Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie
Relatia institutiei publice cu cetatenii (clientii din sectorul public)

Relatia institutiei publice cu cetatenii (clientii din sectorul public)





RELATIA  INSTITUTIEI PUBLICE CU CETATENII (CLIENTII DIN SECTORUL PUBLIC)

 

 

            Macar la pensie, as vrea sa ma retrag in Star Wars. Acolo unde nici macar cel mai rau  personaj – Darth Vader - n-a avut inima sa spuna vreodata cuiva „faceti dumneavoastra o cerere si lasati-o la secretariat. Va sunam noi.”

            Cunoasterea cat mai exacta a nevoilor, sperantelor si atitudinilor cetatenilor constituie cheia succesului in domeniul preocuparilor  organismelor  administrative  fata de cetateanul-client. In acest sens,  subliniem ideea ca  relatiile cu cetatenii  constituie o componenta  a  mediului de marketing in domeniul administratiei publice. Imbunatatirea acestor relatii  intre institutiile publice  si cetateni,  impune inclusiv  crearea unor servicii  inovatoare si a unor  standarde  mai ridicate, testate si apoi aplicate  (sau retrase)  inainte de schimbarea  dorintelor si preferintelor cetatenilor-clienti.



            In sistemul birocratic traditional, puterii publice ii revine sarcina de a orienta activitatile publice, in functie de nevoile cetatenilor si pentru bunastarea acestora. Mult timp, utilizatorii serviciului public au fost „supusii” acestuia. Publicul suporta optiunile, activitatile, disfunctionalitatile organizatiilor publice. Ca urmare, sistemul public se afla departe de orice dimensiune a pietei: publicul este un „captiv” pentru ca nu poate alege. In plus, activitatea prestata pentru el se presupune ca se realizeaza „spre binele lui”.[1]In timp, aceasta stare de fapt se schimba, utilizatorul serviciilor publice devenind un „interlocutor” cu care se poate discuta. Asistam astfel la crearea unui nou tip de utilizator, consumator si finantator al serviciului public. Imaginea si credibilitatea institutiei administratiei publice devin fragile in fata interpelarilor, a exigentelor sau a criticilor venite din partea cetatenilor.

            Marketingul in administratia publica presupune o relatie continua cu cetateanul, care se afla intr-o tripla ipostaza: de solicitant (client), contribuabil si beneficiar al serviciilor institutiilor din administratia publica.

            O administratie cordiala  si apropiata cetateanului contribuie  decisiv la un bun climat in comunitate. Iar acesta imbunatateste  hotarator disponibilitatea de a munci a  functionarilor publici – si astfel, motivatia munca.

            Plecand de la principiile  clasice  de marketing, aplicarea acestora in sistemul administrativ presupune ca  autoritatile locale  sa includa cat mai mult participarea cetateneasca  in procesul decizional,  astfel  incat nevoile si dorintele  populatiei sa fie satisfacute in  mod eficient. Ca urmare, este  necesar un flux  constant de informatii de la  autoritatile locale  catre comunitate. Aceasta  informare a cetatenilor  vizeaza noile planuri  (cheltuielile bugetare pentru anul ce urmeaza, planificarea dezvoltarii economice, proiectele de investitii sau alte initiative importante). In  plus, se recomanda autoritatilor  statului sa  invite cetatenii sa contribuie efectiv  cu idei, sa isi prezinte problemele  si sa participe in mod real la procesul  decizional.

            Punerea de informatii la dispozitia cetatenilor si ascultarea ideilor acestora necesita timp si resurse. Schimbul de idei nu inseamna insa ca, automat, totul va merge bine. Totusi numai astfel  se poate dezvolta un parteneriat viabil  intre comunitate si autoritatea locala.[2]

            Restabilirea si construirea  increderii cetatenilor in administratia publica  constituie unul din beneficiile  participarii lor in procesul de  guvernare locala. Acesta din urma permite fiecarui cetatean  sa aiba  acces la informatii  cu privire la problemele ce  trebuie rezolvate  si ajuta institutiile publice  sa identifice nevoile comunitatii mai repede  si cu o satisfactie mai mare pentru cetateni.

            In acest context trebuie remarcat ca, daca cetatenilor nu li se cere parerea despre serviciile oferite,  va fi dificil sa se aprecieze in ce masura acestea corespund  asteptarilor populatiei. Ca urmare, este indicat sa se  incurajeze sistemul de sugestii si reclamatii, prin care cetatenii nemultumiti de serviciile oferite de institutiile statului  se pot exprima. In plus,  in cadrul organizatiilor publice  trebuie sa se apeleze la realizarea unor anchete si chestionare pentru se a evalua  imaginea sistemului administrativ in randul populatiei dintr-o anumita regiune.

            Intr-o societate moderna  este necesar  ca administratia publica sa dezvolte sisteme „prietenoase” cu cetatenii. Acestea trebuie sa inceapa  cu atitudinea functionarilor publici care se afla in prima linie a contactului cu clientii si sa se  finalizeze cu modul concret  in care se rezolva probleme cetateanului ce apeleaza la serviciile  institutiei publice.

            Reducerea birocratiei presupune masuri  care sa faca administratia publica  mai sensibila la contactul cu cetatenii, precum si  simplificarea procedurilor  administrative. Odata cu reforma din cadrul administratiei  este recomandat ca masurile privind  debirocratizarea sa fie vizibile  atat in cadrul  ministerelor, al organismelor subordonate, cat si  pentru cetateni, caci, in fond,  institutiile publice  urmaresc  satisfacerea  interesului general.

            Functionarii publici, angajatii oraselor si comunelor  aduc prin munca loc  o contributie importanta la functionarea  administratiei publice, precum si la  relatia acestora cu  cetateanul. Atitudinea celor  aflati in contact direct  cu cetatenii presupune:  amabilitate si solicitudine, cunostinte de specialitate  si dorinta de a le impartasi, interes manifestat  fata de  satisfacerea  nevoilor  cetatenilor.

            Pentru imbunatatirea  relatiei dintre administratia publica  si cetateni ar trebui  ca deviza fiecarui lucrator al administratiei sa fie: „Noi, in calitate  de functionari publici, ii tratam pe concetatenii nostri  asa precum  ne-am dori sa fim noi tratati  daca am fi in locul lor.”

            Conducatorii institutiilor administratiei publice  aractiona intr-un asemenea sens daca, de exemplu, ar amplasa  in birourile functionarilor  un  panou sau un inscris pe perete  care sa aminteasca urmatoarele reguli:

1.     Cetateanul are intotdeauna dreptate.

2.     Cand  un cetatean nu are  dreptate, se aplica regula numarul unu.

            Comunicarea avand  la baza principiile  marketingului constituie una  dintre modalitatile prin care se poate ameliora prestatia administratiei publice  in interesul cetateanului si prin care aceasta  poate sa-l informeze  cu privire la  obiectivele sale  si mijloacele de atingere a acestora.

            Barierele  comunicationale dintre institutiile publice  si cetateni  pot fi reduse  sau,  in unele situatii, chiar eliminate, fie prin intermediul  mass-media, fie apeland la canale de comunicare alternative: afisaj in locuri publice,  brosuri / pliante informative si de prezentare, crearea unui  departament de relatii cu publicul.

            In cadrul  procesului de  imbunatatire a relatiilor  intre administratie publica  si cetateni, o conditie esentiala  o reprezinta transparenta organismelor administratiei, imaginea ei in  crearea  de incredere in institutiile statului, realizarea unei relatii corecte de informare pentru mentinerea  contactului cu publicul, respectarea procedurilor legale de publicitate, dialog si  consultare fiind vitale pentru administratiile publice locale  si comunitatile locale.

            Obiectivul strategic al  administratiei publice – subliniem inca o data - este satisfacerea interesului general. Ca urmare, relatia cu cetatenii reprezinta pragul critic  al activitatilor desfasurate  de administratia  publica. De cele mai multe ori,  relatia dintre  aceasta si cetateni se rezuma la transmiterea de mesaje dinspre institutiile publice spre segmentele vizate. In cele mai multe dintre cazuri insa,  feedback-ul  obtinut  de  la acestea  este difuza  si greu de  evaluat. In consecinta, in practica,  sondajele de opinie sunt cele care ofera  informatia clara si cuprinzatoare referitoare  la anumite aspecte  sau chiar la imaginea de ansamblu  a activitatii  organizatiilor publice.

            Poate fi mentionata  si existenta unor procedee speciale  de obtinere a  feedback-ului, precum: alegerile locale si generale, ca si referendumul  (modalitate de consultare a cetatenilor in problemele nationale importante ).

Dialogul  guvern-cetateni  are  totusi  unele  limite,  care  trebuie  luate  in  considerare atunci cand se analizeaza  acest nou tip de relatii. Daca anumite grupuri de interese se implica mai intensiv in procesul de luare a deciziei politice, prin actiuni de lobby pot influenta sau frana unele actiuni guvernamentale pozitive. O alta problema este insasi fragmentarea intereselor cetatenilor si varietatea de optiuni carora guvernele trebuie sa le faca fata. In consecinta, increderea mutuala este o conditie esentiala in acest tip de dialog. O alta limitare importanta deriva din riscul ca dialogul - mai ales  in conditiile accesului limitat si al lipsei de cultura privind utilizarea noilor tehnologii  - sa fie 'capturat ' de anumite elite, care sa foloseasca numai in propriul beneficiu noile facilitati de comunicare.



            Prin natura  existentei sale, administratia publica trebuie sa colaboreze  cu publicul, dar, in acelasi timp,  ea este investita cu mijloace de constrangere. Unul dintre principiile generale, cu prevalenta in domeniu este urmatorul:  „administratia publica se afla in  serviciul omului”.

            In statul de drept, timpul  cetateanului este la fel de important ca acela al functionarului public, urmarindu-se  folosirea rationala a  tuturor resurselor  umane ale societatii.

            Unii  functionari din institutiile statului lucreaza direct cu publicul, la ghisee, iar altii sunt  implicati  in pregatirea deciziilor administrative. In practica, se constata o tendinta de a se repartiza  un numar prea mare  de functionari in compartimentul care  lucreaza fie direct cu seful institutiei, fie la pregatirea deciziilor. In asemenea cazuri, asistam  adesea la aparitia unor  aglomerari de solicitanti care isi pierd timpul  asteptand  sa ajunga la ghiseu. Este evident ca aceasta are un impact negativ  asupra calitatii activitatii desfasurate de functionarii publici cu cetatenii si, prin urmare,  conduce la  afectarea imaginii  organismului administrativ.

            In concluzie,  subliniem faptul ca  institutiile publice, ca prestatoare de servicii publice, trebuie sa se puna efectiv si intotdeauna in slujba cetateanului. Aceasta se asociaza cu stabilirea unei relatii  de proximitate intre cadrul institutional local  si membrii colectivitatii prin: informarea asupra  deciziilor adoptate  la nivel local  si explicarea acestora, prezentarea modului de organizare si functionare a serviciilor publice locale, luarea constanta in considerare a nevoilor si  dorintelor cetatenilor, asocierea populatiei la infaptuirea unor  actiuni de interes general.

            Imbunatatirea relatiei intre administratia publica  si cetateni implica cresterea  calitatii  serviciilor publice oferite acestora, cresterea  capacitatii institutiei publice  de a  identifica nevoile  comunitare si de a lua decizii in sensul  satisfacerii acestora.

Din ce in ce  mai multi cetateni se considera indreptatiti:

-        sa fie informati si sa inteleaga informatia comunicata de administratia publica;

-        sa participe  la procesul de luare a deciziei privind politicile guvernamentale nationale / locale si furnizarea serviciilor publice;

-        sa li se ia in considerare opiniile exprimate;

-        sa beneficieze de servicii  publice  conforme   cu   cerintele  lor   si  sa  aiba posibilitati de optiune privind aceste servicii (ex. calitate, costuri).

Aceste exigente pot  lua forme diferite in functie de cei care le formuleaza:  cetateni individuali (in special ca utilizatori ai serviciilor publice sau ca decidenti individuali ) sau   grupuri  de  cetateni  cu  anumite  interese   specifice   (femei,   parinti,   someri, handicapati,  minoritati  etnice  etc.),  care  actioneaza  ca  intermediari  intre  cetatenii individuali si guvern.

Clientii din sectorul public

Sectorul public poate fi analizat,  la fel ca si cel privat, din mai multe puncte de vedere. Cel mai important este cel al clientului  Astfel clientul administratiei publice poate fi:



-        voluntar: cel  care are posibilitatea sa aleaga  un serviciu, cum ar fi sa foloseasca transportul public, sa apeleze la servicii private (taxiul de exemplu) sau sa isi asigure  singur acest serviciu (mers pe jos sau cu  masina personala);

-        fortat: in cazul   caracterului monopolist  al unui serviciu.

Daca avem in vedere faptul ca exista servicii publice universale, care se adreseaza  tuturor cetatenilor, respectiv servicii publice particularizate, care sunt destinate unor anumite categorii de cetateni, clientii serviciilor publice pot fi  clasificati astfel [3]:

            I. Clienti directi:

a) Clienti voluntari,  care au libertatea  si posibilitatea de a alege  sau nu un serviciu public. De exemplu, sistemul de transport public, radioul si televiziunea, cu oferte multiple.

b) Clientii indreptatiti sunt aceia  carora le sunt destinate exclusiv unele programe publice speciale, ca, de exemplu,  cei care beneficiaza de programele sociale  pentru  persoanele cu handicap.

c) Clientii fortati sau  siliti – sunt acele persoane  obligate sa apeleze la un anumit gen de servicii

din cauza caracterului monopolist al  serviciului. In aceasta categorie intra, de exemplu,  firmele ce efectueaza operatiuni de import-export,  care pot apela pentru plata taxelor vamale  numai la sistemul  vamal  (singura  institutie  abilitata de a le percepe).

II. Clienti indirecti:

a) Beneficiarii indirecti  sunt acei clienti  care au un beneficiu  direct, respectiv pot fi considerati clientii directi  ai persoanelor care folosesc  serviciul public. (Aceasta categorie de clienti  nu poate fi considerata ca fiind clienti directi sau beneficiari directi ai serviciului public).  In aceasta categorie de clienti pot fi  incluse: casele de comert si industrie, formele private de asigurari, bancile si  fondurile mutuale de dezvoltare.

b) Cetatenii  pot fi considerati  o categorie indirecta  de clienti ai serviciului public, daca se ia in calcul  faptul ca multe dintre serviciile publice, pe langa beneficiile generate  clientilor directi, genereaza si beneficii pentru intreaga populatie. Pentru a  exemplifica  putem  mentiona serviciile  de sanatate si educatie, care, pe langa  beneficiile directe pe care le aduc anumitor categorii de clienti (bolnavi, elevi sau studenti), aduc si beneficii intregii  comunitati  sau populatii.

            Conceptul de „clienti” aplicat pentru sectorul public  comporta  unele caracteristici distincte fata de sectorul privat. Astfel, in multe cazuri, clientii din sectorul public, fata de sectorul privat,  nu neaparat cumpara serviciul sau  produsul, ei avand  ori dreptul (statuat  de altfel prin lege) de a-l primi, ori fiind obligati sa-l primeasca  sau sa faca apel la acesta. In plus, comparativ cu sectorul privat, in cel public accesul si eligibilitatea clientilor la serviciile sau programele furnizate sunt determinate de o mixtura de  ratiuni sociale si politice.

 Satisfactia clientilor in sectorul public 

Asteptarile  cetatenilor–clienti  fata de serviciile publice  sunt influentate de urmatorii factori[4]:

a)     factorul  cultural: fiecare cetatean  vede altfel relatia  cu institutiile publice (fapt valabil, de altfel, si pentru sectorul privat). Drepturile clientului  nu sunt cunoscute si internalizate de multi dintre clienti;

b)     nevoi personale diferite de la un serviciu la altul si de la un client la altul;

c)     imaginea serviciului public oferit,  formata pe baza comunicarii  interpersonale  cu cei care au beneficiat de respectivul serviciu, prin mass-media sau prin materialele si informatiile oferite de furnizorul de servicii;

d)     experiente anterioare fie fata de  respectivul serviciu, fie fata de  altele similare;

e)     factori sociali, cum ar fi  statutul, varsta sau etnia. Cu cat o persoana are un statut mai ridicat, asteptarile sunt mai ridicate.

f)      frecventa si regularitatea cu care  persoanele se folosesc de respectivul serviciu. Persoanele care cu regularitate apeleaza la un anumit serviciu au tendinta de a-si ajusta asteptarile fata  de acel serviciu mult mai aproape de  adevarata calitate a lui.

Prin intermediul canalelor de comunicare externe, institutiile publice  pot influenta nivelul de asteptare al clientilor. Institutia administrativa poate  contribui la  definirea  cat mai exacta a asteptarilor acestora cu privire la calitatea  serviciilor prin intermediul  informarii lor referitor la  standardele serviciilor oferite si al furnizarii de informatii  detaliate atat cu privire la conditiile pe care ei trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia  de serviciile oferite, cat si cu privire  la ce trebuie sa se astepte in privinta calitatii serviciului.

Satisfactia cetatenilor–clienti  poate fi influentata si de unele aspecte  tangibile ale sistemului administratiei publice, precum cladirile,  echipamentele, personalul si comunicatiile.

Sa luam, de pilda, in  considerare cladirea in care isi desfasoara activitatea  furnizorul de servicii publice. Cand cetatenii vor avea de a face  cu o cladire darapanata, in care functionarii publici stau ingramaditi, in care clientii nu incap, eventual in care  mai este  frig si curent, acestia din urma  nu vor avea satisfactii deosebite. Totusi, trebuie remarcat faptul ca  nici extrema cealalta nu este recomandabila, mai ales in cazul in care clientii au venituri mai reduse si pot sa creada ca platesc si costurile cladirii, nu doar serviciul oferit. In situatia in care avem de a face  cu servicii oferite  gratuit  sau cu acordarea a diferite ajutoare, cetatenii vor considera  ca, daca nu s-ar fi  cheltuit  atat cu baza materiala, s-ar putea oferi mai mult.

Satisfactia  cetatenilor merita cu adevarat  masurata doar in momentul in care  institutiile publice  inteleg ca  depind de  clientii lor si ca trebuie sa le satisfaca acestora asteptarile.

Codul de conduita a functionarului public (Legea nr. 7/2004) reglementeaza deontologia profesionala a functionarilor din administratia publica, in relatia lor cu cetateanul sau cu institutia in care activeaza.

Fata de cetatean, in exercitarea functiei publice, functionarul are obligatia sa:

Ø     puna interesul public mai presus decat interesul personal;

Ø     asigure egalitatea de tratament al cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice;

Ø     indeplineasca atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

Ø     aiba o atitudine obiectiva, impartiala si neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura;

Ø     arate deschidere si transparenta; activitatile lui sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor;



Ø     aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate;

Ø     castige si sa mentina increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.

Functionarului ii este interzis sa:

Ø     solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;

Ø     intrebuinteze expresii jignitoare;

Ø     dezvaluie aspecte ale vietii private;

Ø     formuleze sesizari sau plangeri calomnioase;

Ø     foloseasca pozitia oficiala pe care o detine sau relatiile pe care le-a stabilit in exercitarea functiei publice, pentru a influenta anchetele sau adoptarea unor masuri;

Ø     impuna altor functionari publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii promitandu-le acordarea unor avantaje;

Fata de autoritatile si institutiile publice, in exercitarea functiei publice, functionarul are obligatia sa:

Ø     apere in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;

Ø     respecte demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor institutiei;

Ø     respecte libertatea opiniilor;

Ø     aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor in cursul schimbului de pareri si al exprimarii opiniilor;

Ø     faca cunoscut, atunci cand e cazul, ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii ori institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea.

Functionarului ii este interzis sa:

Ø     exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea institutiei in care isi desfasoara activitatea;

Ø     dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;

Ø     dezvaluie informatiile la care are acces in exercitarea functiei publice prin care se pot atrage avantaje necuvenite sau se poate prejudicia imaginea institutiei;

Ø     participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

Ø     furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;

Ø     colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatii ori sponsorizari partidelor politice;

Ø     afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora;

Ø     utilizeze numele sau imaginea institutiei in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale.

Guvernele si, in general, institutiile de administratie publica incep sa devina  constiente de faptul ca nu  isi pot pune in aplicare politicile, oricat de bune ar fi acestea, fara suportul efectiv al cetatenilor. Acest aspect devine critic in situatiile in care guvernele respective au de implementat  reforme majore la scara economico-sociala  sau trebuie sa raspunda unor provocari pe termen lung, ca de exemplu: dezvoltarea durabila si globalizarea.



[1] L. Matei – Management public, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, p. 377

[2] C.Iftimoaie s.a. -  Administratia publica  locala in Romania in perspectiva integrarii europene, Ed. Economica, Bucuresti 2003, p  90.

[3]  S. Sandor, H.Raluca – Satisfactia  clientilor administratiei publice, Revista Transilvania de Stiinte Administrative, nr. 1, 2004,  p.145

 [4]  S. Sandor, H.Raluca – Satisfactia  clientilor administratiei publice, Revista Transilvania de Stiinte Administrative, nr. 1, 2004,  p. 147








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




FUNCTIILE SISTEMULUI ADMINISTRATIEI PUBLICE
SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE CU MONARHIE CONSTITUTIONALA Unitate de analiza: Marea Britanie, Spania, Suedia, Belgia)
Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legilor organice
Metodologia de organizare si functionare a
Notiunea de administratie publica
Misiunea functionarului public in contextul integrarii europene
ORGANIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE IN TARA NOASTRA
EXCEPTIILE DE LA CONTROLUL DE LEGALITATE EXERCITAT DE INSTANTELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu