Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » arheologie
Arama

Arama





ARAMA

            Primul metal cunoscut de oamenii neolitici in spatiul nord-pontic a fost arama. Folosirea sa reprezinta un element important pentru intreaga evolutie a omenirii, intrucat constituie prima experienta in domeniul metalurgiei.

Descoperirea proprietatilor acestui metal, (relativ moale, dar si trainic si cu calitati plastice) si folosirea lui sub forma nativa sau redus din minereuri oxidice si sulfidice, (cu mai putine impuritati), a insemnat un salt important in procesul valorificarii resurselor naturale, (M. Petrescu – Dambovita 2001, p.117).

Zacamintele formate din minerale de cupru, aflate la suprafata scoartei terestre ca rezultat al unor procese geologice, se gasesc in stare nativa sau in combinatii chimice: sulfuri, teluri, arseniuri, oxizi, carbonati si altele. Minereurile de cupru oxidice sunt alcatuite din malachit si azurit, impreuna cu mici cantitati de crizocol, tenorit si minerale de ganga. Mineralele de cupru sunt insotite permanent de pirita si mai rar de pirotina, cele sulfurice sunt asociate cu cuart, sericit, barita, (P. Danila, M. Danila 1982, p.29; I. Mares 2002, p.55).

Aceste minerale combinate chimic trebuiesc separate cu un agent reducator, de obicei la temperaturi ridicate, ajungandu – se pana la temperaturi de 1000° C, si chiar mai mari, pentru ca aceste minerale sa poata fi reduse. O conditie esentiala in obtinerea cuprului este temperatura, dar, aceasta nu este singura, un rol important constand in durata de expunere a minereului la temperatura respectiva, (R. Maddin 1996, p.10).


Se stie ca in Serbia, la Rudna Glava, s-au descoperit indicii ca minereurile de magnetita, (cu impregnari masive de calcopirita), erau exploatate inca din vremea neoliticului. Exploatarea minereului se facea prin puturi putin adanci, sapate vertical, in panta foarte inclinata a muntelui. Minele au fost in functiune in timpul perioadei Vinça - Ploçnik, poate, insa si mai devreme, (A.Vulpe 1973, p.218).

            Se presupune ca exploatarea aramei se facea si in alte parti ale Europei de S - E, inclusiv in spatiul nord-pontic, spatiu a carei bogatie de minereuri din cupru a facilitat exploatarea si utilizarea acestui metal in preistorie si in perioadele ulterioare. In urma cercetarilor se discuta, in mod argumentat, de o metalurgie a cuprului ce a atins performante remarcabile, in timpul civilizatiei gumelnitene, prin tehnologiile folosite in prelucrarea metalului si obtinerea unor categorii tipologice de piese variate si in cantitati net superioare fata de alte zone europene, (V. Nikolov, p.148).

Aparitia metalurgiei aramei este un fenomen ce a fost pus in legatura cu inventia ceramicii, respectiv cu obtinerea de temperaturi inalte pentru arderea oalelor, si nu un fenomen legat de procesul de dezvoltare si perfectionare a uneltelor de piatra, (A.Vulpe 1973, p.217).

Dupa ce in domeniul ceramicii au fost inventate cuptoare de ars oale evoluate, (cu doua incaperi suprapuse, despartite de un gratar), in care se putea obtine o temperatura de peste 1000° C, atunci s-a ajuns si la topirea aramei, in adevaratul sens al cuvantului, (E. Comsa 1994, p.85).

In urma cercetarilor efectuate de-a lungul timpului, indoielile referitoare la exploatarea locala a cuprului au fost spulberate. In cazul nostru, referindu-ne la cultura Gumelnita, situatia este mai putin complicata.

Cele mai vechi piese de arama gumelnitene, sunt cele descoperite in 1961 sub daramaturile locuintei nr.5 din tell-ul gumelnitean de la marginea orasului Harsova. Specialistii si – au pus intrebarea de unde provenea minereul de arama din care au fost obtinute uneltele si podoabele respective, urmand ca trei dintre obiectele descoperite in acest tell sa fie analizate in laboratoarele din Germania.

In afara de arama, piesele respective mai contin :

-dalta: urme de antimoniu, argint =0,07 % si urme de bismut;

-unul din strapungatoare: urme de arsenic, antimoniu = 0,03 %, argint = 0,11 %, urme de nichel, bismut si fier;

-un alt strapungator, de dimensiuni mai mari: urme de arsenic, antimoniu = 0,01 %, argint = 0,01 % si urme de fier.

            In incercarea de a face o comparatie intre compozitia obiectelor de arama descoperite in asezarile neolitice din Dobrogea si cele din sudul Munteniei, specialistii ajuns la concluzia ca cele din Muntenia sunt caracterizate de prezenta argintului de la urme slabe pana la 0,03-0,09 %, (E. Comsa 1990, p.12).  Aceasta constatare permite concluzia ca piesele de la Harsova au fost realizate dintr-o arama cu o alta compozitie decat cea intrebuintata la realizarea obiectelor descoperite in sudul Munteniei, ceea ce nu exclude posibilitatea ca obiectele dobrogene sa fi fost lucrate din arama provenita din nordul Dobrogei, (Ibidem.; I. Mares 2002, p.57).

Mineralizatiile cuprifere din Romania sunt situate in cea mai mare parte, in lantul Muntilor Carpati si in Dobrogea, zacamantul de la Altan Tepe, (I. Mares 2002, p. 55-56).

Dupa cum se stie, in muntii din nordul Dobrogei se cunosc o serie de zacaminte de arama in vecinatatea localitatilor: Ceamurlia, Altan Tepe, Horia si Balabancea. Din pacate, inca nu s-au facut cercetari arheologice  pe locul zacamintelor amintite, pentru a se sti daca au fost folosite si de oamenii din vechime si daca atunci s-a folosit astfel de arama.

In urma analizelor spectrale si a mai multor studii s-a ajuns la concluzia ca mina de la Altan Tepe nu a functionat  in timpul civilizatiei gumelnitene, si chiar daca s-ar presupune ca aceasta mina intr-adevar ar fi fost exploatata in neolitic, nu s-ar putea demonstra, deoarece aici au fost exploatari si in secolul XX, fiind acoperite posibilele „urme” de exploatare. Un lucru important ce trebuie mentionat este ca in acest zacamant se gaseste si arama nativa, care a putut fi intrebuintata fara a avea insa dovezi in acest sens, si in cursul epocii neolitice, (P. Hasotti 1997, p.107-108).

Un salt important ce a precedat etapele utilizarii aramei, (forjarea la rece sau la cald, topire si turnare, reducere a minereurilor oxidice) a fost reprezentat de procedeul de aliere a cuprului cu alte metale, (arseniu si cositor),  obtinandu-se bronzuri arsenizate, caracterizate atat de cresterea duritatii cat si prin scaderea punctului de topire la 900° C si o mai mare fluiditate, ce a permis turnarea acestui metal in forme, (M. Petrescu – Dambovita 2001, p. 117).



Intr-adevar, pasul decisiv in dezvoltarea metalurgiei neolitice l-a reprezentat, indiferent unde acest proces s-a putut dezvolta, realizarea aliajului de arama si cositor, sau substitute ale acestuia din urma: arsenic, antimoniu sau plumb, (I. Nestor 1954, p.52).

b) Activitatea miniera:

In incercarea de a se stabili elementele esentiale unei activitati miniere, si mai precis pentru perioada neolitica, specialistii au apelat in primul rand la analogii cu descoperirile din Peninsula Balcanica, din Jugoslavia si Bulgaria.

Importante pentru cunoasterea activitatii miniere din perioada eneoliticului, si indirect a metalurgiei cuprului, sunt zacamintele de cupru din depresiunea tracica si din pantele nordice ale masivului Sredna Gora din Bulgaria. Zona cuprinde 8 zacaminte, (I. Mares 2002, p.57).

In urma analizelor metalografice si prin studierea zonei de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala s-a stabilit ca o mare parte din obiectele de cupru din culturile Gumelnita si Salcuta au fost lucrate din arama provenita din Tracia, lucru ce a subliniat schimburile continue ce aveau loc intre diferitele comunitati neolitice. Acest lucru nu inseamna ca este negat rolul unei evolutii locale neintrerupte, dar se crede ca folosirea unor tehnici noi se datoreaza in primul rand impulsurilor culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice.

Nu poate exista nici o indoiala ca multe din obiectele gasite in Muntenia au fost lucrate undeva in asezarile inrudite de la sud de fluviu, (E. Comsa 1987, p.106; A. Vulpe 1973, p.220).

Cele mai cunoscute exploatari miniere din mileniul IV i.Chr au fost cele de la Ai Bunar si Stara Zagora. Aici s - au descoperit fragmente ceramice din cultura Karanovo VI - Gumelnita, unelte folosite la minerit: „ciocane de miner” din piatra si corn la Rudna Glava, iar la Ai Bunar s-au descoperit fragmente de unelte confectionate din coarne de animale, cu capetele ascutite, dar si un topor - ciocan de tip Ploçnic, din cupru, care conserva urme de folosire, (I. Mares 2002, p.57).

            Din punct de vedere geografic, aceste mine, Rudna Glava, (Serbia de est) si Ai Bunar, (in Bulgaria sudica), au determinat doua zone originare ale metalurgiei balcanice timpurii : bazinul eruptiv Timok si Tracia bulgara. Primele datari au dus la concluzia ca aceste mine provin din perioada eneolitica.

Au fost realizate numeroase studii asupra spatiului Bulgariei, pentru a se stabili rolul pe care l – ar fi putut juca minele de la Rudna Glava si Ai Bunar in furnizarea de minereuri din care sa derive cuprul calcolitic al Balcanilor. Pentru Rudna Glava evidenta este negativa.

 „Indiferent cat de importanta ar fi fost mina de la Rudna Glava in dezvoltarea metalurgiei extractive timpurii a cuprului in Balcani, din punct de vedere cantitativ ea este nesemnificativa”, (Ernst Pernicka, F. Begemann, S. Schmitt – Strecker, H. Todorova, I. Kuleff 1997, p. 145).

In ceea ce priveste arealul culturii Gumelnita, problema vechii metalurgii a cuprului a fost si este in continuare in atentia specialistilor, acestia efectuand o serie de investigatii geochimice pe obiecte de cupru din eneolitic, (esantioane), rezultatele fiind semnificative, (I. Mares 2002, p.57).

Din lipsa informatiilor privind existenta unor exploatari miniere in  eneoliticul nostru, pot fi emise numai presupuneri indirecte despre folosirea lor.

Pe baza unor date din tehnologia actuala a cuprului, (posibile de luat in consideratie), s-au emis teorii referitoare la modul de obtinere al metalului respectiv, si anume printr-o separare a mineralelor utile sau a metalelor native, (cupru, aur, argint), dupa operatia de exploatare a minereului din zacaminte de ganga si roci sterile. In acest scop au fost folosite probabil tehnici mecanice simple, cum ar fi sfaramarea, clasarea si sortarea minereului pe categorii utile, (Idem, p.59).

Dupa ce au fost descoperite calitatile acestui metal s-a trecut in mod treptat la folosirea lui in cantitati din ce in ce mai mari, ajungandu-se la o „productie metalurgica” in eneolitic, exploatarea acestor zacaminte de cupru ducand in paralel la dezvoltarea activitatilor miniere.

            Se pare ca aceste comunitati neolitice au avut un real simt practic al orientarii, localizarii si exploatarii resurselor naturale.

Numai viitoarele analize chimice si metalografice efectuate asupra metalului nativ, minereurilor locale si a obiectelor preistorice, vor putea lamurii chestiunea originii celei mai vechi arame folosite in eneoliticul nostru si stabilii daca ea este in intregime sau numai partial, locala sau straina, (Ibidem., p.61) .









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Arama
Cultura gumelnita. generalitati
MOSNITA VECHE (com. Mosnita Noua, jud. Timis) - Lucrare arheologie
INTRODUCERE IN ARHEOLOGIE
Statistica pieselor gumelnitene



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu