAN DE 3 PASI-inregistrarea valorii medii de 15,5 la testarea finala realizeaza un salt fata de media valorii testarii initiale (12,5).

B.    5 X 30 M-valoarea medie a grupei la testarea finala este de 5,2sec.

REZULTATELE PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA FIZICA

TESTAREA FINALA

MAI 2008

Nr

crt

NUMELE SI PRENUMELE

Alerg.de viteza 50 m sec

Saritura in lungime de pe loc

cm

Alerg. De rezistenta

600m min/sec

Aruncarea mingii de oina

M

Mentinut in atarnat sec

Indemanare

,,naveta” sec

Rezis. Abdominala nr. repetari

Mobilitate coxo-femurala cm

PATRASCU IRINA

CALIN SIMONA

BRANOIU VIOLETA

DIACONESCU RAMONA

DINU MARA

DOGARU LAURA

CIORNEI IONELA

GALAON CRISTINA

DOBRIN ANDRA

MATALAN GABRIELA

OPRESCU SABINA

DICA ELENA

MITROI CARMEN

ILIESCU ANA-MARIA

EPURAN FLORI

ROSU MARINELA

LECEANU ANDREEA

ILIE NICOLETA

PASARICA CRISTINA

URZICANA CORNELIA

X

MEDIA ARITMETICA

C.    DRIBLING PE 30 M IN LINIE DREAPTA-valoarea medie a grupei la testarea finala este de 7”7, fiind imbunatatita fata de valoarea medie a testarii initiale.

D.    DEPLASAREA IN TRIUNGHI-valoarea medie la testarea finala este de 20 sec. fata de 20,5 sec.la testarea initiala situandu-se cam la acelasi nivel.

E.     ARUNCAREA LA TINTA-inregistrarile testarii finale la aceasta proba sunt superioare celor de la testarea initila, realizandu-se in medie 7 aruncari precise.

6.6. PRELUCRAREA STATISTICO-MATEMATICA A DATELOR INREGISTRATE SI CENTRALIZATE

Caracterul probabilistic al fenomenelor din domeniul educatiei fizice si sportului capata consistenta pe baza prelucrarii statistico-matematice. Am calculat:

6.6.1. Indicatorii statistici privind parametrii somatici

6.6.2.Indicatorii statistici privind probele de control pentru pregatirea fizica generala.

6.6.3. Indicatorii statistici privind probe de control pentru pregatirea fizica specifica.

Pentru fiecare in parte am calculat:

a)media aritmetica–(X) este inicatorul statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor recoltate, luandu-se in considerare cea mai precisa masura a tendintei centrale a fenomenului studiat si poate fi calculat dupa formula:

S x

X=----------

n

in care : X= media aritmetica

S =suma valorilor individuale

n= numarul total de cazuri

REZULTATELE PROBELOR SI NORMELOR DE CONTROL PRIVIND PREGATIREA SPECIFICA

TESTAREA FINALA

MAI 2008

Nr

crt

NUMELE SI PRENUMELE

varsta

5x30m sec

Aruncare minge handbal m

Doua deplasari in triunghi sec

Dribling 30 m in linie dreapta sec

Aruncare la tinta

Nr. aruncari

PATRASCU IRINA

CALIN SIMONA

BRANOIU VIOLETA

DIACONESCU RAMONA

DINU MARA

DOGARU LAURA

CIORNEI IONELA

GALAON CRISTINA

DOBRIN ANDRA

MATALAN GABRIELA

OPRESCU SABINA

DICA ELENA

MITROI CARMEN

ILIESCU ANA-MARIA

EPURAN FLORI

ROSU MARINELA

LECEANU ANDREEA

ILIE NICOLETA

PASARICA CRISTINA

URZICANA CORNELIA

X

MEDIA ARITMETICA

6.7 PREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR SI INTERPRETAREA LOR

Pe baza datelor inregistrate vom analiza dinamica calitatilor motrice la subiectii experimentului alaturi de dezvoltarea lor somatica la inceputul si sfarsitul anului scolar determinand in acest fel si progresul inregistrat in acesta perioada.

6.7.1 PARAMETRII SOMATICI

Intrucat tipul somatic are importanta deosebita in obtinerea marii performante, am inregistrat, dintre parametrii ce caracterizeaza acesta: talia, greutatea, anvergura, palma,perimetrul toracic.

6.7.1.1TALIA- media aritmetica a taliei la testarea initiala este de 140 cm. Aceasta valoare creste pana la testarea finala cu 3 cm. Desi in depistarea si selectia copiilor de aceasta varsta trebuie acordata o atentie deosebita in ceea ce priveste talia (deoarece in procesul de antrenament nu se poate actiona asupra dezvoltarii sale, ea depinzand in mare masura de factorul ereditar) nu trebuie exclusa selectionarea unor copii cu talie mai mica, cu perspective de crestere si o motricitate buna ce poate compensa in oarecare lipsa tipului somatic longilin in momentul selectiei.

6.7.1.2.GREUTATEA- media aritmetica a greutatii pentru cele douazeci de jucatoare este de 33 kg la testarea initiala si de 35 kg la cea finala. Rata de crestere a greutatii intre cele doua testari este de 2kg. Se constata ca se pastreaza cam acelasi raport de crestere dintre talie si greutate .Si la greutate, ca si la talie valorile acestor sopii sportivi sunt superioare copiilor care nu sunt inclusi in pregatirea sportiva. Consideram ca valorile ridicate ale greutatii la testarea finala se datoreaza atat antrenamentului facut cat si nutritiei adecvate. Analizand rezultatele inregistrate constatam ca intre talie si greutate la majoritatea subiectilor se pastreaza un raport optim ce concorda cu criteriile ce trebuie sa le indeplineasca o handbalista.

6.7.1.3.ANVERGURA-media aritmetica la anvergura este de 141cm la testarea initiala si de 143cm la testarea finala, incercand o corelatie cu talia (140 cm si 143cm)

6.7.1.4. PALMA-media aritmetica este la testarea initiala de 16,5 cm iar la cea finala de 17,3 cm , reprezentand o crestere de 0,8 cm intre testari. Ca trasatura caracteristica vom desprinde ca valoarea palmei reprezinta in mod frecvent mai mult de 10,4% din inaltimea corpului.

6.7.1.5. PERIMETRUL TORACIC IN INSPIRATIE PROFUNDA SI IN EXPIRATIE FORTATA- media aritmetica la acest indicator somatic la masuratori si calcule, am obtinut la testarea initiala o medie de 68 cm in inspiratie profunda si 63 cm in expiratie fortata, medie la crae masuratorile finale creste la 69 cm in inspiratie si 64 cm in expiratie. Aceste valori atesta o dezvoltare armonioasa a acestor copii an comparatie cu valorile taliei si greutatii.Elasticitatea toracica la prima masuratoare este de 5 cm, ramanand tot la 5 cm si la masuratoarea finala. Intre cele doua testari, rata de crestere a perimetrului toracic in inspiratie si expiratie fiind de 1 cm.

6.7.2.PREGATIREA FIZICA GENERALA

Subiectii experimentului au sustinut 8 probe motrice, iar pe baza rezultatelor la aceste probe se face aprecierea dezvoltarii motricitatii copiilor la mai multe nivele.

6.7.2.1. ALERGARE DE VITEZA-50 m-media aritmetica inregistrata la testarea initiala este de 9”2, iar la testarea finala de 8”9. In cele 8 luni de pregatire sportiva, rata de crestere a vitezei a fost de 0.3 sec. viteza crescand foarte putin, de la 5,4m/s la 5,5 m/s. Diferenta mica de valoare dintre media testarii finale si a celei initiale se datoreaza nivelului initial ridicat, iar valorile mari ale mediei se explica prin mijloacele folosite in pregatire si datorita virstei copiilor la care se inregistreaza astfel de viteze, stiind ca aceasta calitate se maturizeaza in jurul varstei de 12 ani.

6.7.2.2. SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC- media aritmetica este de 140 cm la testarea initiala si 148 cm la testarea finala, progresul realizandu-se prin orele de antrenament efecutate. Rata de crestere intre testari este de 8 cm.

6.7.2.3. ALERGAREA DE REZISTENTA-600 m-media aritmetica a grupei la alergarea de rezistenta la testarea initiala este de 3 01”, iar la cea finala de 2 58”. Rata de crestere este nesemnificativa avand o valoare de 3”, datorandu-se mai mult biologiei copiilor, decat orientarii speciale a pregatirii in cadrul grupei.

6.7.2.4. ARUNCAREA MINGII DE OINA-media aritmetica a grupei la acest indicator este de 14,5 mla testarea initiala si 17 m la testarea finala, rezultand un ritm de crestere intre testari de 2,5 m. Imbunatatirea performantelor la acesata calitate in cadrul celor 8 luni de pregatire este proportionala cu ritmurile anuale posibile la aceasta varsta.

6.7.2.5. MENTINUT IN ATRARNAT LA BARA FIXA-media aritmetica prezinta valori de 28” la testarea initiala si 32” la testarea finala. Ritmul de crestere in cele 8 luni de pregatire este de 4” ceea ce inseamna o crestere deosebita la indicilor de forta in aceasta perioada.

6.7.2.6. ,,NAVETA”- media aritmetica a grupei este de 12”5 la testarea initiala, iar la testarea finala de 12”3.Ritmul de crestere intre cele doua testari a fost de 2 zecimi de secunda.

6.7.2.7. RIDICARI DE TRUNCHI DIN “CULCAT” IN “SEZAND”-media aritmetica a grupei la testarea initiala este de 17 repetari,la testarea finala este de 19,7 repetari. Ritmul de crestere in cele 8 luni de pregatire a fost de 2,7 repetari pentru toata grupa , dar pentru 15 fetite acesta a fost foarte mare reusind ca la testarea finala rezultatele inregistrate sa fie de 23 si 24 de repetari.

6.7.2.8. MOBILITATEA COXO-FEMURALA IN PLAN ANTERIOR-media aritmetica la testarea initiala este de 53 cm, iar la testarea finala de 54 cm. Ritmul de crestere intre cele doua testari a fost de 1cm.

6.7.3. PREGATIREA FIZICA SPECIFICA

In grupele de incepatori se va pune accent pe formarea unei baze solide de pregatire, realizabila prin mijloace multiple, atat de natura generala cat si specifica. Copii trebuie “sa se joace de-a handbalul” incepand sa-si formeze primele deprinderi necesare in “handbalul serios”.

Intrucat, calitatile motrice necesare handbalistelor de performanta sunt : viteza, indemanarea generala, detenta si o buna rezistenta cardio-respiratorie, iar substratul morfo-functional al indemanarii si vitezei se maturizeaza in jurul varstei de 12 ani, face posibila descoperirea timpurie a celor ce au aceste calitati, in handbal deci, nu este cazul sa se piarda timpul cu acele elemente care nu au de la bun inceput aceste doua calitati, pentru simplul motiv ca nici una din ele nu se poate forma prin antrenament, fiind calitati inascute.

Precizam ca, este vorba de indemanare generala ci nu de cea specifica, aceasta din urma reprezentand suma deprinderior tehnice, care nu poate fi obtinuta decat prin invatare si exersare.

6.7.3.1.ARUNCAREA MINGII DE HANDBAL CU ELAN DE 3 PASI-

media aritmetica la testarea initiala este de 12,5 m iar la testarea finala de 15,5 m. Ritmul de crestere la intervalul de pregatire este de 3m , datorat procesului de antrenament.

6.7.3.2.DEPLASAREA IN TRIUNGHI-media aritmetica calculata pentru grupa la cele doua testari a fost de 20”5 initial , si 20” la final. Pe parcursul pregatirii s-au obtinut progrese, ritmul de crestere fiind 0,5”.

6.7.3.3. 5 x 30m-media aritmetica este de 5”4 la testarea initiala si 5”2 la cea finala, inregistrandu-se astfel un ritm de crestere egal cu doua zecimi de secunda. Rezultatele obtinute de grupa noastra sunt bune atat privind media cat si ritmul de crstere, ceea ce denota ca subiectii alesi poseda una din calitatile de baza ale handbalistului de performanta si anume – viteza.

6.7.3.4. DRIBLING PE 30 m IN LINIE DREAPTA-media aritmetica obtinuta la testarea initiala este de 8” , iar la cea finala de 7”7, reusind un ritm de crestere de 3 zecimi de secunda.

6.7.3.5. ARUNCAREA LA TINTA-media aritmetica rezultata in urma testarilor este de 6 aruncari precise la cea initiala si 7 la cea finala. Pentru cele 8 luni de pregatire ritmul de crestere este de o aruncare.

CAP. VIII

CONCLUZII SI PROPUNERI

Din experienta acumulata pe timul celor 8 luni de pregatire cu aceasta grupa de incepatoare am constatat o serie de aspecte privitoare la coborarea selectiei in handbal la varsta de 9-10 ani pe care le prezentam succint ina cest capitol sub forma de concluzii si propuneri.

7.1.CONCLUZII

Studiul intreprins, datele obtinute, prelucrarea si interpretarea lor confirma ipoteza noastra ca printr-o utilizare adecvata a programului de pregatire, initierea in handbal poate sa inceapa de la virste fragede (9 ani) largind in mod simtitor bagajul motric al copiilor contribuind la insusirea si consolidarea unor deprinderi motrice variate si dezvoltand armonios toate calitatile motrice ale copiilor.

valorile medii ale parametrilor somatici ai grupei experimentale corespund modelului sportivului de performanta.

la pregatirea fizica generala, pentru majoritatea celor 8 probe s-au obtinut medii mari, iar acolo unde acestea au fost mai mici, se datoreaza in buna parte nivelului initial diferit si specificului pregatirii care nu a fost orientata special in aceasta directie.

rezultatele obtinute la probele de pregatire fizica specifica sunt foarte bune la ambele testari, ceea ce denota ca atat la selectie cat si in procesul de instruire s-au folosit mijloace si structuri de exercitii adecvate virstei copiilor, avand astfel certitudinea ca majoritatea componentelor poseda calitatile necesare unei viitoare handbaliste.

progresul fetitelor s-a datorat:

intocmirii si aplicarii unui plan de pregatire respectand ponderea componentelor antrenamentelor, in asa fel incat dintre parametrii efortului, volumul, intensitatea si densitatea s-au realizat printr-o mare diversitate de mijloace si intr-un cadru de mare atractivitate.

- folosirii combinate a unor jocuri de miscare si pregatitoare

cu mijloace consacrate antrenamentului sportiv- metoda de

baza in initierea la aceasta varsta.

avandu-se in vedere obiectivele majore si de perspectiva a handbalului de performanta, spre care trebuie sa tindem in activitatea noastra, o latura esentiala si indispensabila o reprezinta depistarea, orientarea si selectia celor mai dotate elemente pentru handbalul de performanta. Accentul in activitatea de selectie l-am pus pe criteriul taliei, pe criteriile ce vizeaza dezvoltarea fizica generala, a dezvoltarii calitatilor motrice in regim de talie, a caror apreciere s-a facut prin probe si norme de control elaborate special pentru aceasta etapa.Pentru ca probabilitatea obtinerii performantei sa fie mare, am acordat o atentie deosebita unei selectii obiective pe baze stiintifice, folosind criterii de selectie si modele somatice si motrice elaborate pentru aceasta varsta.

Initierea fetitelor in jocul de handbal, folosind inca de la “primul pas” jocul, valorifica solutii metodice actuale bazate pe modelare, instruire programata si algoritmizare creand si situatii problema capabile sa favorizeze gandirea creatoare.Pentru ca invatarea jocului de handbal prin “joc” sa aiba eficienta maxima trebuie avut in vedere urmatoarele:

jocul de miscare sau jocul pregatitor sa fie model simplificat al jocului in sine;

- jocurile alese sa fie modelate in scopul realizarii

obiectivelor instructiv-educative propuse

- pentru insusirea corecta a procedeelor tehnice de

baza, jocurile vor fi modelate in asa fel incat prin ele sa se asigure un numar mare de repetari iar regulile stabilite sa duca la o invatare corecta.

- sa se aleaga jocurile pregatitoare cele mai semnificative, care prin continutul lor sa favorizeze insusirea procedeelor tehnice de baza si a unor reguli de joc de handbal.

- instruirea trebuie sa aiba loc in conditii de adversitate , raport1:1

in initierea si pregatirea timpurie a fetitelor, orientata in perspectiva si esalonata tinand cont de nivelul de dezvoltare si posibilitatile biologice ale copiilor,raportata in permanenta la modelul de initiere preconizat prin stabilirae unor limite precise, prin folosirea mijloacelor si a efortului depus poate contribui nemijlocit la formarea unui numar cat mai mare de tinere de certa valoare pentru handbalul de performanta.

Rezultatele obtinute prezinta date orientative, iar programele si modelele de initiere concepute in prezenta lucrare sunt simple, cu cerinte minimale pe planul pregatirii tehnico-tactice de baza fiind elaborate in concordanta cu nivelul de cunostinte,nivelul calitatilor motrice si fizice tinandu-se cont de particularitatile de varsta.

in procesul de initiere si de invatare a continutului tehnico-tactic minimal trebuie sa se foloseasca metoda globala de predare prin jocuri de miscare si pregatitoare, precum si exersarea unor fragmente si faze de joc, ca si jocul in sine global sau simplificat.

Prin continutul sau prezenta lucrare incearca sa abordeze pe baze stintifice paleta larga a optimizarii seletiei si initierii de timpuriu a fetelor in handbal printr-o abordare noua prin prisma activitatii desfasurate in cadrul grupelor de incepatori de la Clubul Sportiv Scolar, in deplina concordanta cu nevoile actuale si de perspectiva a handbalului, fiind in acelasi timp un indrumator pentru invatatorii de cladele a IV-a si un “ghid” pentru profesorii antrenori care isi desfasoara activitatea la grupe de incepatoare.

7.2. PROPUNERI

In urma experimentului intreprins si a rezultatelor obtinute, ne permitem sa facem urmatoarele propuneri, in vederea redobandirii valorii si renumelui handbalului romanesc si a consolidarii bazei de masa a acestuia.

Elaborarea unei conceptii unitare cu privire la depistarea, orientarea, selectia si initierea copiilor in handbal.

Reducerea virstei selectiei si initierii la fete de la 12 la 10 ani, datorat fenomenului de “acceleratie” si mai ales faptului ca noi ajungem la selectie dupa ce altii “au cules”.

CAPITOLUL VIII

BIBLIOGRAFIE

1. BOTA I.  -HANDBAL- MODELE DE JOC SI PREGATIRE

Ed.Sport-Turism Bucuresti1984

2.BOTA M.  -HANDBAL-500 DE EXERCITII PENTRU INVATAREA

BOTA I. JOCULUI,Ed.Sport-Turism Bucuresti 1990

3.CERCEL P.  -HANDBAL-EXERCITII PENTRU FAZELE DE JOC

Ed. Sport-Turism Bucuresti 1980

4. CHATEAU J.  -COPILUL SI JOCUL

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti 1971

5. CHIRITA G.  -EDUCATIA FIZICA PRIN JOCURI DE MISCARE

Ed. Sport-Turism1983

6.DEMETER A. -BAZELE FIZIOLOGICE SI BIOCHIMICE ALE FORMARII

DEPRINDERILOR MOTRICE

Ed. Sport-Turism Bucuresti 1982

7.DRAGAN I.  -SELECTIA SI ORIENTAREA MEDICO SPORTIVA

Ed. Sport-Turism Bucuresti 1989

8.GHERMANESCU I. -HANDBAL –TEHNICA SI TACTICA JOCULUI

Ed. Sport-Turism Bucuresti 1978

9.IANCU AUREL -PREGATIREA FIZICA A JUCATORILOR DE

HANDBAL,Ed. Printech Bucuresti 2004

10.IANCU  -METODICA INVATARII TEHNICII SI TACTICII

AUREL JOCULUI DE HANDBAL,Ed Printech 2005

11.PEHOIU  -ASPECTE DIN ISTORIA SI EVOLUTIA PRACTICARII

CONSTANTIN  EX. FIZICE, Ed. Transversal Targoviste 2005

12.PEHOIU  -ATLETISM BAZELE TEHNICII

CONSTANTIN  Ed. PIM Iasi 2006

13.POPESCU D.  -HRONICUL HANDBALULUI ROMANESC

BADESCU R.  Ed. Sport-Turism Bucuresti 1981

14.XXX  -SELECTIA MEDICO-BIOLOGICA IN SPORT

Ed. Sport-Turism Bucuresti 1979

15.XXX -COLECTIA REVISTELOR “EDUCATIE FIZICA SI SPORT”-1990-1997

16.SIMION GHE. -METODOLOGIA CERCETARII ACTIVITATII OMULUI IN MISCARE 1998

17.TURCU C. -HANDBAL,CURS DE BAZA,UVVG ARAD,

Facultatea de Educatie Fizica si Sport 2000

18.TURCU C. -HANDBAL,CURS DE SPECIALIZARE,UVVG ARAD,

Facultatea de Educatie Fizica si Sport 2005

19.ZAMFIR GH., -HANDBAL-INITIERE-CONSOLIDARE,

FLOREA M. Ed. Casa Cartii,Cluj Napoca 2000

20.ZAMFIR GH., -HANDBAL,TEORIE-METODICA,

FLOREA M. Ed. Casa Cartii,Cluj Napoca 2001





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Pregatirea unei echipe de fotbal inainte de competitie
Interviu cu invitatul peter reid, manager la fc sunderland
ROLUL STRETCHING-ULUI IN ANTRENAMENTUL SPORTIV
CARACTERIZAREA CANOTAJULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL SOLICITARILOR MOTRICE SOLICITATE
Pregatirea tactica in jocul de baschet
Personalitatea instructorului - fotbal
Pregatirea tehnica in jocul de baschet
ACTIVITATEA SPORTIVA SI BIOLOGIA FEMEII


loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu