UNIVERSITATEA DIN PETROSANI
SOCIETATEA ROMANA PENTRU ASIGURAREA CALITATII
CURS POSTUNIVERSITAR: AUDITOR IN DOMENIUL SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ
AUDITAREA CONFORMITǍTII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ LA SOCIETATEA COMERCIALA ISOGAZ S.R.L. CONSTANTA
CAPITOLUL 1
CADRUL CONCEPTUAL SI LEGISLATIV AL AUDITǍRII SECURITǍTII SI SǍNǍTǍTII IN MUNCǍ
1.1.Definirea notiunii de audit
In literatura de specialitate existentǎ pe plan national si international sunt prezentate mai multe moduri de definire a notiunii de audit. Dintre acestea pot fi mentionate urmǎtoarele:
audit - examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei (OHSAS 18001: 1999);
audit - proces (procedurǎ) sistematic, independent si documentat care vizeazǎ obtinerea si evaluarea obiectivǎ a elementelor, pentru a determina mǎsura in care criteriile definite sunt indeplinite; acest termen nu desemneazǎ in mod necesar un audit extern independent, adicǎ un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizatiei (ILO-OSH: 2001);
audit - proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit (= inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile) si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit (= ansamblu de politici, proceduri sau cerinte; criteriile de audit sunt utilizate ca referintǎ fata de care se compara dovada de audit) (SR EN ISO 19011: 2003).
proces (in sensul definit in SR EN ISO 9001: 2001) - utilizeazǎ resurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urmǎ constituind rezultatele auditului;
sistematic - activitatea este programatǎ si planificatǎ in functie de tipul si scopul auditului;
independent - activitatea nu trebuie desfǎsuratǎ de personae care au responsabilitǎti directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului;
documentat - toate etapele auditului se desfǎsoarǎ pe baza unor documentatii.
Normele generale de protectia muncii - editia 2002 definesc auditul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ ca un "proces sistematic de obtinere a aprecierilor despre actiuni si evenimente de natura securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum si de comunicare a rezultatelor cǎtre cei interesati" (Anexa nr. 1 - Terminologie).
Auditul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ nu trebuie confundat cu activitatile de inspectie a securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ sau de supraveghere a securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, care urmaresc controlul proceselor de productie sau a produselor din punct de vedere al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ. Auditul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ poate include si efectuarea unor inspectii de securitate si sǎnǎtate in muncǎ, dar are o cuprindere mai mare, necesitand un efort mai mare din partea echipei care-l realizeaza, putand avea o intindere de cateva zile sau chiar saptamani. O inspectie de securitate si sǎnǎtate in muncǎ dureaza mult mai putin si se realizeaza cu o frecventa mult mai mare, uneori chiar zilnic.
Asemenea oricarei activitati desfasurate, auditul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ trebuie sa aduca un beneficiu. Rezultatele obtinute in urma efectuarii auditului de securitate si sǎnǎtate in muncǎ sunt multiple si includ, pe langa efectele in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, cum sunt identificarea punctelor slabe ale obiectivului si cresterea eficientei actiunilor preventive, si alte efecte importante pentru existenta unei organizatii, cum sunt cresterea productivitatii, reducerea unor cheltuieli si imbunatatirea imaginii de piata.
1.2.Tipologia auditurilor realizate in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ
Auditurile efectuate in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ pot fi clasificate in functie de obiectul lor si de scopul pentru care sunt realizate.
In functie de obiectul lui, auditul poate fi:
audit al sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ:
audit de preevaluare - efectuat inaintea auditului de certificare a sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ;
audit de certificare - efectuat de un organism extern, acreditat in vederea certificarii sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ implementat;
audit de supraveghere - efectuat periodic, dupa certificarea sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ.
audit de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ:
audit privind conformitatea locurilor de munca cu cerintele de securitate si sǎnǎtate in muncǎ prevazute de criteriile in domeniu (N.G.P.M., N.S.S.M. si instructiunile proprii de securitate a muncii);
audit privind conformitatea ansamblului organizatiei cu cerintele de securitate si sǎnǎtate in muncǎ prevazute in special de Legea protectiei muncii nr.90/1996 - republicatǎ si N.G.P.M.;
audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerintele de securitate si sǎnǎtate in muncǎ prevazute in N.G.P.M., in N.S.S.M. si in standardele de securitate a muncii;
audit privind conformitatea produselor cu cerintele de securitate si sǎnǎtate in muncǎ prevazute in standardele de securitate a muncii.
In functie de domeniul auditului, acesta poate fi:
audit orizontal - urmareste examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii pentru a verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor; fiecare arie este examinata privind conformitatea cu cerintele aplicabile;
audit vertical - urmareste verificarea tuturor ariilor functionale ale unei organizatii, care sunt implicate intr-o anumita problematica, de exemplu, achizitionarea, utilizarea si instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
audit aleator - implica examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de scopul auditului.
In functie de scopul pentru care este realizat auditul si de raportul existent intre auditor si auditat, acesta poate fi (SR EN ISO 19011: 2003
audit intern (denumit uneori audit de primǎ parte) - este condus de, sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne, si poate alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitatii; in multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare;
audit extern - include in general auditul de secunda parte si auditul de terta parte; auditul de secunda parte este condus de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi clientii sau alte persoane in numele acestora; auditul de terta parte este condus de organizatii de auditare externe independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001.
In functie de sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:
audituri care urmaresc o evaluare calitativa - indicatorii au aceeasi importanta si sunt apreciati prin Da, Nu sau Nu e cazul;
audituri care urmaresc o evaluare cantitativa - indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.
Standardul SR EN ISO 19011: 2003 mentioneazǎ si urmǎtoarele tipuri de audit:
audit combinat - atunci cand mai multe sisteme de management (al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, al calitatii, de mediu) sunt auditate impreuna;
audit comun - atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur auditat.
1.3.Principalele reglementǎri legislative nationale privind auditul in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ
Modificarile esentiale survenite pe plan international in structura elementelor sistemului de munca si a relatiilor dintre acestea a impus necesitatea definirii si introducerii unor noi concepte, care sa permita abordarea globala a problemelor privind securitatea si sanatatea in munca. In acest context se incadreaza si definirea sistemelor de management al securitatii si sanatatii in munca, notiune devenita deja familiara angajatorilor din multe tari dezvoltate si intrata de curand si in legislatia romaneasca.
Strategia de dezvoltare economica a Romaniei si de integrare in Uniunea Europeana prevede ca obiectiv prioritar adoptarea aquis-ului comunitar in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ din perspectiva asigurarii cerintelor minime de securitate si sanatate in munca. Pe acest fond, ultima editie a Normelor generale de protectie a muncii, din anul 2002, a adus o serie de modificari substantiale in ceea ce priveste sarcinile si responsabilitatile angajatorilor si angajatilor in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ. Cu titlu de noutate absoluta, au fost introduse notiunile de "sistem de management al securitatii si sanatatii in munca" si de "audit al securitatii si sanatatii in munca".
Obligativitatea implementarii sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca de catre toti angajatorii care au in structura compartiment de protectia muncii este stabilita in art.10, acordandu-se un termen de 10 ani pentru indeplinirea acestei obligatii.
Coreland aceasta prevedere cu art. 28 lit. a, rezulta ca toti angajatorii, persoane juridice cu un numar de angajati mai mare de 50, au aceasta obligatie. In mod implicit, prin aceasta prevedere este stabilita si obligatia efectuarii auditarii sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, avand in vedere faptul ca auditul este o componenta esentiala si indispensabila a sistemului de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ. Pe de alta parte, Normele generale de protectie a muncii stabilesc si obligatia angajatorului de a asigura auditarea de securitate si sǎnǎtate in muncǎ, cu ajutorul institutiilor abilitate.
Desi nu sunt precizate cele doua tipuri de audituri, Normele generale de protectie a muncii fac diferentierea intre auditul de sistem si auditul de conformitate, primul fiind mentionat la art. 9 ca instrument pentru control si evaluare, iar cel de-al doilea fiind inclus intre obligatiile angajatorului (art. 11: angajatorul are urmǎtoarele obligatii in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ: . c. sǎ asigure auditarea de securitate si sǎnǎtate in muncǎ a unitǎtii, cu ajutorul institutiilor abilitate) si atributiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii (art. 31: atributiile personalului din serviciul de securitate a muncii sunt: . b. sǎ asigure auditarea securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ la nivelul unitǎtii ori de cate ori sunt modificate conditiile de muncǎ si sǎ stabileascǎ nivelul de securitate; auditarea presupune analiza activitǎtii si stabilirea gradului de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare).
Eficienta auditǎrii securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ depinde in mare masura de componenta si de competenta echipei de auditori. La fel cum se intampla in domeniul auditarii calitatii si mediului, si in domeniul auditarii securitatii si sanatatii in munca auditorul trebuie sa aiba un bagaj solid de cunostinte specifice domeniului, dobandite printr-o forma de pregatire organizata de institutiile abilitate, completate apoi prin experienta practica si actualizate periodic.
Pornind de la aceasta idee, in Normele generale de protectie a muncii, prin prevederile art.112, este evidentiat auditorul de securitate si sanatate in munca in categoriile de personal cu atributii specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, alaturi de specialistul in securitatea in munca, evaluatorul de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala in sistemul de munca si de medicul de medicina muncii.
Formarea acestor categorii de specialisti se realizeaza in cadrul cursurilor de formare postliceale sau postuniversitare organizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii (conform N.G.P.M., art.114). De asemenea, pentru aceste categorii de specialisti sunt prevazute si cursuri de perfectionare "organizate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale sau de catre institutii specializate cu atributii in domeniul protectiei muncii" (N.G.P.M., art.120, alin.1).
CAPITOLUL 2
METODA DE AUDITARE A CONFORMITǍTII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Metoda de auditare a conformitatii cu prevederile legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca are la baza metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti. Din punct de vedere principial, metoda de evaluare a nivelului de securitate corespunde cerintelor unei metode de audit, deoarece permite aprecierea in mod sistematic a gradului de conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Metoda de auditare a conformitatii prezentata in continuare a pastrat, partial, continutul fiselor din metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti, acestea fiind actualizate in raport cu modificarile aparute in legislatie, respectiv Normele generale de protectie a muncii, editia 2002.
Cu toate acestea, metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti prezinta o serie de aspecte care, fie nu sunt relevante, fie nu corespund cerintelor unei metode de audit.
Astfel, metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti nu ofera indicatii privind modalitatea prin care se apreciaza un anumit indicator. Dupa cum se arata in standardul SR EN ISO 19011:2003 ale carui cerinte pot fi extinse si la auditul in domeniul securitatii si sanatatii in munca, modalitatile prin care trebuie culese informatiile in vederea stabilirii constatarilor auditului sunt:
analiza documentelor;
interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu
responsabilitati in
problematica auditata;
observarea directa a activitatilor auditate.
Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator si modul de calcul al punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil de la metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti au fost modificate in sensul asigurarii unei mai mari flexibilitati in aprecierea indicatorilor, a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit.
De asemenea, au fost concepute modele pentru raportul de actiuni corective/preventive si calculul nivelului de securitate/conformitate general, documente obligatorii care trebuie sa rezulte in urma efectuarii unui audit de securitate si sanatate in munca.
2.1.Scopul metodei
Caracterul de proces documentat al auditului securitatii si sanatatii in munca presupune efectuarea acestei activitati pe baza unor documente cu rol de referinta si inregistrare a efectuarii auditului. Aceste documente pot include:
liste de verificare a criteriilor auditului;
formulare pentru inregistrarea informatiilor (constatari ale auditului, inregistrari ale intalnirilor cu auditatul etc.);
formulare pentru inregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate, rapoarte de actiuni corective/preventive, raportul de audit.
Metoda de audit al securitatii si sanatatii in munca vizeaza componenta auditului securitatii si sanatatii in munca care se refera la conformitatea cu prevederile legislatiei si are ca scop evaluarea conformitatii locurilor de munca si a ansamblului unitatii cu aceste prevederi, precum si cu prevederile altor reglementari aplicabile unitatii auditate.
In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din:
Legea protectiei muncii nr. 90/1996;
Normele generale de protectie a muncii;
Normele specifice de protectie a muncii;
instructiunile proprii de securitate a muncii;
alte reglementari aplicabile unitatii auditate (cerinte organizationale specifice).
Avand un caracter general, metoda de audit al securitatii si sanatatii in munca cuprinde numai criteriile de audit care deriva din prevederile Legii protectiei muncii nr. 90/1996, Normelor generale de protectie a muncii si Normelor specifice de protectie a muncii.
In cadrul unui audit efectuat unui anumit agent economic, metoda va trebui completata cu criteriile care rezulta din instructiunile proprii de securitate a muncii si din alte reglementari specifice agentului economic respectiv, rolul elaborarii acestor liste de verificare (fise) revenind echipei de audit.
Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala in procesul de munca. Aceasta stare este, insa, o stare ipotetica spre care se tinde in toate actiunile preventive. In realitate, exista niveluri de securitate a muncii. Nivelul de securitate al unui sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic.
Prin evaluarea conformitatii se determina:
gradul in care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat
prin
nivelul de securitate, indicator
conventional ce exprima global starea de
securitate a muncii intr-un sistem de munca;
eventualele neconformitati
fata de criteriile auditului si masurile
corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor
neconformitati.
Auditul de conformitate trebuie efectuat in cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, avand rolul de a stabili situatia initiala a unitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca si de a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management care se vor efectua ulterior.
De asemenea, pe parcursul functionarii sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca, auditul de conformitate ofera, pe langa evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislatiei si o apreciere calitativa a eficientei elementelor sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca. Nivelul de securitate trebuie sa constituie unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului securitatii si sanatatii in munca.
2.2.Structura metodei
Metoda este structurata pe trei seturi de fise independente (figura 2.1):
fise privind riscurile generale;
fise privind riscurile specifice;
fise privind managementul securitatii si sanatatii la nivelul unitatii.
Fig. 2.1 Structura metodei de audit al securitatii si sanatatii in munca
Fisele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii protectiei muncii nr. 90/1996 si la prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Metoda cuprinde 17 fise de riscuri generale, care au fost modificate fata de metoda elaborata de I.N.C.D.P.M. Bucuresti pentru asigurarea conformitatii cu structura Normelor generale de protectie a muncii, editia din 2002:
I - Iluminat;
II - Zgomot;
III - Vibratii;
IV - Ambianta termica;
V - Agenti chimici;
VI - Agenti cancerigeni si mutageni;
VII - Agenti biologici;
VIII - Ventilare industriala;
IX - Echipamente tehnice;
X - Amenajarea locului de munca;
XI - Amenajarea spatiilor de lucru;
XII - Incendii si explozii;
XIII - Electrosecuritate;
XIV - Sarcinile de munca;
XV - Circulatie, riscuri orizontale si verticale;
XVI - Protectia colectiva si individuala;
XVII - Organizarea primului ajutor
Fisele de riscuri specifice decurg din prevederile Normelor specifice de protectie a muncii. Fiecarei norme specifice ii corespunde o fisa de riscuri specifice, codul fisei fiind identic cu codul normei specifice. Pentru situatiile in care prevederile normelor specifice nu acopera toate riscurile identificate la un anumit loc de munca, fisele de riscuri specifice pot fi completate cu prevederi din instructiunile proprii de securitate a muncii.
Fisele de riscuri generale si fisele de riscuri specifice se utilizeaza ca liste de verificare in cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de munca.
Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca au la baza prevederi ale Legii protectiei muncii nr. 90/1996 si ale Normelor generale de protectie a muncii si au ca scop evaluarea gradului in care angajatorul isi indeplineste obligatiile care-i revin in domeniul managementului securitatii si sanatatii in munca, conform legislatiei in vigoare.
Fisele privind managementul securitatii si sanatatii in munca se axeaza pe cinci obiective de baza, si anume:
implicarea conducerii (fisa A);
strategia, planurile si procedurile privind securitatea si sanatatea in munca (fisa B);
consultarea salariatilor (fisa C);
identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor (fisa D);
instruirea, perfectionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul securitatii si sanatatii in munca (fisa E).
Structura acestor fise a fost pastrata, deoarece cele 5 obiective constituie obiective de baza ale oricarui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, indiferent de modelul adoptat.
2.3.Structura fiselor si modul de utilizare
Fisele sunt concepute sub forma de check-list-uri (liste de verificare) si sunt formate dintr-un numar de indicatori (intrebari) care se refera la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul in care sunt respectate prevederile din legislatie cu privire la acest risc. Toate fisele din cadrul metodei au aceeasi structura si cuprind urmatoarele informatii (figura 2.2):
codul indicatorului, format din numarul fisei si numarul de ordine al indicatorului in cadrul fisei;
textul indicatorului;
modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;
punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;
punctajul acordat.
Fisa I
ILUMINATUL
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
I.1 |
Conditiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul sectiei sau atelierului? |
D | |||
|
I.2 |
Nivelul de iluminare de la locul de munca corespunde valorilor minime prescrise de Normele generale de protectie a muncii? |
D | |||
|
I.3 |
Salariatii se plang de oboseala vizuala (intepaturi, lacrimari)? |
I | |||
|
I.15 |
Dupǎ efectuarea unor modificǎri ale instalatiei de iluminat s-a fǎcut verificarea nivelului de iluminare? |
D | |||
|
TOTAL | |||||
Fig. 2.2 Structura fiselor
Dovezile auditului reprezinta totalitatea informatiilor care se evalueaza in raport cu criteriile de audit. Metodele care trebuie sa fie utilizate pentru obtinerea acestor informatii sunt:
analiza documentelor;
interviuri cu angajatii de la diferite niveluri;
observarea directa a activitatilor desfasurate.
Avand in vedere aceste cerinte, pentru fiecare indicator se mentioneaza si modalitatile prin care pot fi culese informatiile pe baza carora sa se faca aprecierea indicatorului respectiv:
D: prin analiza documentelor relevante;
I: prin interviuri cu angajatii
care desfasoara activitatea la care se refera
indicatorul analizat si cu cei care au responsabilitati privind aceasta activitate,
de la toate nivelurile;
O: prin observare directa de catre echipa de auditori a activitatii desfasurate.
Deoarece nu toti indicatorii au aceeasi importanta din punct de vedere al gravitatii sau frecventei accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale care pot sa apara in cazul nerespectarii lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit in mod diferentiat, astfel:
5 puncte pentru indicatorii mai putin importanti;
10 puncte pentru indicatorii de importanta medie;
15 puncte pentru indicatorii importanti;
20 puncte pentru indicatorii foarte importanti.
Punctajul maxim se acorda in cazul in care cerintele din legislatie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate si respectate in totalitate. Pentru o indeplinire partiala a acestor cerinte, punctajul acordat se reduce in mod gradat, pana la acordarea a 0 puncte, in cazul in care aceste cerinte sunt total nesatisfacute in cadrul obiectivului auditat.
In cazul in care in cadrul unei fise analizate exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de conditiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevazuta pentru inscrierea punctajului acordat se va face precizarea "Neaplicabil".
Prin evaluarea dovezilor auditului in raport cu criteriile de audit se genereaza constatarile auditului, care cuprind doua categorii de rezultate:
identificarea eventualelor observatii si/sau neconformitati in raport cu criteriile de audit si identificarea masurilor corective/preventive;
determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.
Observatiile si neconformitatile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de munca) sunt inregistrate in raportul de actiuni corective/preventive, parte componenta a documentelor auditului. Modelul raportului de actiuni corective/preventive este prezentat in figura 2.3.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
|
Cod indicator |
Descrierea neconformitǎtii |
Actiuni corective/preventive |
Responsabilitǎti |
Termen de realizare |
Fig. 2.3 Modelul raportului de actiuni corective/preventive
Pentru fiecare fisa utilizata se calculeaza punctajul obtinut, prin insumarea punctajelor acordate fiecarui indicator. In cazul in care in cadrul fisei utilizate exista indicatori care au fost notati cu "Neaplicabil", trebuie recalculat si punctajul maxim posibil, avand in vedere ca in cadrul acestei valori nu trebuie sa se ia in considerare indicatorii notati cu "Neaplicabil". Punctajul maxim posibil pentru fisa respectiva va fi obtinut prin scaderea punctajelor maxime corespunzatoare indicatorilor notati cu "Neaplicabil".
Valorile punctajelor obtinute si ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fisa utilizata se centralizeaza intr-un tabel care prezinta nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat in figura 2.4.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
|
Cod fisǎ |
Denumire |
Punctaj |
Nivel de securitate |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
RISCURI GENERALE |
|||||
|
I |
Iluminat | ||||
|
II |
Zgomot | ||||
|
III |
Vibratii | ||||
|
IV |
Ambiantǎ termicǎ | ||||
|
V |
Agenti chimici | ||||
|
VI |
Agenti cancerigeni si mutageni | ||||
|
VII |
Agenti biologici | ||||
|
VIII |
Ventilare industrialǎ | ||||
|
IX |
Echipamente tehnice | ||||
|
X |
Amenajarea locului de muncǎ | ||||
|
XI |
Amenajarea spatiilor de lucru | ||||
|
XII |
Incendii si explozii | ||||
|
XIII |
Electrosecuritate | ||||
|
XIV |
Sarcinile de muncǎ | ||||
|
XV |
Circulatie, riscuri orizontale si verticale | ||||
|
XVI |
Protectia colectivǎ si individualǎ | ||||
|
XVII |
Organizarea primului ajutor | ||||
|
RISCURI SPECIFICE |
|||||
|
TOTAL |
Nivel de securitate general |
||||
Fig. 2.4 Nivelul de securitate general
Nivelul de securitate reprezinta raportul dintre punctajul maxim posibil si punctajul acordat, raport care se exprima procentual. Nivelul de securitate se calculeaza pentru fiecare fisa utilizata.
Nivelul de securitate general reprezinta media aritmetica a nivelurilor de securitate obtinute pentru fiecare fisa si defineste in mod conventional starea de securitate a sistemului de munca auditat.
Pentru auditarea managementului securitatii sanatatii in munca la nivelul unitatii, pe baza fiselor A - E prezentate in partea a IV - a a metodei, se utilizeaza modelul raportului de actiuni corective/preventive prezentat in figura 2.3 si nivelul de conformitate general, prezentat in figura 2.5. Nivelul de conformitate, la fel ca si nivelul de securitate se determina ca raport intre punctajul acordat si punctajul maxim posibil, exprimat in procente.
Unitatea:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
|
Cod fisǎ |
Denumire |
Punctaj |
Nivel de conformitate |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
A |
Implicarea conducerii | ||||
|
B |
Strategie, planuri, proceduri | ||||
|
C |
Consultarea angajatilor | ||||
|
D |
Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor | ||||
|
E |
Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m. | ||||
|
TOTAL | |||||
Fig. 2.5 Nivelul de conformitate general al managementului
securitatii si sanatatii in munca
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA SISTEMULUI DE MUNCǍ DE LA
S.C. ISOGAZ S.R.L.
3.1. DATE GENERALE DESPRE S.C. ISOGAZ S.R.L.
Firma S.C. ISOGAZ S.R.L. este o societate comerciala cu capital privat romanesc, care-si desfasoara activitatea in conformitate cu legile romanesti .
Principalul domeniu de activitate al S.C. ISOGAZ S.R.L. il reprezinta lucrarile de instalatii sanitare, intretinerea si repararea acestora, montarea instalatiilor de incalzit si de ventilatie si a instalatiilor de aer conditionat, lucrarile de dirijare a apei prin conducte si lucrari de drenaj, lucrarile de proiectare si executie a conductelor de gaz , lucrarile de montaj a echipamentelor si utilajelor tehnologice , montarea de contoare de gaze, etc.
Firma noastra detine o Autorizatie destinata executiei instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale si neindustriale, eliberata de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale. Aceasta autorizatie confera firmei S.C. ISOGAZ S.R.L. urmatoarele competente:
- executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
- proiectarea si executia instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, industriale si neindustriale
Autorizatia se afla in curs de reagreere in vederea proiectarii si executiei sistemelor de alimentare cu gaze naturale , a instalatiilor de utilizare a gazelor naturale , industriale si neindustriale.
Societatea noastra aprovizioneaza numai materiale si echipamente cu certificate de calitate / declaratie de conformitate, printre furnizorii nostri numarandu-se : S.C. TOTALGAZ S.A. Iasi , ITALCOM GROUP, S.C. SAMGAS ROMANIA S.A., PROMOTERM DOBROGEA S.R.L., COREXIM TRADE S.R.L. (distribuitor autorizat GRUNDFOS), S.C. GLYNWED S.R.L., S.C. VALROM S.A. , S.C. ROMSTAL S.A. etc.
3.2.DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA AUDITAT
Locul de munca : instalator instalatii termice si gaze, asigura executarea operatiunilor de confectionare, montare si asamblare instalatii sanitare, de incalzire si gaze naturale la diferiti beneficiari.
In cadrul locului de munca sunt incadrati pe functia de instalator instalatii termice un nr. de 3 persoane.
3.2.1.Echipamente de productie
mijloace de transport (autoutilitara tip DACIA, autoturism DACIA)
scule electrice portabile pentru polizare si debitare (flex)
ace de trasaj, rulete, echere, rigle metalice
scule electrice portabile pentru polizare si debitare (flex)
dalti, ciocane, perii de sarma, razuri, cutite, dornuri
materiale:
tevi de otel (conducte)
tabla - corniere
ghilotina portabila pentru tevi (conducte) polietilena
razuitoare
alcool izopropilic
materiale:
tevi (conducte) polietilena
mufe speciale pentru electrofuziune
alte elemente de asamblare din polietilena.
a) pentru lucrari conexe
compresor aer ;
demolator electric BOSCH ;
demolator moto AEG ;
demolator moto KANGO ;
rotopercutanta BOSCH GBH 7 ;
rotopercutanta BOSCH SDS PLUS;
polizor unghiular DEWALT;
polizor unghiular Ø 125;
trusa de filetat ROTHEMBERGER (½" - 2");
trusa filetat (3/8" - 1 ¼") ;
cleste tevi : 1 ½" ;
cleste mops;
truse scule ;
scari metalice ;
schela mini;
grund; vopsea;
piese rezultate demontate;
materiale si ustensile pentru curtenie (maturi, galeti, lopeti, carpe, etc.)
3.2.2.Sarcina de munca
Primeste sarcina concreta de munca si procedura de lucru de la coordonatorul lucrarii si executa lucrari de confectionare, montare si asamblare la instalatii de incalzire, sanitare si gaze naturale ;
Aprovizioneaza locul de munca cu materiale, piese, scule, dispozitive, necesare efectuarii operatiunilor de lucru ;
incarca/descarca mijloacele de transport cu care se transporta materialele ;
executa manipulari prin tragere, purtare, impingere ridicare a materialelor specifice activitatii ;
inainte de inceperea activitatii controleaza si verifica starea tehnica a sculelor, dispozitivelor si a echipamentelor din dotare cu care urmeaza sa lucreze ;
asigura masurile de electrosecuritate proprie si colectiva specifice utilizarii utilajelor si echipamentelor alimentate electric ;
ia toate masurile pentru prevenirea incendiilor si exploziilor;
lucreaza in formatiile de lucru, de exploatare si interventii impreuna cu sudorul electric si autogen ;
executa controlul lucrarilor efectuate sub supravegherea sefului punctului de lucru
degajeaza locul de munca de materiale si echipamente; executa curatenia la locul de munca ;
isi insuseste, aplica si respecta masurile de protectie a muncii, PSI si de protectie a mediului, aduse la cunostinta de catre conducerea societatii sau de reprezentantii autorizati ai acesteia ;
respecta documentele sistemului de management al calitatii si participa la imbunatatirea continua a acestuia
executa sarcinile, are atributiile si responsabilitatile cuprinse in fisa postului, aprobata de conducerea societatii, pentru locul de munca "instalator instalatii termice si gaze".
3.2.3.Mediul de munca
Activitatea se desfasoara in aer liber la punctele de interventie stabilite de seful formatiei de lucru:
temperaturi ridicate vara, coborate iarna
umiditate ridicata datorita intemperiilor
curenti de aer
lucrul la inaltime, functie de activitatile desfasurate
A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie :
a) Factori de risc mecanic
Deplasari ale mijloacelor de transport in zona de lucru - lovire corp, strivire ;
Proiectare de corpuri sau particule de material la operatiile de polizare, taiere - contuzii, arsuri ;
Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase - plaga taiata, intepata;
Suprafete alunecoase la lucrul in timpul iernii - entorse, fracturi;
Caderi de obiecte grele pe picioare - echipamente tehnice, truse cu scule, componente instalatii ;
b) Factori de risc electric
Curent electric ( 220 V ) - electrocutare prin atingere directa, indirecta (cabluri defecte, prize defecte, etc.)
c) Factori de risc chimic
Lucrul cu solventi pentru prepararea vopselelor - vopsirea manuala a instalatiilor - pericol de incendiu.
B. Factori de risc proprii mediului de munca
a) Factori de risc fizic
Temperatura ridicata sau coborata a aerului, functie de anotimp, la lucrul in aer liber - afectiuni respiratorii ;
Umiditate relativ ridicata - afectiuni reumatice
Curenti de aer - afectiuni respiratorii
b) Factori de risc chimic
Posibilitatea de formare a atmosferei explosive, in timpul lucrarilor in spatii inchise - explozii.
C. Factori de risc proprii sarcinii de munca
a) Solicitare fizica
Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al echipamentelor, materialelor, pieselor
b) Solicitare psihica
Stres psihic legat de pericolul de accidentare
D. Factori de risc proprii executantului
a) Actiuni gresite
Nerespectarea procedurilor de lucru privind obturarea conductelor si eliminarea gazelor poate conduce la emanatii de gaze la locul interventiei - iritatie acuta a cailor respiratorii;
Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare, dezechilibrare - entorsa, fractura;
Cadere de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare, pasire in gol
b) Omisiuni
Neutilizarea echipamentului individual de protectie si de lucru din dotare.
FISA DE EVALUARE RISCURI
|
UNITATEA : SC ISOGAZ SRL CTA |
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA |
NUMAR DE PERSOANE EXPUSE |
||||
|
SECTIA : PRODUCTIE |
DURATA EXPUNERII : 8 h / zi |
|||||
|
LOCUL DE MUNCA : INSTALATOR ( instalatii termice si de gaz) |
ECHIPA DE EVALUARE : Soare D..,Mureanu A. Zdrenghitiu M., Grigore M. |
|||||
|
COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA |
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI |
FORMA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC ( descriere, parametri ) |
CONSE-CINTA MAXIMA PREVI- ZIBILA |
CLASA DE GRAVI-TATE |
CLASA DE PROBA-BILITATE |
NIVEL PARTIAL DE RISC |
|
MIJLOACE DE PRODUCTIE |
FACTORI DERISC MECANIC |
Deplasari ale mijloacelor de transport in zona de lucru - lovire corp, strivire |
Deces | |||
|
Proiectare de corpuri sau particule de material la operatiunile de polizare, taiere - contuzii, arsuri. |
ITM 3- 45 zile | |||||
|
Taiere, intepare la contactul cu supraf. sau contururi periculoase - plaga taiata, intepata. |
ITM 3- 45 zile | |||||
|
Suprafete alunecoase la lucrul in timpul iernii - entorse, fracturi |
ITM 45-180 zile | |||||
|
Caderi de obiecte grele pe picioare - echipamente tehnice, truse cu scule, componente instalatii, |
ITM 45-180 zile | |||||
|
FACTORI DE RISC ELECTRIC |
Curent electric (220V) - electrocutare prin atingere directa,indirecta ( cabluri defecte, prize defecte, etc.) |
DECES | ||||
FACTORI DERISC CHIMIC |
Lucrul cu solventi pentru prepararea vopselelor - vopsirea manuala a instalatiilor - pericol de incendiu |
ITM 45-180 zile | ||||
|
MEDIUL DE MUNCA |
FACTORI DERISC FIZIC |
Temperatura ridicata sau coborata a aerului, functie de anotimp, la lucrul in aer liber |
ITM 3- 45 zile | |||
|
Umiditate relativ ridicata - afectiuni reumatice |
ITM 45-180 zile | |||||
|
10. Curenti de aer - afectiuni respiratorii |
ITM 3- 45 zile | |||||
FACTORI DERISC CHIMIC |
Posibilitatea de formare a atmosferei explozive, in timpul lucrarilor de sudura in spatii inchise - explozii |
DECES |
|
SARCINA DE MUNCA |
SUPRASOLICI- TARE FIZICA |
Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al surselor, cablurilor, materialelor. |
ITM 45-180 zile | |||
|
SUPRASOLICI- TARE PSIHICA |
Stress psihic legat de pericolul de accidentare |
ITM 45-180 zile | ||||
|
EXECUTANT |
ACTIUNI GRESITE |
Nerespectarea procedurilor de lucru privind obturarea conductelor si eliminarea gazelor, poate conduce la emanatii de gaze la locul interventiei - iritatie acuta a cailor respiratorii |
INV.gr.III | |||
|
Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare - entorsa, fractura |
ITM 3- 45 zile | |||||
|
Cadere de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare, pasire in gol |
DECES |
NIVELUL DE RISC GLOBAL ESTE :
FISA DE MASURI PROPUSE
|
Nr. Crt. |
FACTOR DE RISC |
NIVEL DE RISC |
MASURI PROPUSE Nominalizarea masurii |
|
F1 - Deplasari ale mijloacelor de transport in zona de lucru - lovire corp, strivire |
efectuarea lucrarilor in zonele de deplasare ale mijloacelor de transport, numai dupa asigurarea tuturor masurilor de protectie organizatorice si tehnice; efectuarea manevrelor mijloacelor de transport in zona de lucru numai prin dirijare si semnalizare de catre un lucrator din echipa |
||
|
F6 - Curent electric ( 220 V ) - electrocutare prin atingere directa, indirecta ( cabluri defecte, prize defecte, etc.) |
verificarea echipamentelor de lucru dpdv al electrosecuritatii inainte de inceperea operatiei de sudare; utilizarea echipamentului de protectie din dotare; |
||
|
F12 - Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al echipamentelor, materialelor, pieselor, etc. |
dotarea cu centuri abdominale instruirea in conformitate cu prevederile legale utilizarea pe cat posibil a utilajelor sau mijloacelor manuale de ridicat (gen : palane, scripeti, etc. ) |
||
|
F13 - Stress psihic legat de pericolul de accidentare |
instruirea periodica pe linie de protectie a muncii si profesional ; testarea cunostintelor; control medical periodic si examen psihologic al salariatilor |
||
|
F16 - Cadere de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare, pasire in gol |
utilizarea echipamentului pentru lucrul la inaltime ori de cate ori se lucreaza la o inaltime mai mare de 2m de la sol sau alta suprafata de referinta considerata stabila pana la talpile picioarelor executantului verificarea periodica si inainte de inceperea interventiei a starii echipamentului pentru lucrul la inaltime alegerea echipamentului pentru lucrul la inaltime in functie de conditiile concrete de la fata locului instruirea personalului si supravegherea directa de catre seful de formatie si/sau prin sondaj, de catre sefii ierarhici superiori utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranta prevazute pentru lucrul la inaltime asigurarea, in permanenta cu ajutorul cordonului de siguranta controlul starii fizico-psihologice a lucratorului inainte de inceperea lucrului utilizarea echipamentului de protectie conform NGPM |
||
|
F17 - Neutilizarea echipamentului individual de protectie specific sudorului electric si autogen |
interzicerea inceperii activitatii lucratorului fara echipamentul de protectie specific lucrarilor de executat. instruirea personalului si supravegherea directa de catre seful de formatie si/sau prin sondaj, de catre sefii ierarhici superiori |
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII
In urma analizarii factorilor de risc si evaluarii efectuate, nivelul de risc global ( Ng ) calculat conform metodei avizate are valoarea 3,36 - situandu-se sub limita de acceptabilitate ( 3,5 ), in categoria riscurilor mici spre medii.
S-au identificat un nr. de 17 factori de risc, dintre care : 11 factori de risc au niveluri partiale de risc sub limita admisa, iar 6 factori depasesc aceasta limita ( fig.1 ), situandu-se in categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate masuri
de eliminare sau diminuare a efectelor lor.
Acestia din urma sunt:
F1 - Deplasari ale mijloacelor de transport in zona de lucru
F6 - Curent electric ( 220V ) - electrocutare prin atingere directa, indirecta ( cabluri defecte, prize defecte, etc.)
F12 - Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al surselor, cablurilor,
F13 - Stress psihic legat de pericolul de accidentare
F17 - Neutilizarea echipamentului individual de protectie si de lucru din dotare
F28 - Cadere de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare, pasire in gol
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare masurile prezentate in "Fisa de masuri propuse".
Din punctul de vedere al repartitiei pe sursele generatoare, se remarca ponderea majoritara a factorilor proprii mijloacelor de productie cu 41%, urmand executantul cu 24%, mediul de munca cu 24%, apoi sarcina de munca cu 11% din factori ( fig.2 ).
Erorile executantului au, in cea mai mare parte, consecinte ireversibile - deces.
LEGENDA Fig.1
F1 - Deplasari ale mijloacelor de transport in zona de lucru
F2 - Proiectare de corpuri sau particule de material la operatiile de polizare, taiere
F3 - Taiere, intepare la contactul cu suprafete sau contururi periculoase
F4 - Suprafete alunecoase la lucrul in timpul iernii
F5 - Caderi de obiecte grele pe picioare - echipamente tehnice, truse cu scule, componente instalatii
F6 - Curent electric ( 220V ) - electrocutare prin atingere directa, indirecta ( cabluri defecte, prize defecte, etc.)
F7 - Lucrul cu solventi pentru prepararea vopselelor - vopsirea manuala a instalatiilor - pericol de incendiu
F8 - Temperatura ridicata sau coborata a aerului, functie de anotimp, la lucrul in aer liber
F9 - Umiditate relativ ridicata - afectiuni reumatice
F10 - Curenti de aer - afectiuni respiratorii
F11 - Posibilitatea de formare a atmosferei explozive, in timpul lucrarilor in spatii inchise - explozii
F12 - Efort dinamic la ridicarea si transportul manual al surselor, cablurilor, materialelor.
F13 - Stress psihic legat de pericolul de accidentare
F14 - Nerespectarea procedurilor de lucru privind obturarea conductelor si eliminarea gazelor, poate conduce la emanatii de gaze la locul interventiei
F15 - Cadere la acelasi nivel prin impiedicare, dezechilibrare, alunecare
F16 - Cadere de la inaltime prin dezechilibrare, alunecare, pasire in gol
F17 - Neutilizarea echipamentului individual de protectie si de lucru din dotare
CAPITOLUL 4
UTILIZAREA PRACTICǍ A METODEI DE AUDITARE A CONFORMITǍTII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
4.1.Fisele utilizate
In urma analizei prezentate in capitolul anterior, privind activitǎtile care se desfǎsoarǎ la locul de muncǎ "instalator instalatii termice si gaze", din cadrul S.C. ISOGAZ S.R.L., s-a stabilit cǎ pentru realizarea auditului de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ, la nivelul acestui loc de muncǎ, sunt aplicabile urmǎtoarele fise:
a. Fise privind riscurile generale:
Fisa II Zgomot
Fisa III Vibratii
Fisa IV Ambianta termica
Fisa IX Echipamente tehnice
Fisa X Amenajarea locului de munca
Fisa XII Incendii si explozii
Fisa XIII Electrosecuritate
Fisa XIV Sarcinile de munca
Fisa XV Circulatie, riscuri orizontale si verticale
Fisa XVI Protectia colectiva si individuala
Fisa XVII Organizarea primului ajutor
b. Fise privind riscurile specifice:
Fisa NSSM 12/1995 Instructiuni specifice de securitatea muncii privind lucrul la inaltime
Fisa ISOGAZ 56/2005 Instructiuni specifice de securitate a muncii privind activitatea de lacatuserie
Fisa ISOGAZ 33/2005 Instructiuni specifice privind efectuarea de lucrari la instalatiile de utilizare
Pentru auditarea managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii la nivelul unitǎtii sunt aplicabile toate cele 5 fise (A - E) din cadrul metodei de auditare a conformitǎti cu prevederile legislatiei in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ.
4.1.1. Fisele privind riscurile generale
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Locul de munca: instalator instalatii termice si gaze
Data: 10.04.2006
FISA II
ZGOMOT
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
II.1 |
Se realizeaza masurari ale nivelului de zgomot, periodic si dupa modificari ale locului de munca? |
D | |||
|
II.2 |
Nivelul de zgomot masurat depaseste limitele maxime admise de NGPM? |
D | |||
|
II.3 |
Angajatii si/sau reprezentantii acestora participa la determinarile si masurarile de zgomot efectuate? |
D,I | |||
|
II.4 |
Angajatorul asigura pastrarea rapoartelor de masurare a zgomotului si fiselor privind starea auzului angajatilor? |
D | |||
|
II.5 |
Medicul, angajatii si/sau reprezentantii acestora au acces la aceste date? |
D,I | |||
|
II.6 |
La locurile de munca unde expunerea personala zilnica a unui angajat depaseste 80 dB(A) sau cand valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 112 Pa, s-au luat masuri ca angajatii si/sau reprezentantii acestora sa fie informati si instruiti corespunzator (NGPM, art. 604)? |
D,I | |||
|
II.7 |
Locurile de munca unde expunerea personala zilnica la zgomot depaseste 85 dB(A) sau unde valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate depaseste 200 Pa sunt marcate cu panouri de semnalizare a obligativitatii purtarii EIP, iar accesul este limitat? |
D,O | |||
|
II.8 |
Pentru aceste locuri de munca s-au intreprins urmatoarele actiuni: identificarea cauzelor nivelului de zgomot ridicat; stabilirea unui program de masuri tehnico-organizatorice de reducere a expunerii angajatilor la zgomot? |
D | |||
|
II.9 |
Angajatii au la dispozitie EIP impotriva zgomotului? |
D,I | |||
|
II.10 |
Angajatii utilizeaza in mod corect si curent EIP din dotare? |
O | |||
|
II.11 |
Calitatea EIP este corespunzatoare? EIP trebuie sa fie certificate, iar achizitionarea se face numai impreuna cu certificatul de conformitate; EIP trebuie sa asigure un nivel de zgomot la urechea persoanei sub 80 dB(A). |
D,I | |||
|
II.12 |
Angajatii si/sau reprezentantii acestora sunt consultati la alegerea modelului de EIP? |
I | |||
|
II.13 |
La locurile de munca unde expunerea personala zilnica la zgomot a angajatilor nu poate fi redusa sub 85 dB(A) este asigurata examinarea starii auzului personalului, atat la angajare, cat si periodic? |
D,I | |||
|
II.14 |
Daca s-au pus in evidenta depasiri ale limitelor maxime admise de zgomot s-au luat masuri tehnice pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului? masuri de combatere a zgomotului la sursa; masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane sau carcase fonoizolante); masuri de combatere a zgomotului la receptor (cabine fonoizolante). |
D | |||
|
II.15 |
Angajatii sunt instruiti privind riscul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare a EIP? |
D,I | |||
|
II.16 |
Programul de lucru pe posturi de munca a fost stabilit in functie de durata expunerii la zgomot? |
D | |||
|
II.17 |
S-au luat masuri de prevenire a propagarii zgomotului la locurile de munca invecinate? |
O | |||
|
II.18 |
Dispozitivele de insonorizare cu care sunt eventual dotate unele masini sau instalatii impiedica operatorii de a avea informatiile necesare bunei lor functionari? |
O,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA III
VIBRATII
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
III.1 |
S-au efectuat la locul de munca masurari ale nivelului de vibratii de catre persoane autorizate? |
D | |||
|
III.2 |
S-au luat masuri ca nivelurile de vibratii sa nu depaseasca limitele admise de NGPM? |
D | |||
|
III.3 |
Conducatorii de autovehicule se plang de dureri lombare sau de spate? |
I | |||
|
III.4 |
Angajatii se plang de intepaturi sau de amorteala a degetelor? |
I | |||
|
III.5 |
Angajatii se plang de dureri la articulatiile mainilor, ale pumnilor sau ale umerilor? |
I | |||
|
III.6 |
Angajatii lucreaza in frig sau umezeala? |
I,O | |||
|
III.7 |
Problema vibratiilor a fost cuprinsa in raportul de medicina muncii al medicului unitatii? |
D | |||
|
III.8 |
Vehiculele generatoare de vibratii (camioanele, tractoarele, carucioarele automotoare s.a.) sunt dotate cu scaun vibroizolant? |
O | |||
|
III.9 |
Uneltele portative sunt dotate cu manere sau mansoane vibroizolante? |
O | |||
|
III.10 |
Uneltele portative sunt verificate din punct de vedere al echilibrului dinamic? |
D,O | |||
|
III.11 |
Masinile si instalatiile generatoare de vibratii sunt montate pe elemente vibroizolante? |
O | |||
|
III.12 |
Pentru vibratiile cu actiune locala transmise sistemului mana-brat au fost luate masuri preventive medicale, tehnice si organizatorice? (NGPM, art. 626)? |
D,I,O | |||
|
TOTAL | |||||
FISA IV
AMBIANTA TERMICA
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
IV.1 |
Angajatii sunt expusi la caldura, frig, curenti de aer sau la intemperii? |
I,O | |||
|
IV.2 |
Salariatii se plang de caldura, frig, curenti de aer sau intemperii? |
I | |||
|
IV.3 |
Activitatea lor comporta probleme de natura termica (transpiratie de postura s.a.)? |
I,O | |||
|
IV.4 |
Exista un sistem de climatizare eficient? |
I,O | |||
|
IV.5 |
Sistemul de climatizare este intretinut in mod regulat? |
D,I,O | |||
|
IV.6 |
La locul de munca analizat, munca prezinta disconfort din punct de vedere al ambiantei termice? |
I,O | |||
|
IV.7 |
La locul de munca analizat, angajatii sunt constransi la imobilitate? |
I,O | |||
|
IV.8 |
La locul de munca analizat angajatii sunt expusi frecvent la surse de caldura sau de frig? |
I,O | |||
|
IV.9 |
La locul de munca analizat angajatii sunt obligati sa manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant? |
I | |||
|
IV.10 |
In cazul ambiantelor calde sau reci, angajatilor li se acorda echipamentele individuale de protectie adecvate? |
D,I | |||
|
IV.11 |
Aceste echipamente asigura protectia impotriva riscurilor existente? |
I,O | |||
|
IV.12 |
Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de munca in conditii corespunzatoare? |
I,O | |||
|
IV.13 |
La locul de munca analizat, salariatii sunt expusi surselor de radiatii calorice (cuptoare, flacari deschise, infrarosii s.a.)? |
I,O | |||
|
IV.14 |
Exista dispozitive de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig? |
O | |||
|
IV.15 |
Sunt prevazute pauze in sistemul de organizare a muncii? |
D,I | |||
|
IV.16 |
Salariatii au la dispozitie o incapere cu temperatura normala? |
O | |||
|
IV.17 |
Salariatii au la dispozitie bauturi racoritoare sau calde? |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA IX
ECHIPAMENTE TEHNICE
(masini, instalatii mobile, instalatii de ridicat)
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
IX.1 |
La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat in considerare si aspectele privind securitatea si sanatatea in munca? |
D,I | |||
|
IX.2 |
Verificarile si intretinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate si inregistrate corespunzator? (art.283, 301, 316 NGPM) |
D,I | |||
|
IX.3 |
Utilizarea echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat? |
D,I | |||
|
IX.4 |
Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor tehnice este permisa numai angajatilor desemnati si instruiti adecvat? |
D,I | |||
|
IX.5 |
Angajatii dispun de informatii adecvate si de instructiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice? |
D,I,O | |||
|
IX.6 |
Echipamentul tehnic este amplasat, instalat si utilizat corespunzator? (art.287, 310, 312, 313 NGPM) |
I,O | |||
|
IX.7 |
Exista pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnica sau alt document similar? |
D | |||
|
IX.8 |
Exista pentru fiecare echipament tehnic un document in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii? (art.288, 289 si 311 din NGPM) |
D | |||
|
IX.9 |
Echipamentul tehnic este prevazut cu mijoace de protectie adecvate? (art.295, 297, 299, 302, 304 - 307, 314 si 318 din NGPM) |
O | |||
|
IX.10 |
Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate si cu aplicarea unor masuri speciale de protectie a muncii? |
D,I | |||
|
IX.11 |
Echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si marcaje corespunzatoare? (art.300, 303 si 315 din NGPM) |
O | |||
|
IX.12 |
Echipamentele tehnice respecta principiile ergonomice de proiectare si utilizare? |
I,O | |||
|
IX.13 |
Sistemele de comanda asigura exploatarea echipamentului tehnic in conditii de securitate? |
I,O | |||
|
IX.14 |
Echipamente tehnice mobile, cu sau fara autopropulsie Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate? |
I,O | |||
|
IX.15 |
Angajatii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiti corespunzator? |
D,I | |||
|
IX.16 |
S-au stabilit masuri tehnice si organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentarii angajatilor care se deplaseaza pe jos? |
D,I | |||
|
IX.17 |
Instalatii sub presiune, de ridicat si transportat Instalatiile sub presiune, de ridicat si transportat sunt avizate tehnic si verificate de ISCIR? |
D | |||
|
IX.18 |
Interventiile la aceste instalatii se realizeaza numai de catre personal calificat, instruit si autorizat in acest scop? |
D | |||
|
IX.19 |
Echipamentele tehnice sunt marcate in mod corespunzator? |
O | |||
|
IX.20 |
Echipamentele tehnice sunt realizate astfel incat sa se asigure exploatarea in conditii de securitate? (art.398-400 din NGPM) |
I,O | |||
|
IX.21 |
Exploatarea echipamentelor tehnice se face in mod corect? (art.401-411 din NGPM) |
I,O | |||
|
IX.22 |
Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime Alegerea echipamentului tehnic s-a facut pe baza unei analize a cerintelor de securitate? |
D,I | |||
|
IX.23 |
S-au identificat masuri adecvate de reducere a riscurilor, in functie de tipul de echipament ales? |
D,I | |||
|
IX.24 |
Utilizarea scarilor se face in mod corect? (art.418-420 din NGPM) |
D,I | |||
|
IX.25 |
Utilizarea schelelor se face in mod corect (art.421 - 426 din NGPM) |
D,I | |||
|
IX.26 |
Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor asigura indeplinirea cerintelor de securitate? |
D,I | |||
|
IX.27 |
Echipamente pentru fluide energetice Dispozitivele de siguranta, aparatura de masura, control, reglare si protectie sunt in stare de functionare? |
D,I,O | |||
|
IX.28 |
Exista instructiuni de utilizare si instructiuni de protectie a muncii pentru fiecare fluid energetic? |
D | |||
|
IX.29 |
Exista un program propriu de prevenire si lichidare a avariilor si a urmarilor acestora? |
D | |||
|
IX.30 |
Echipamente portabile si unelte manuale Echipamentele portabile actionate electric sau pneumatic indeplinesc cerintele de securitate din punct de vedere constructiv? |
I,O | |||
|
IX.31 |
Uneltele manuale asigura indeplinirea cerintelor de securitate din punct de vedere constructiv si al conditiilor de utilizare? |
I,O | |||
|
IX.32 |
Uneltele manuale sunt verificate la inceputul fiecarui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnica corespunzatoare? |
I,O | |||
|
TOTAL | |||||
Fisa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCA
(principii ergonomice)
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
X.1 |
Angajatii au sesizat probleme ale vederii (lacrimare, usturimi)? |
I | |||
|
X.2 |
Membrii comitetului de sanatate si securitate in munca au fost consultati la amenajarea locului de munca? |
I | |||
|
X.3 |
Dotarea locului de munca este suficienta in perioadele de varf ale activitatii? |
I | |||
|
X.4 |
In perioadele de varf, dificultatile de a ordona prioritatile in comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o alta comanda mai urgenta) creeaza incurcaturi la locul de munca? |
I | |||
|
X.5 |
Exista probleme specifice cu anumite produse particulare? |
I | |||
|
X.6 |
Operatorii reclama unele dificultati in urmarirea in acelasi timp a informatiilor vizuale necesare si efectuarea comenzilor? |
I | |||
|
X.7 |
Exista obstacole care impiedica observarea corecta a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor? |
I,O | |||
|
X.8 |
In cazul locurilor de munca care reclama pozitia sezut, pot fi reduse distantele si frecventa deplasarilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control? |
I | |||
|
X.9 |
Persoanele care lucreaza in pozitia sezand pot sa‑si intinda picioarele? |
I,O | |||
|
X.10 |
Locurile de munca cu operatori in pozitie in picioare pot fi modificate astfel incat operatorii sa stea in pozitie sezand? |
I,O | |||
|
X.11 |
Exista angajati de talie mica sau mare care se plang de dureri de spate? |
I | |||
|
X.12 |
Persoanele care se plang de dureri de picioare lucreaza in pozitia in picioare? |
I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XII
INCENDII SI EXPLOZII
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XII.1 |
S‑au efectuat investigatii privind sursele potentiale de incendii si explozii? |
D,I | |||
|
XII.2 |
Se cunosc localizarile si cantitatile de materiale inflamabile si explozive care se gasesc in sectia (atelierul) in care este plasat locul de munca analizat? |
D,I | |||
|
XII.3 |
Exista in sectie (atelier) suficiente mijloace de prevenire si stingere a incendiilor? |
I,O | |||
|
XII.4 |
Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra caruia trebuie sa se lupte? |
I,O | |||
|
XII.5 |
Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? |
I,O | |||
|
XII.6 |
Mijloacele de stingere a incendiilor sunt usor accesibile? |
O | |||
|
XII.7 |
Angajatii cunosc masurile care trebuie luate in cazul unui inceput de incendiu (si/sau explozie)? |
I | |||
|
XII.8 |
In sectie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire impotriva riscurilor de incendiu (si/sau explozie)? |
D | |||
|
XII.9 |
Exista 'permis de foc' la toate locurile unde se lucreaza cu foc deschis? |
D | |||
|
XII.10 |
Amenajarile de evacuare a personalului sunt mentinute in permanenta in stare functionala? |
O | |||
|
XII.11 |
Sistemele de prevenire si semnalizare a incendiilor sunt in stare perfecta de functionare? |
I,O | |||
|
XII.12 |
Zonele de acces ale pompierilor sunt mentinute tot timpul in stare degajata? |
O | |||
|
XII.13 |
Afisele si indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente actualizari? |
O | |||
|
XII.14 |
Verificarea extinctoarelor se face in termenul prevazut de norme? |
I,O | |||
|
XII.15 |
In cazul degajarii in atmosfera a unor substante inflamabile sau in amestec cu aerul explozive (ex. faina, zahar, praf de lemn, solventi) exista sisteme de captare eficiente? |
I,O | |||
|
XII.16 |
In locurile de munca unde apar pericole datorita incarcarilor electrostatice, exista dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene? |
I,O | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XIII
ELECTROSECURITATE
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XIII.1 |
Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, intretinute si exploatate, astfel incat sa fie respectate limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru, conform anexelor 25 ‑ 30 din NGPM? |
D | |||
|
XIII.2 |
La exploatarea echipamentelor electrice exista documentele prevazute in art. 373, sectiunea 4, Cap. V din NGPM? |
D | |||
|
XIII.3 |
Sunt aplicate masurile tehnice pentru protectia muncii impotriva electrocutarii prin atingere directa mentionate in art. 346, sectiunea 2, Cap. V din NGPM? |
D | |||
|
XIII.4 |
Sunt aplicate masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa? |
D,I,O | |||
|
XIII.5 |
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, se aplica si masuri organizatorice sau numai masuri si mijloace de protectie tehnice? |
D,I,O | |||
|
XIII.6 |
Retelele izolate fata de pamant respecta prevederile art.357, sectiunea 3, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.7 |
Carcasele si invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice corespund prevederilor art. 360, sectiunea 3, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.8 |
La proiectarea, executarea si montarea instalatiilor electrice, sunt prevazute distante, spatii si ingradiri de protectie in jurul acestora, conform prevederilor art. 361, 363, sectiunea 3, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.9 |
In cazul lucrarilor care se executa cu scoatere de sub tensiune a instalatiei electrice, sunt respectate prevederile art.376, sectiunea 4, Cap. V privind elementele care trebuie scoase de sub tensiune? |
I,O | |||
|
XIII.10 |
Persoana care utilizeaza un echipament electric/instalatie de protectie clasa I respecta prevederile art.377, sectiunea 4, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.11 |
Persoana care utilizeaza un echipament electric/instalatie de protectie clasa II respecta prevederile art.378, sectiunea 4, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.12 |
Persoana care utilizeaza un echipament electric/instalatie de protectie clasa III respecta prevederile art.379, sectiunea 4, Cap. V din NGPM? |
I,O | |||
|
XIII.13 |
Cablurile si firele electrice sunt in stare buna de utilizare? |
O | |||
|
XIII.14 |
Carcasele echipamentelor electrice comportand piese sub tensiune, sunt mentinute inchise sub cheie? |
O | |||
|
XIII.15 |
Calitatea izolatiilor cablurilor, conductorilor si aparatelor electrice, este adaptata la conditiile specifice locale (apa, produsi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanica etc.)? |
I,O | |||
|
XIII.16 |
In locurile de munca prezentand riscuri de incendii si explozii (ex: cabine de vopsire), materialele si echipamentele electrice sunt prevazute sa functioneze in atmosfere potential explozive? |
I,O | |||
|
XIII.17 |
La echipamentele electrice portabile, exista o dubla izolare? |
I,O | |||
|
XIII.18 |
Daca nu, ele sunt alimentate la tensiuni foarte joase nepericuloase? |
I,O | |||
|
XIII.19 |
Daca in apropierea unor locuri de munca exista cabluri electrice (aeriene sau subterane) sub tensiune, distanta la aceste locuri de munca este suficienta? |
O | |||
|
XIII.20 |
Daca nu, s‑au luat masurile necesare pentru a se preveni accidentele prin electrocutare? |
D,I | |||
|
XIII.21 |
Electricienii sunt autorizati de catre organe abilitate in acest sens? |
D,I | |||
|
XIII.22 |
Observatiile constatate de catre electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate intr‑un document (ex: condica de procese‑verbale)? |
D,I | |||
|
XIII.23 |
Este intocmita si respectata lista verificarilor periodice pentru fiecare utilaj electric conform art. 392, sectiunea 4, Cap. V din NGPM? |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XIV
SARCINILE DE MUNCA
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XIV.1 |
Organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia sunt stabilite in cadrul contractului colectiv de munca? |
D | |||
|
XIV.2 |
Angajatii lucratori de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice sau mentale deosebite lucreaza maximum 8 ore in 24 de ore? |
D,I | |||
|
XIV.3 |
Lucratorii de noapte si lucratorii in schimburi beneficiaza de asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca corespunzator naturii activitatii desfasurate? |
D,I | |||
|
XIV.4 |
Efortul fizic Locul de munca este conceput astfel incat sa se elimine operatiile manuale de manipulare? |
I,O | |||
|
XIV.5 |
Daca nu este posibila eliminarea operatiilor manuale de manipulare, exista la locul de munca mijloace tehnice pentru a le limita? |
I,O | |||
|
XIV.6 |
Daca salariatii trebuie sa ridice sau sa depuna sarcini, greutatea fiecarei sarcini, inaltimea la care sarcina trebuie apucata si la care trebuie depusa, numarul de sarcini pe ora care trebuie deplasate (in perioade normale si de varf), sunt cunoscute? |
I,O | |||
|
XIV.7 |
Salariatul trebuie sa se aplece pentru a apuca sarcina si a o ridica la semi-inaltime? |
I,O | |||
|
XIV.8 |
Trebuie sa ridice sarcina deasupra umerilor? |
I,O | |||
|
XIV.9 |
Trebuie sa aseze sau sa apuce o sarcina la o distanta mai mare de 30 cm de axa corpului? |
I,O | |||
|
XIV.10 |
Salariatul trebuie sa efectueze rotatii ale corpului chiar fara sarcina? |
I,O | |||
|
XIV.11 |
Salariatul este obligat sa ridice sau sa poarte sarcina in regim potential dezechilibrat? |
I,O | |||
|
XIV.12 |
Manipularea sarcinilor (apucare si depunere) se face intr-o maniera continua pe o durata mai mare de o ora? |
I,O | |||
|
XIV.13 |
Purtarea sarcinilor se efectueazǎ pe o durata mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcina? |
I,O | |||
|
XIV.14 |
Transportul sarcinii pe o scara sau pe un plan inclinat se face la o distanta mai mare de 25 cm pe verticala? |
I,O | |||
|
XIV.15 |
Angajatii au sesizat dificultati din punct de vedere al efortului depus la manipularea manuala a sarcinilor? |
I,O | |||
|
XIV.16 |
S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a maselor? |
D,I,O | |||
|
XIV.17 |
Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un continut instabil? |
I,O | |||
|
XIV.18 |
Sarcinile manipulate au gabaritul mare (doua laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode? |
I,O | |||
|
XIV.19 |
Miscarile privind manipularea sarcinilor se deruleaza intr-un spatiu restrans? |
I,O | |||
|
XIV.20 |
Amenajarile existente la locul de munca permit accesul direct la caruciorul automotor? |
I,O | |||
|
XIV.21 |
Suprafetele solului sunt glisante sau denivelate, nepermitand utilizarea de exemplu a transpaletelor? |
I,O | |||
|
XIV.22 |
Efortul mental La conceperea sarcinii de munca s-a tinut cont si de continutul si intensitatea efortului mental? |
I | |||
|
XIV.23 |
Munca femeilor S-a evaluat natura, gradul si durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lauze si care alapteaza) la agenti, procese sau conditii de munca ce pot constitui riscuri pentru securitatea si sanatatea acestora? (art.174 NGPM) |
D,I | |||
|
XIV.24 |
S-au luat masuri de prevenire a acestor riscuri? (art.175) |
D,I | |||
|
XIV.25 |
Munca tinerilor S-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care acestia o desfasoara? |
D,I | |||
|
XIV.26 |
Se asigura evaluarea si supravegherea medicala periodica a tinerilor? |
D,I | |||
|
XIV.27 |
Tinerii sunt informati asupra riscurilor si masurilor de prevenire stabilite? |
D,I | |||
|
XIV.28 |
La incadrarea tinerilor s-a tinut cont de riscurile specifice pentru securitatea si sanatatea acestora? (art.184 si 185 din NGPM) |
D,I | |||
|
XIV.29 |
Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzator? (art.187-189 din NGPM) |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XV
CIRCULATIE, RISCURI ORIZONTALE SI VERTICALE
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XV.1 |
Caile de circulatie ale personalului si ale produselor sunt intretinute in mod corespunzator? |
O | |||
|
XV.2 |
Starea suprafetelor cailor de circulatie este corespunzatoare? |
O | |||
|
XV.3 |
Exista o separare neta intre zonele destinate circulatiei persoanelor si cele destinate circulatiei masinilor? |
O | |||
|
XV.4 |
Calificarea conducatorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzatoare? |
D,I | |||
|
XV.5 |
Exista informatii suficiente pentru persoanele exterioare intreprinderii privind regulile de circulatie in intreprindere? |
D | |||
|
XV.6 |
Exista balustrade la pasajele situate la inaltime? |
O | |||
|
XV.7 |
Persoanele care lucreaza la inaltime sunt dotate cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare? |
D,I,O | |||
|
XV.8 |
Exista sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciproca a echipamentelor care lucreaza la aceeasi inaltime? |
I,O | |||
|
XV.9 |
Calificarea operatorilor de la instalatiile de ridicat este corespunzatoare? |
D,I | |||
|
XV.10 |
Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate la numarul de persoane transportat? |
D,I | |||
|
XV.11 |
Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate? |
D,I | |||
|
XV.12 |
Scarile sunt dotate cu mana curenta? |
O | |||
|
XV.13 |
Picioarele scarilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante? |
O | |||
|
XV.14 |
Instalatiile pentru transportul pe verticala sunt certificate? |
D,I | |||
|
XV.15 |
Exista semnalizari corespunzatoare (semafoare, pictograme)? |
O | |||
|
XV.16 |
Sunt delimitate sectoarele periculoase? |
O | |||
|
XV.17 |
Exista plase pentru a se evita caderea obiectelor? |
O | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XVI
PROTECTIA COLECTIVA SI INDIVIDUALA
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XVI.1 |
Exista sisteme de separare intre zonele cu riscuri si cele fara riscuri? |
O | |||
|
XVI.2 |
Protectia colectiva face parte integranta din politica generala de prevenire din intreprindere? |
D,I | |||
|
XVI.3 |
Lucratorii sunt consultati la alegerea sistemelor de protectie colectiva? |
D,I | |||
|
XVI.4 |
In planul de interventii al intreprinderii sunt detaliate zonele periculoase? |
D | |||
|
XVI.5 |
Calitatea echipamentelor individuale de protectie este corespunzatoare? |
D,I | |||
|
XVI.6 |
Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementarilor in vigoare? |
D,I | |||
|
XVI.7 |
Manusile de protectie sunt adaptate conditiilor specifice de lucru? |
D,I | |||
|
XVI.8 |
Dar incaltamintea de protectie? |
D,I | |||
|
XVI.9 |
Dar costumul de protectie? |
D,I | |||
|
XVI.10 |
Dar ochelarii de protectie? |
D,I | |||
|
XVI.11 |
Dar antifoanele pentru protectia auzului? |
D,I | |||
|
XVI.12 |
Dar casca de protectie? |
D,I | |||
|
XVI.13 |
Lucratorii folosesc in mod corect si curent echipamentele individuale de protectie? |
I,O | |||
|
XVI.14 |
Lucratorii poseda informatii referitoare la echipamentele individuale de protectie? |
I,O | |||
|
TOTAL | |||||
FISA XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
XVII.1 |
Echipamentele de prim ajutor existente in intreprindere sunt adaptate riscurilor specifice? |
I,O | |||
|
XVII.2 |
Exista truse de prin ajutor corespunzatoare reglementarilor in vigoare? |
O | |||
|
XVII.3 |
Continutul lor este verificat periodic? |
D | |||
|
XVII.4 |
Exista indicatoare care sa semnalizeze locul de amplasare a truselor? |
O | |||
|
XVII.5 |
Este accesibil locul de amplasare a truselor? |
O | |||
|
XVII.6 |
Personalul de la locul de munca cunoaste modul de utilizare a truselor de prim ajutor? |
I | |||
|
XVII.7 |
Sunt elaborate instructiuni pentru acordarea primului ajutor? |
D | |||
|
XVII.8 |
Personalul de la locul de munca are cunostintele necesare acordarii primului ajutor? |
I | |||
|
TOTAL | |||||
4.1.2.Fisele privind riscurile specifice
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Locul de munca: instalator instalatii termice si gaze
Data: 10.04.2006
FISA NR. 12
LUCRUL LA INǍLTIME
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
Lucratorii repartizati la locurile de munca amplasate la inaltime au fost incadrati in conformitate cu prevederile NSSM 12, art. 7? |
D | ||||
|
Exista in activitatea desfasurata posibilitatea schimbarii tehnologiilor si/sau a conditiilor de munca pe parcursul unei zile, caz in care sunt aplicate prevederile NSSM 12, art. 8? |
D,I | ||||
|
Este stabilita periodicitatea examenului medical pentru lucratorii care activeaza la inaltime conform NSSM 12, art. 12? |
D | ||||
|
Exista lucratori angajati pentru lucrul la inaltime cu varsta sub 18 ani sau peste 55 ani, care incalca prevederile NSSM 12, art. 13? |
D | ||||
|
Cand este permis lucrul la inaltime conform NSSM 12, art. 22? |
D,I,O | ||||
|
Exista, in cadrul activitatilor, tehnologii cu caracter de unicat pentru care este necesara aprobarea organelor abilitate din domeniul securitatii muncii conform NSSM 12, art. 23? |
D,I | ||||
|
Exista locuri de munca la inaltime mica si ce masuri s-au adoptat in conformitate cu NSSM 12, art. 25? |
D,I,O | ||||
|
Este asigurata supravegherea lucrului la inaltime in conformitate cu prevederile NSSM 12, art. 27? |
D,I,O | ||||
|
Utilizarea planelor inclinate, a podetelor si a grinzilor respecta prevederile NSSM 12, art. 35? |
O | ||||
|
Podinele din lemn sunt realizate in conformitate cu prevederile NSSM 12, art. 40? |
O | ||||
|
Rampele de acces sunt dotate conform prevederilor NSSM 12, art. 45? |
O | ||||
|
Scarile rezemate au dimensiunile alese astfel incat sa respecte prevederile NSSM 12, art. 48? |
O | ||||
|
Alegerea EIP, in functie de situatia concreta de lucru la inaltime, s-a facut in conformitate cu prevederile NSSM 12, art. 54? |
D,I | ||||
|
Utilizarea EIP respecta reglementarile cuprinse in NSSM 12, art. 57-68? |
D,I,O | ||||
|
In functie de conditiile concrete de lucru, EIP este completatǎ conform prevederilor cuprinse in NSSM 12, art. 73-76? |
I,O | ||||
|
Pentru pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului la inaltime sunt utilizate dispozitivele prevazute in NSSM 12, art. 77-79? |
D,O | ||||
|
Utilizarea EIP ca sistem pentru oprirea caderii de la inaltime respecta prevederile cuprinse in NSSM 12, art. 80-83? |
D,O | ||||
|
Utilizarea castii de protectie se face in conformitate cu prevederile din NSSM 12, art. 84-89? |
O | ||||
|
In functie de activitatea depusa la inaltime sunt utilizate EIP, altele decat cele specifice lucrului la inaltime, conform prevederilor NSSM 12, art. 99-104? |
I,O | ||||
|
In functie de necesitati, sculele, dispozitivele si instalatiile pentru lucrul la inaltime sunt utilizate in conformitate cu NSSM 12, art. 105-120? |
D,I,O | ||||
|
Pentru lucrul pe constructii tip stalp sunt respectate, in functie de conditiile concrete, prevederile cuprinse in NSSM 12, art. 146-153? |
D,I,O | ||||
|
La proiectarea, realizarea si dotarea locului de munca cu mijloace colective de protectie sunt aplicate prevederile cuprinse in NSSM 12, art. 160-170? |
D,O | ||||
|
TOTAL | |||||
4.1.3. Fisele privind managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii la nivelul unitǎtii
Unitatea:S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii la nivelul unitǎtii
Data:10.04.2006
FISA A
IMPLICAREA CONDUCERII
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
A.1 |
Obligatiile angajatorului privind securitatea si sǎnǎtatea in muncǎ Contractul colectiv de muncǎ la nivelul unitǎtii cuprinde clauze referitoare la protectia muncii? (art. 7, par. 1 din Legea nr. 90/1996) |
D | |||
|
A.2 |
In contractele individuale de muncǎ sunt stipulate prevederi privind protectia muncii? (art. 7, par. 2 din Legea nr. 90/1996) |
D | |||
|
A.3 |
In regulamentele de organizare si functionare a unitǎtii sunt stabilite obligatii si rǎspunderi in domeniul protectiei muncii? (art. 8, par. 1 din Legea nr. 90/1996) |
D | |||
|
A.4 |
Unitatea este autorizatǎ din punct de vedere al protectiei muncii? (art. 9 din Legea nr. 90/1996) |
D | |||
|
A.5 |
Angajatorul a stabilit atributiile si rǎspunderea angajatilor in domeniul s.s.m. corespunzǎtor functiilor exercitate? (art. 18 din Legea nr. 90/1996) |
D | |||
|
A.6 |
Responsabilul cu probleme de protectia muncii pe unitate are experienta, cunostintele, aptitudinile si calificarea in domeniul s.s.m.? |
D | |||
|
A.7 |
Angajatorul a stabilit in scris atributiile responsabilului cu probleme de protectia muncii pe unitate? |
D | |||
|
A.8 |
Responsabilul cu protectia muncii pe unitate are acces la directorul general? |
I | |||
|
A.9 |
Structura functiei de securitate si sǎnǎtate in muncǎ sunt fǎcute cunoscute in cadrul unitǎtii la nivelul tuturor salariatilor? |
D,I | |||
|
A.10 |
Existǎ o politicǎ proprie de prevenire a accidentelor de muncǎ si a imbolnǎvirilor profesionale? |
D | |||
|
A.11 |
Aceastǎ politicǎ este cunoscutǎ de angajati? |
I | |||
|
A.12 |
Este implementat un sistem de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ? |
D | |||
|
A.13 |
Conducerea unitǎtii respectǎ prevederile art. 11, pct. a).k) referitoare la obligatiile pe care le are in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ? |
D,I | |||
|
A.14 |
Dar obligatiile privind informarea si mǎsurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea categoriilor de personal prevǎzute in cadrul art. 11, pct. l).r)? |
D,I | |||
|
A.15 |
Conducerea unitǎtii respectǎ obligatiile ce ii revin in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ corespunzǎtoare prevederilor art. 11, pct. u).ii) din Legea nr. 90/1996? |
D,I | |||
|
A.16 |
Drepturile angajatilor Costurile financiare ale mǎsurilor de prevenire referitoare la securitatea si sǎnǎtatea in muncǎ sunt suportate in exclusivitate de cǎtre angajator? |
I | |||
|
A.17 |
Sunt asigurate conditiile necesare pentru ca angajatii cu atributii specifice privind protectia muncii si reprezentantii acestora pe probleme de securitate si sǎnǎtate in muncǎ sǎ isi poatǎ indeplini atributiile specifice? acordarea timpului necesar exercitǎrii atributiilor; participarea la cursuri de formare si perfectionare in domeniul s.s.m. |
D,I | |||
|
A.18 |
Principii si criterii de organizare Angajatorul cunoaste si respectǎ principiile care stau la baza organizǎrii activitǎtii de protectie a muncii? (art. 20 din NGPM) |
I | |||
|
A.19 |
Angajatorul aplicǎ principiile generale de prevenire in implementarea mǎsurilor de asigurare a securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ a angajatilor ? (art. 21 din NGPM) |
I | |||
|
A.20 |
Angajatorul a organizat compartiment de protectie a muncii si comitet de securitate si sǎnǎtate in muncǎ? |
D,I | |||
|
A.21 |
Existǎ o coordonare a actiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnǎvire profesionalǎ in situatia in care se utilizeazǎ locuri de muncǎ in comun cu alti angajatori? |
D,I | |||
|
A.22 |
Organizarea compartimentului de protectie a muncii Compartimentul de protectie a muncii dispune de spatiul si dotǎrile necesare bunei desfǎsurǎri a activitǎtii? |
I,O | |||
|
A.23 |
Numǎrul de angajati ai serviciului de securitate a muncii este suficient? (art. 30, par. 2 din NGPM) |
D | |||
|
A.24 |
Este asigurata supravegherea medicala a angajatilor prin servicii medicale de medicina muncii? |
D | |||
|
A.25 |
Sunt asigurate personalul, aparatura, materialele, dotarile si conditiile pentru buna functionare a serviciului medical de medicina a muncii? |
D | |||
|
A.26 |
Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca Contractul colectiv de munca contine prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentantilor angajatilor in comitetele de securitate si sanatate in munca? |
D | |||
|
A.27 |
Comitetul de securitate si sanatate in munca se intruneste cel putin o data pe trimestru? |
D,I | |||
|
A.28 |
Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca; examenele medicale la angajare si periodice Se asigura fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic si a examenului medical la reluarea activitatii? |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
Fisa B
STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
B.l |
Exista un document care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca? |
D | |||
|
B.2 |
Documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale? o formulare clara a implicarii conducerii in asigurarea unui nivel corespunzator al s.s.m. pentru toti angajatii; obiectivele strategiei; identificarea responsabilitatilor; mecanismele consultative; procesul de analiza; semnaturile din partea conducerii si a reprezentantului angajatilor. |
D | |||
|
B.3 |
S-au intreprins actiuni pentru ca angajatii sa cunoasca existenta si continutul documentului care atesta strategia in domeniul securitatii si sanatatii in munca? |
D,I | |||
|
B.4 |
Strategia, planurile si procedurile s.s.m. au fost elaborate ca urmare a consultarii tuturor categoriilor de angajati? |
D,I | |||
|
B.5 |
Strategia, planurile si procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate si reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentantii angajatilor? |
D,I | |||
|
B.6 |
Planurile si procedurile in domeniul s.s.m. rezulta din informatiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de munca, in vederea respectarii prevederilor NGPM, NSSM, SRPrM, instructiuni proprii de protectia muncii, alte reglementari nationale aplicabile si prin prelucrarea statisticii accidentelor de munca si bolilor profesionale? |
D,I | |||
|
B.7 |
Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective continute in strategia, planurile si procedurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca? |
D,I | |||
|
B.8 |
S-au elaborat si exista documente incluzand planuri care prevad evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din cadrul unitatii? |
D,I | |||
|
B.9 |
S-a intreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea si prevenirea riscurilor, avand prevazute clar si responsabilitatile? |
D,I | |||
|
B.10 |
Planurile elaborate in domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt afectati de aplicarea lor? |
D,I | |||
|
B.11 |
Sefii de sectii si de ateliere raspund de punerea in aplicare a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea si responsabilitatea necesara pentru indeplinirea acestor obiective? |
D,I | |||
|
B.12 |
Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finantarea obiectivelor din planurile privind s.s.m? |
D,I | |||
|
B.13 |
Rezultatele obtinute in domeniul s.s.m. constituie indicatori privind aprecierea activitatii sefilor de sectii, ateliere sau a conducatorilor locurilor de munca? |
D | |||
|
B.14 |
Obiectivele semnificative incluse in planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic in sedintele consiliului de administratie? |
D,I | |||
|
B.15 |
Contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari pe teritoriul unitatii, contin prevederi privind asigurarea s.s.m.? |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA C
CONSULTAREA ANGAJATILOR
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
C.1 |
Directorii din cadrul societatilor cunosc responsabilitatile care le revin in ceea ce priveste consultarea salariatilor in domeniul s.s.m. (art. 11, par. s., art. 14, Titlul II, Cap. I -NGPM/2002)? |
I | |||
|
C.2 |
Conducerea de varf prezinta cel putin o data pe an comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora, precum si programe de protectie a muncii pentru anul urmator (art. 47, Titlul II, Cap. V - NGPM/2002) ? |
D | |||
|
C.3 |
Exista un mecanism care asigura un feed-back prompt si corect angajatilor privind deciziile conducerii in probleme de s.s.m.? |
D,I | |||
|
C.4 |
Angajatilor li s-a explicat rolul si atributiile comitetelor de s.s.m.? |
D,I | |||
|
C.5 |
S-au distribuit anunturi sau alte documente informative care sa explice rolul si atributiile comitetelor de s.s.m.? |
D,I | |||
|
C.6 |
Membrii comitetelor de s.s.sm. sunt cunoscuti de angajati? |
I | |||
|
C.7 |
Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de munca se poarta discutii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajatilor? |
D,I | |||
|
C.8 |
Directorul general participa la unele din sedintele comitetelor de s.s.m.? |
D,I | |||
|
C.9 |
Modificarile propuse a se efectua la locurile de munca si care ar putea afecta nivelul de s.s.m. sunt comunicate angajatilor? Acestia sunt consultati inainte de a se implementa aceste modificari? |
D,I | |||
|
C.10 |
Exista exemple care atesta ca procesul consultativ este viabil si eficient? |
D,I | |||
|
C.11 |
Procesele verbale incheiate cu ocazia sedintelor comitetelor de s.s.m. reflecta modul de solutionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene si responsabilitati? |
D,I | |||
|
C.12 |
Hotararile comitetelor de securitate si sanatate in munca sunt afisate la loc vizibil spre a fi consultate de angajati? |
D,O | |||
|
C.13 |
Statistica la zi a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este pusa la dispozitia comitetelor de securitate si sanatate in munca, pentru a se putea efectua analizele necesare si a se identifica tendintele constatate? |
D,I | |||
|
TOTAL | |||||
FISA D
IDENTIFICAREA, EVALUAREA SI PREVENIREA RISCURILOR
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
D.l |
Conducerea la varf din cadrul societatii este constienta de responsabilitatile care ii revin in domeniul managementului riscurilor? |
I | |||
|
D.2 |
Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii in vederea identificarii, evaluarii si prevenirii riscurilor? |
D | |||
|
D.3 |
Se respecta procedura stabilita de MMSSF privind modul de inregistrare si raportare a accidentelor de munca? |
D | |||
|
D.4 |
S-a stabilit o procedura general valabila la nivelul societatii privind efectuarea inspectiilor de s.s.m. la locurile de munca? |
D | |||
|
D.5 |
Procedura generala de efectuare a inspectiilor s.s.m. contine elementele de baza? definirea responsabilitatilor; stabilirea frecventei inspectiilor la fiecare loc de munca; stabilirea procedurilor de consultare cu comitetele de s.s.m.: recomandarea unor actiuni corective adecvate locurilor de munca, cu termene de finalizare; stabilirea prioritatilor actiunilor corective; asigurarea feed-back-ului pentru comitetele de s.s.m. |
D | |||
|
D.6 |
Exista un control privind modul de finalizare a actiunilor corective hotarate cu ocazia inspectiilor de s.s.m.? |
D | |||
|
D.7 |
S-a asigurat instruirea personalului care se ocupa cu inspectiile de s.s.m. in legatura cu tehnicile si procedurile folosite in acest scop? |
D | |||
|
D.8 |
Au fost identificate si s-au alcatuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de munca? |
D | |||
|
D.9 |
Riscurile existente la locurile de munca s-au identificat si s-au evaluat prin: analiza privind gravitatea si frecventa accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale din cadrul societatii; analiza tendintelor in acest domeniu; analiza strategiei si a procedurilor; luarea in considerare a prevederilor LPM, a NGPM si a NSSM; analiza informatiilor primite de la furnizorii de ET? |
D | |||
|
D.10 |
S-au aplicat masuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de munca? |
D | |||
|
D.11 |
Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor la locurile de munca? |
D | |||
|
D.12 |
Exista exemple care atesta faptul ca frecventa inspectiilor a fost stabilita in functie de ierarhizarea riscurilor la locurile de munca? |
D | |||
|
D.13 |
Exista dovezi care sa ateste faptul ca concluziile reiesite sin statistica accidentelor de munca si a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea si sanatatea in munca? |
D | |||
|
D.14 |
Exista informatii cu privire la fiecare angajat referitoare la: nivelul de pregatire; experienta in munca (vechime); nivelul de instruire; factorii de sanatate care il pot expune anumitor riscuri? |
D | |||
|
D.15 |
Exista stabilite anumite proceduri care prevad ca atunci cand, ca urmare a unor modificari apar noi riscuri la locul de munca, se apeleaza la fisele angajatilor respectivi in vederea luarii unor masuri vizand asigurarea s.s.m.? |
D | |||
|
D.16 |
Echipamentele tehnice (ET) procurate de societate dupa septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul de ET? |
D | |||
|
D.17 |
Echipamentele individuale de protectie (EIP) procurate de intreprindere sunt certificate si avizate din punct de vedere al s.s.m.? In ce procent din totalul de EIP? |
D | |||
|
TOTAL | |||||
FISA E
INSTRUIREA, PERFECTIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI
SI PROPAGANDA IN DOMENIUL S.S.M.
|
Cod |
Indicator |
D/I/O |
Punctaj |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
E.l |
Instructajul de protectia muncii cuprinde cele trei faze indicate in NGPM/2002, art. 86? |
D | |||
|
E.2 |
Persoanele care efectueaza instruirea (instructori) sunt specialisti in securitate si sanatate in munca (art. 87, NGPM/2002)? |
D | |||
|
E.3 |
La instruirea personalului in domeniul protectiei muncii sunt respectate prevederile art. 88 si art. 89 din NGPM/2002 referitoare la costuri, mijloace, metode si tehnici de instruire? |
I,O | |||
|
E.4 |
Sunt respectate prevederile art. 90 si art. 91 din NGPM/2002 cu privire la instruirea personalului ? |
D,O | |||
|
E.5 |
Intocmirea fisei de instructaj se face cu respectarea prevederilor art. 92 si art. 93 din NGPM/2002 ? |
D | |||
|
E.6 |
Problemele expuse in cadrul instructajului introductiv general sunt cele prevazute in art. 99 din NGPM/2002 ? |
D | |||
|
E.7 |
Dupa terminarea instructajului introductiv general personalul instruit este supus verificarii cunostintelor pe baza de teste conform prevederilor art. 100 din NGPM/2002 ? |
D | |||
|
E.8 |
Instructajul la locul de munca se face tuturor persoanelor prevazute in art. 94 din NGPM/2002? |
D | |||
|
E.9 |
Instructajul la locul de munca respecta toate prevederile art. 104 ,Titlul II, Cap. VII din NGPM/2002? |
D | |||
|
E.10 |
Instructajul periodic se efectueaza conform prevederilor art. 107, Titlul II, Cap. VII din NGPM/2002? |
D | |||
|
E.11 |
Instructajul periodic se efectueaza in mod suplimentar celui programat in cazurile indicate in art. 108, Titlul II, Cap. VII din NGPM/2002? |
D | |||
|
E.12 |
La instruirea personalului se folosesc mijloace, metode si tehnici de instruire specifice invatamantului intensiv (expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii la retroproiector, instruirea asistata de calculator)? |
D | |||
|
E.l3 |
Instructajul de protectia muncii (introductiv general, la locul de munca si periodic) este consemnat in fisa individuala de instructaj (stabilita conform modelului tipizat, elaborat de MMSS) cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii? |
D | |||
|
E.14 |
Exista preocupari la nivelul conducerii societatii privind formarea si perfectionarea personalului specializat in conformitate cu prevederile NGPM/2002, Titlul II, Cap.VIII? |
D | |||
|
E.l5 |
Organizarea activitatilor permanente de propaganda in domeniul protectiei muncii si a cabinetelor de protectie a muncii se face cu respectarea prevederilor NGPM/2002, Titlul II, cap. IX ? |
D,I,O | |||
|
E.16 |
Materialele de instruire-propaganda realizate in cadrul societatii sunt autorizate de MMSSF? |
D | |||
|
E.17 |
Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru organizarea si dotarea cabinetelor de protectia muncii ? |
D | |||
|
TOTAL | |||||
4.2.Raportul de actiuni corective/preventive
4.2.1.Auditarea de conformitate la nivelul locului de muncǎ " instalator instalatii termice si gaze"
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Locul de munca: instalator instalatii termice si gaze
Data: 10.04.2006
RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
|
Cod indicator |
Descrierea neconformitǎtii |
Actiuni corective/preventive |
Responsabilitǎti |
Termen de realizare |
|
IV.14 |
La locul de munca analizat, nu exista dispozitive de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig |
Dotarea personalului cu echipament individual de protectie impotriva surselor de caldura sau de frig |
Administrator societate | |
|
IX.8 |
Documentele in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii pentru fiecare echipament tehnic sunt redactate in proportie de 75 %. |
Redactarea documentelor in care sa fie specificate masurile de protectie a muncii pentru toate echipamentele tehnice din dotarea laboratorului. Verificarea periodica a cunostintelor angajatilor privind masurile mentionate. |
Compartimentul PM | |
|
IX.11 |
Nu toate echipamentele tehnice sunt prevazute cu avertizari si marcaje corespunzatoare. |
Afisarea pe echipamentele tehnice a avertizarilor si marcajelor pentru reducere accidentarilor si manipularilor gresite. |
Compartimentul PM | |
|
XII.9 |
Lipsa "permisului de foc" la toate locurile unde se lucreaza cu foc deschis. |
Obtinerea "permisului de foc" la toate locurile unde se lucreaza cu foc deschis, conform legislatiei in vigoare. |
Administrator societate, Compartimentul PM | |
|
Angajatii nu cunosc si nu respecta in totalitate obligatiile ce le revin privind sarcina de munca. |
Informarea personalului privind obligatiile ce-i revin privind sarcina de munca, la angajare si in mod periodic. Verificarea periodica a cunostintelor angajatilor privind sarcina de munca |
Compartimentul PM | ||
|
ISOGAZ 33/2005 |
Angajatii nu poseda suficiente informatii privind masurile individuale de protectie. |
Tematica instructajelor de protectie a muncii la angajare si periodice va cuprinde aspecte privind modul de utilizare al echipamentului individual de protectie si riscurile la care sunt supusi angajatii prin neutilizarea in mod curent si corect a acestuia. Testarea periodica a angajatilor cu privire la cunostintele dobandite. |
Compartimentul PM |
Permanent |
4.2.2.Auditarea managementului securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ la nivelul unitǎtii
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ
Data:
RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
|
Cod indicator |
Descrierea neconformitǎtii |
Actiuni corective/preventive |
Responsabilitǎti |
Termen de realizare |
A.10 |
Politica de prevenire a accidentelor de muncǎ si a imbolnǎvirilor profesionale, asa cum este formulata in prezent in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, necesita reorientarea sa catre implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca. |
Elaborarea unui document declarativ autorizat de catre managementul de la cel mai inalt nivel, care sa stabileasca politica proprie de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, care se va orienta catre activitatile menite sa imbunatateasca securitatea si sanatatea in munca, inclusiv spre implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca. |
Administrator societate | |
|
A.12 |
Nu este implementat un sistem de management al securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ. |
Implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca. |
Administrator societate | |
|
A.13 |
Nu s-a realizat evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. |
Compartimentul de PM va selecta o persoana fizica sau juridica abilitata de MMSSF pentru a realiza impreuna cu aceasta evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. |
Compartiment PM | |
|
A.21 |
Nu existǎ o coordonare a actiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnǎvire profesionalǎ in situatia in care se utilizeazǎ locuri de muncǎ in comun cu alti angajatori. |
In contractele incheiate cu agentii economici va fi inclus un capitol dedicat exclusiv securitatii si sanatatii in munca care va preciza cu claritate responsabilitatile partilor semnatare in ceea ce priveste coordonarea actiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnǎvire profesionalǎ. |
Compartiment PM |
Permanent |
|
B.l |
Documentul care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca este in curs de elaborare si dezbatere interna. |
Redactarea versiunii finale a documentului care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. |
Compartiment PM | |
|
B.2 |
Documentul care cuprinde strategia unitatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu cuprinde toate elementele principale. |
Redactarea versiunii finale a documentului care sa ateste existenta unei strategii la nivelul unitatii in domeniul securitatii si sanatatii in munca. |
Compartiment PM | |
|
B.10 |
Doar o parte din personalul societatii participa in mod activ la dezbaterea planurilor elaborate in domeniul s.s.m. |
Dezbaterea cu intregul personal afectat a planurilor elaborate in domeniul s.s.m. |
Compartiment PM |
Permanent |
|
B.15 |
Contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari pe teritoriul unitatii, contin doar formal un capitol care contine prevederi privind asigurarea s.s.m., nefiind precizate cu claritate obligatiile si responsabilitatile partilor semnatare. |
In contractele incheiate cu agentii economici care au lucrari pe teritoriul unitatii va fi inclus un capitol dedicat exclusiv securitatii si sanatatii in munca care va preciza cu claritate obligatiile si responsabilitatile partilor semnatare in acest domeniu. |
Compartiment PM |
Permanent |
|
D.5 |
Procedura de efectuare a inspectiilor s.s.m. nu stabileste frecventa inspectiilor la fiecare loc de munca. |
Se va stabili un program de efectuare a inspectiilor s.s.m. pentru fiecare loc de munca. |
Compartiment PM | |
|
E.12 |
La instruirea personalului in domeniul protectiei muncii nu se vizioneaza filme, diapozitive, proiectii la retroproiector, nu se utilizeaza instruirea asistata de calculator. |
Completarea bazei materiale necesare instruirii personalului in domeniul protectiei muncii cu mijloace audio-video adecvate. |
Compartiment PM |
4.3. Nivelul de securitate general
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta
Obiectiv auditat: Locul de munca: instalator instalatii termice si gaze
Data: 10.04.2006
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
|
Cod fisǎ |
Denumire |
Punctaj |
Nivel de securitate |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
RISCURI GENERALE |
|||||
|
II |
Zgomot | ||||
|
III |
Vibratii | ||||
|
IV |
Ambiantǎ termicǎ | ||||
|
IX |
Echipamente tehnice | ||||
|
X |
Amenajarea locului de muncǎ | ||||
|
XII |
Incendii si explozii | ||||
|
XIII |
Electrosecuritate | ||||
|
XIV |
Sarcinile de muncǎ | ||||
|
XV |
Circulatie, riscuri orizontale si verticale | ||||
|
XVI |
Protectia colectivǎ si individualǎ | ||||
|
XVII |
Organizarea primului ajutor | ||||
|
RISCURI SPECIFICE |
|||||
|
Instructiuni specifice de securitatea muncii privind lucrul la inaltime | |||||
|
Instructiuni specifice de securitate a muncii privind activitatea de lacatuserie | |||||
|
Instructiuni specifice privind efectuarea de lucrari la instalatiile de utilizare | |||||
|
TOTAL |
Nivel de securitate general |
||||
4.4. Nivelul de conformitate general
Unitatea: S.C. ISOGAZ S.R.L.
Obiectiv auditat: Managementul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ
Data: 10.04.2006
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
|
Cod fisǎ |
Denumire |
Punctaj |
Nivel de conformitate |
||
|
Maxim |
Acordat |
||||
|
A |
Implicarea conducerii | ||||
|
B |
Strategie, planuri, proceduri | ||||
|
C |
Consultarea angajatilor | ||||
|
D |
Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor | ||||
|
E |
Instruirea, perfectionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul s.s.m. | ||||
|
TOTAL | |||||
4.5. Concluzii
In urma efectuarii auditului de conformitate cu legislatia in domeniul securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ la S.C. ISOGAZ S.R.L. pot fi formulate urmatoarele concluzii:
a. Auditarea de conformitate la locul de munca "Instalator instalatii termice si gaze" din cadrul S.C. ISOGAZ S.R.L.
nivelul de securitate general pentru locul de munca "instalator instalatii termice si gaze" din cadrul S.C. ISOGAZ S.R.L. Constanta este 98 %, ceea ce reflecta o buna cunoastere si aplicare a legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca, atat de catre factorii cu rol decizional (administratorul societatii, responsabilul de protectia muncii), cat si de catre factorii cu rol de executie (conducatorul locului de munca, operatorii echipamentelor tehnice);
actiunile preventive/corective stabilite au in marea lor majoritate un caracter organizatoric, ceea ce face ca implementarea acestora sa se poata face intr-un timp relativ scurt si cu costuri scazute; dotarile si retehnologizarile necesare nu implica un efort financiar deosebit, mai ales ca realizarea acestora a fost programata sa fie efectuata etapizat; nu sunt necesare schimbari ale procesului si fluxului tehnologic;
se va avea in vedere cu prioritate rezolvarea problemei accidentelor prin expunere la sange, avand in vedere gravitatatea deosebita a acestora.
b. Auditarea managementului securitǎtii si sǎnǎtǎtii in muncǎ la nivelul unitǎtii
nivelul de conformitate general este de 94 %, ceea ce demonstreaza faptul ca, atat conducerea societatii, cat si compartimentul de protectie a muncii cunosc si respecta in mare masura obligatiile ce le revin potrivit legislatiei in vigoare in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
dintre cele 5 directii de actiune ale managementului vizate in aceasta etapa a auditului, un accent mai puternic trebuie pus pe aspectele privind implicarea conducerii, elaborarea strategiei, planurilor si procedurilor, evaluarea si reevaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala;
neconformitatile identificate pot fi rezolvate fara dificultati si nu afecteaza capacitatea conducerii de a elabora, implementa si mentine un sistem eficient de management al securitatii si sanatatii in munca, pornind de la realizarii existente in cadrul societatii (sistem de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu cerintele SR EN ISO 9001: 2001);
este necesara implementarea si certificarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca in conformitate cu cerintele OHSAS 18001: 1999.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
