Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Increngatura Mollusca

Increngatura Mollusca



Increngatura Mollusca

lat. mollis = moale

Moluste

-        Traiesc in mediul acvatic (majoritatea) si terestru, foarte raspandite.

-        Corpul este moale, nesegmentat.

-        Exista o mare varietate de moluste, diferite ca dimensiuni, anatomie, comportament si habitat, dar toate au un plan al corpului comun:


s       au un picior ventral, musculos, folosit pentru locomotie,

s       masa viscerala care contine majoritatea organelor interne,

s       au o rasfrangere a tegumentului numit manta (sau palium) care acopera masa viscerala si secreta cochilia. Spatiul cuprins intre palium si corp determina cavitatea paleala cu rol in respiratie si miscare, in ea gasindu-se aparatul respirator, orificiul anal, orificiile excretoare si genitale.

s       majoritatea au in gura o radula (o limba musculoasa cu suprafata chitinoasa, aspra si dura) un cioc chitinos, sau un alt organ cu care razuie hrana de pe substrat.

-        Molustele au simetrie bilaterala, sau sunt secundar asimetrice (gasteropodele)

-        Sunt animale celomate, cavitatea corpului fiind reprezentata de un hemocel

-        In general sunt protostomieni

-        Au toate sistemele de organe tipice animalelor complexe:

-        Tub digestiv complet, exista un organ specific: hepatopancreas

-        Sistem circulator deschis[1], lacunar, format din inima, vase de sange si lacune (sinusuri largi unde tesuturile sunt imersate direct). Inima formata din doua auricule si un ventricul. La cefalopode sistemul circulator este inchis (à capacitate marita de efort). Sangele molustelor nu este rosu, nu are hematii, ci corpusculi albastri, hemocianina continand cupru, care are functie echivalenta cu hemoglobina de la mamifere, desi capacitatea de transport a oxigenului este mai mica.

-        Sistemul nervos este alcatuit din ganglioni cerebroizi, pediosi, paleali si viscerali, legati intre ei prin comisuri si conective; exceptie fac formele primitive care prezinta cordoane nervoase.

-        Majoritatea au ochi, toate au chemoreceptori, organe de simt care detecteaza substante chimice, vibratii si tactile.

-        Respiratia: branhii, speciile terestre au o cavitate pulmonara.

-        Excretia se face prin metanefridii mari si complexe (rinichi sau organele Bojanus)

-        Reproducere sexuata, fertilizare externa, animalele fiind unisexuate, cu exceptia gasteropodelor pulmonate care sunt hermafrodite. Toate molustele se inmultesc prin oua, din care iese o larva trocofora (ca la anelide), o larva veligera, sau adulti in miniatura.

-        Cochilia are o zona externa calcaroasa si alta interna sidefoasa si se mareste pe masura ce animalul creste.

-        Subincrengatura Amphineura

Sunt lipsite de cochilie.

Exemplu: Clasa Polyplacophora (polys = multe; placos = placa; phorein = a purta) include chitonii, care sunt moluste inferioare, cu cochilii formate din placi calcaroase articulate intre ele, formand un fel de scut flexibil numit lorica, exemplu Chiton elegans (6 cm lungime). Chitonii dateaza din Devonian, acum 400 Ma, alte poliplacofore dateaza din Ordovician.

-        Subincrengatura Conchifera

Au cochilie.

Se clasifica in functie de forma piciorului:

Ø     Clasa Monoplacophora

-        piciorul are forma circulara

-        cochilia formata dintr-o singura placa calcaroasa, seamana cu un coif

-        sunt in general specii abisale[2], ajungand  pana la 6.500 m.

-        Exemplu: Neopilina galatheae (Oc. Pacific), prima specie vie care a fost descoperita (in 1957) (se cunosteau doar specii fosile datand din Cambrian pana in Devonian, cca. 550 - 380 Ma).



Ø     Clasa Lamellibranchiata (Bivalvia)

lamella = lama; branchia = branhie

Lamelibranhiate, bivalve sau scoici

-        Picior in general comprimat lateral, in forma de lama de topor (pelecipode), uneori are forma de tarus, la cele care stau fixate este redus, exista in schimb o glanda bisogena care secreta filamente cu care animalul se fixeaza pe substrat.

-        Cochiliile lor sunt formate din doua jumatati numite valve (sunt bivalve), articulate cu un ligament elastic

-        Nu au cap (acefale), corp comprimat lateral.

-        Sistem nervos mai simplu decat la alte moluste datorita modului de viata sedentar pe fundul apelor

-        Branhii mari, lamelare (lamelibranhiate), servesc pentru hranirea prin filtrarea apei[3] (nutritie microfaga);

-        Exemple:

Anodonta cygnea (scoica de lac),

Unio sp. (scoica de rau),

Ostrea lamellosa (stridia),

Mytilus edulis (midia), raspandita pe tot globul, traieste in colonii (bancuri), se fixeaza pe substrat cu o serie de fire rezistente (bysus), daca sunt expuse la aer (in timpul refluxului) isi inchid ermetic cochilia,

Pteria margaritifera (scoica de margaritar) care produce perle, ajunge la 30 cm, traieste in marile calde,

Tridacna gigas – cochilie mare ajunge la 1,5 m lungime si 250 kg (regiunea ecuatoriala a Oc. Pacific si Indian),

Pinna nobilis, scoica fragila, mare (ajunge la un metru), cautata pentru fibrele filamentoase de bysus „matase de mare” folosite in tesaturi de lux pana la inceputul secolului XX. Traieste in Marea Mediterana, pe tarm pana la adancimi de 20 m.

Pecten – scoica pieptane (ajunge la 13 cm lungime), are forma unui evantai, este dintre putinele scoici care poate inoata daca se simte amenintata, deschizand si inchizand iute cochilia. Unele specii din Fam. Pectinidae sunt apreciate de om ca hrana, multe sunt colectionate pentru cochilii.

Ø     Clasa Gasteropoda

gaster = pantec, abdomen; podos = picior

Gasteropode, melci

-        Se deplaseaza prin tarare, cu ajutorul piciorului in forma de talpa.

-        Reprezinta 80% dintre moluste.

-        Corpul este protejat de o cochile univalva conica spiralata sau ascutita.

-        Capul, totdeauna distinct, este prevazut dorsal cu tentacule si ochi iar ventral poarta gura.

-        Corpul este rasucit.

-        Respiratia se face prin branhii sau, la pulmonate, respiratia o face foita interna a cavitatii paleale (pulmon).

-        Exemple:

Melci cu respiratie pulmonara:

Helix pomatia (melcul de livada), daunator al plantelor, prefera plante cu tulpina moale pe care le roade noaptea sau dupa ploi abundente,

Genurile Arion si Limax – limacsi, au mantaua foarte redusa

Planorbis corneus (cochilie rasucita intr-un singur plan),

Limnea stagnalis (melcul de mal), intalniti in ape statatoare, fiind adaptati secundar la viata acvatica, folosesc in continuare pentru respiratie, aerul atmosferic.

Melci cu respiratie branhiala:

genul Cypraea (cipreide) – au cochilia rotunjita, stralucitoare cu diferite desene, de unde si numele de melc de portelan;

genul Conus, include mai mult de 500 de specii, vaneaza nevertebrate marine si speciile mari chiar pesti cu o intepatura veninoasa, anumite specii fiind mortale si pentru om;

genul Murex care are multe specii, unele cu cochilii acoperite cu spini, majoritatea sunt pradatori. Murexul purpuriu sau de purpura era sursa colorantului cu care se vopseau purpuriu tesaturile pe vremea Imperiului Roman.

Ø     Clasa Cephalopoda

Kephali = cap; podos = picior (picior la cap)



Cefalopode

-        In loc de picior, prezinta brate (tentacule) prevazute cu ventuze.

-        Animale marine, au capul mare, ochii bine dezvoltati si gura ca un cioc, inconjurata de tentacule cu care prind prada pe care o ucid printr-o muscatura veninoasa.

-        Cochilia rudimentara si interna sau lipseste, ori este mult dezvoltata si rulata in acelasi plan, la cele primitive

-        Sistem circulator inchis

-        Sunt cele mai inteligente dintre nevertebrate. Spre deosebire de celelalte moluste sistemul nervos al cefalopodelor este centralizat, prin fuzionarea ganglionilor, formand un creier voluminos protejat de o cutie cartilaginoasa.

-        Ochii perfectionati, comparabili cu ochiul de la vertebrate

-        Se deplaseaza prin propulsie (absorb apa, apoi o expluzeaza).

-        Exemple:

Sepia officinalis (sepia): cochilia numita sepion, este redusa la un os situat sub tegument, isi schimba culoarea, ajunge la 49 cm lungime si 4 kg greutate, traieste pe fundul nisipos sau malos al marii

Loligo vulgaris (calmarul): cochilie interna, numita placa osoasa, vaneaza in grupuri.

Architeuthis dux (calmarul urias) – este cel mai mare nevertebrat din lume, poate sa cantareasca maxim 275 kg, ajungand la 13 m lungime (femela) (dar rareori depasesc 5 m), avand ochi de pana la 50 cm diametru si ventuze de 8 cm. Traieste in Oc. Atlantic, la adancimi mari, in intuneric.

Genul Octopus (gr. oktapous = cu opt picioare) (caracatita) traiesc pe fundul marilor calde, vaneaza mai mult noaptea. Caracatitele nu au schelet intern sau extern, se pot strecura in locuri foarte stramte („pot curge”). Sunt foarte inteligente, fiind considerate cele mai inteligente dintre nevertebrate, au memorie de scurta durata si de lunga durata. Se inmulteste prin oua. Atat la femela cat si la mascul se declanseaza o moarte programata genetic la scurt timp dupa reproducere, datorita unor secretii ale unor glande endocrine.

Nautilus pompilius (gr. = navigator) (nautilul), are o cochilie externa frumoasa, 90 de brate scurte si fara ventuze. Cochilia rezista la adancimi de pana la 800 m. A supravietuit aproape neschimbat milioane de ani, fiind considerat o fosila vie, traieste in Oc. Indian si Pacific, pe o arie restransa. Cu milioane de ani in urma era printre cele mai numeroase nevertebrate ale marii. Gasteropodele, cefalopodele si lamelibranhiatele dateaza din Cambrian (acum 542-488.3Ma).

Ø     Clasa Scaphopoda

scaphos = tarus, lopata; podos = picior

-        Piciorul conic este ca o tija cu care animalul se trage in nisip pentru a scapa de pradatori (Scaphopoda, inseamna „cu picior ca o lopata”)

-        Cap redus, prezinta numeroase tentacule prehensile mici cu care cauta si prinde hrana

-        Cochilie ascutita, seamana cu coltii unui elefant, este deschisa la ambele capete (à denumirea in engleza „dinti de elefant”).

-        Moluste marine, intalnite in toate marile, traiesc partial ingropati pe fundul nisipos sau malos, la mica si mare adancime

-        Dimensiuni: 2 – 15 cm lungime

-        Exemplu: Dentalium sp. (dinte de elefant), areal: Oc. Atlantic, Marea Mediterana, sre pana la 3 cm lungime.

-        Ca fosile sunt binecunoscuti, primele dateaza din Ordovician.



[1] sistem circulator deschis (lacunar) = sangele nu ramane in interiorul unor vase de sange: inima → aorta → alte vase mai mici → retea de sinusuri largi unde tesuturile sunt imersate direct (de unde denumirea cavitatii corpului de hemocel) → branhii (oxigenare) →inima

[2] abisal (engl. = abysal) - al fundului oceanic, care include regiuni cu adancimi de peste 2.000 m, caracterizate prin absenta luminozitatii, prin temperatura scazuta, presiune ridicata, raritatea org. si lipsa curentilor marini.

[3] hranirea prin filtrarea apei este intalnita la multe grupe de animale, cum sunt rotiferii, spongierii, multi viermi marini, la crini de mare, tunicate, cefalocordate, dar si la unele vertebrate, cum sunt unii pesti cartilaginosi (rechinul balena si diavolul de Atlantic) balenele cu fanoane, pasari, de exemplu pasarea flamingo. Toate aceste animale au anumite parti ale corpului care functioneaza ca niste site, colectand particule mici de hrana.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Venele
LIMBA (LINGUA)
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN
Structura proteinelor
Organitele celulare cu rol in transportul și selectarea intracelulara a moleculelor
TRANSMITEREA INFORMATIEI EREDITARE
MEMBRANA CELULARA
Apa in organism


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu