Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » tehnica mecanica
Lucrare de licenta - Proiectarea procesului tehnologic pentru reperul flanse

Lucrare de licenta - Proiectarea procesului tehnologic pentru reperul flanse



Tema proiectului

Proiectarea procesului tehnologic pentru reperul flanse (desen nr. .), a unor echipamente de fabricare aferente, organizarea si programarea fabricarii reperului.

Studiu de caz: Fiabilizarea liniei de transfer uzinaj chiulasa K.


1. Analiza functional - constructiva a piesei.

Rolul functional al piesei in cadrul ansamblului din care face parte.

Dupa cum se observa din desenul de executie al piesei, se constata ca piesa face parte din clasa tehnologica flansa,si are un rol de sustinere a unui arbore asamblat pe un rulment cu diametrul 80. Este prevazut cu o gaura filetata intrun un stul cu rol de ungere.

Se constata astfel ca piesa nu transmite miscare, dar ea este supusa la eforturi de incovoiere datorita fortelor care apar in timpul exploatarii, forte ce se transmit datorita angrenajului din cadrul ansamblului.

1.2 Caracteristicile geometrice constructive prescrise piesei.

In figura de mai jos se va realiza codificarea piesei pe care se vor nota suprafetele componente ale piesei.

Cod

Forma

Dimensiunea principala

Treapta de precizie

Ra []

Toleranta de forma

Toleranta de pozitie

Alte caracteristici

SRE1

cilindrica

exterioara

6,3

-

-

-

SRE2

cilindrica

exterioara

6,3

-

-

SRI 1

cilindrica

interioara

-

SRI2

cilindrica

interioara

6,3

Baza A

SRI3

cilindrica

interioara

-

-

-

SF1

Suprafata plana

-

-

SF2

Suprafata plana

-

-

-

SF3

Suprafata plana

-

-

-

SF4

Suprafata plana

-

-

-

G1

Suprafata cilindrica

-

-

-

G2

Suprafata cilindrica

M8

-

-

-

G3

Suprafata cilindrica

15,M25x1, 26

-

-

-

T1

Suprafata complexa

1X45

-

-

-

T2

Suprafata complexa

0.5X45

-

Baza P

D1

Suprafata plana

-

-

-

SC

Suprafata complexa

-

-

-

1.3 Caracteristicile materialului piesei.

Reperul de executat este realizat din OLC 45, STAS 880-88.

Caracteristicile mecanice tab.5.5 [1]

Marca

Starea

Rp0,2

[N/mm2]

Rm

[N/mm2]

A5

KCU

[J/cm2]

OLC 45

N

I

Unde: - N normalizat; I imbunatatit.

1.2.2. Caracteristicile chimice tab.5.4 [1]

Marca

C

Mn

Si

S

P

Altele

OLC 45

As<0,05

1.2.3. Caracteristicile tehnologice tab.5.5 [1]

Dintre caracteristicile tehnologice ale unui material fac parte si forjabilitatea, aschiabilitatea si calibilitatea.

* Forjabilitatea reprezinta capacitatea metalelor de a se deforma si de a lua o forma noua sub actiunea fortelor exterioare fara a se fisura. La oteluri, forjabilitatea este cu atat mai buna cu cat continutul de carbon este mai redus, astfel marca OLC 45 se poate aprecia ca are o forjabilitate buna.

* Aschiabilitatea este capacitatea materialelor de a putea fi prelucrate prin aschiere cu ajutorul sculelor aschietoare.

Otelurile cu 0,3 0,6 % C au aschiabilitate buna; continuturi mai mari de carbon conduc la micsorarea vitezelor de aschiere. Continuturi mai ridicate de S (<0,3%) si de P (<0,2%) in oteluri, imbunatatesc mult aschiabilitatea.

Analizand aceste conditii vom observa ca din punct vedere al continutului de carbon, dar si din cel al continutului de S si P, marca OLC 45 are aschiabilitate buna. Pentru cresterea aschiabilitatii este recomandata o recoacere prealabila de inmuiere.

* Calibilitatea este propietatea materialelor de a se cali.

Calibilitatea otelurilor creste o data cu continutul de carbon si de

elemente de aliere (Mn, Mo, Cr).

Marca de otel OLC 45 prezinta o calibilitate buna, pretandu-se la tratamentul termic al suprafetei si la operatii de tratament termochimic.

Parametrii tratamentului termic : tab.5.5 [1]

Marca

Starea

Recoacere

Normalizare

Calire

Revenire

OLC 45

N

c

a

A

OLC 45

I

u

Unde: c cuptor; a aer; A apa; u ulei.

Tehnologicitatea piesei.

Tehnologicitatea unei piese din punct de vedere al prelucrarilor

mecanice, consta din elaborarea de solutii astfel incat produsul sa fie realizat cu satisfacerea integrala a cerintelor tehnico-functionale impuse, cu cheltuieli minime de efort.

Din punct de vedere al semifabricatului piesa este tehnologica putand fi obtinuta prin procedee clasice de matritare fara a fi nevoie de matrite complexe sau numar mare de etape in obtinerea acesteia. Forma semifabricatului va urmari fidel forma generala a piesei, permitand adaosuri mici de prelucrare.

Se poate spune ca tehnologicitatea se refera la doua aspecte:

tehnologicitatea de exploatare masura in care produsul executat corespunde cerintelor de functionare pentru care a fost proiectat;

tehnologicitatea de fabricare masura in care produsul poate fi obtinut cu un cost minim al executiei, cu un volum redus de munca, cu un consum scazut de materiale.

Ne vom referi in continuare numai la tehnologicitatea de fabricare.

Referitor la aceasta, inginerul tehnolog trebuie sa urmareasca

urmatoarele aspecte:

prelucrabilitatea prin aschiere;

forma constructiva a piesei;

modul de prescriere a tolerantelor si rugozitatilor suprafetelor prelucrate;

gradul de unificare si de normalizare a pieselor.

In continuare vom analiza fiecare aspect in parte, cu referinte directe la

reperul primit prin tema de proiect, FLANSA.

1.4.1 Prelucrabilitatea prin aschiere

La examinarea desenului de executie al unei piese, trebuie avut in vedere ca materialul prescris poate sa se caracterizeze in stare de semifabricat printr-o prelucrabilitate relativ scazuta. In cazul de fata, daca vom alege un semifabricat obtinut prin matritare la cald, este necesara prescrierea unui tratament termic primar care are rolul de a mari prelucrabilitatea prin aschiere.

Inaintea prelucrarilor de netezire se va aplica tratamentul termic cu rolul de satisfacere a unor cerinte privind viitoarea utilizare a piesei, dar si de imbunatatire a prelucrabilitatii, in vederea aplicarii procedeelor de netezire, cunoscut fiind ca o duritate mai mare conduce la obtinerea unei rugozitati mai scazute.

1.4.2. Forma constructiva a piesei

Forma constructiva a piesei trebuie sa fie cat mai apropiata de cea optima pentru asigurarea unei prelucrari cu un volum minim de munca, dar cu respectarea prescriptiilor privind precizia dimensionala si starea suprafetelor.

Din punct de vedere al volumului minim de munca pentru prelucrarea reperului FLANSA, este necesara gasirea unor procedee adecvate de prelucrare posibil a fi aplicate, care vor fi date tabelar.

Dupa cum se observa din desenul de executie, vom avea operatii de: strunjire, gaurire, largire, filetare, lamare si rectificare, deci folosind masini automate sau semiautomate in locul celor universale vom obtine unele avantaje tinand cont ca suntem in cadrul productiei de serie mijlocie.

Realizarea conditiilor impuse de precizie si de calitate a suprafetelor implica:

existenta unei forme constructive cat mai simple si usor de prelucrat: in cazul de fata avem suprafete obtinute prin strunjire, gaurire, largire, filetare si rectificare;

posibilitatea utilizarii corespunzatoare a unor suprafete in calitate de suprafete de orientare sau de fixare;

asigurarea unor posibilitati de strangere suficienta a semifabricatului in dispozitivele de lucru;

folosirea pe cat posibil a sculelor standardizate.

La prelucrarile de strunjire se vor utiliza cu precadere cutite cu placute

din carburi metalice conform STAS-urilor in vigoare. De asemenea, si la celelalte prelucrari ( gaurire, largire, filetare si rectificare) se vor utiliza pe cat posibil scule standardizate, deoarece in acest fel se va reduce volumul de munca legat de aprovizionarea cu scule, in acelasi timp obtinandu-se si o reducere a pretului de cost al fabricatiei, stiut fiind faptul ca o scula standardizata este mai ieftina decat una speciala.

1.4.3. Prescrierea tolerantelor si a rugozitatilor suprafetelor

prelucrate

Desenul de executie trebuie sa cuprinda toate datele privind tolerantele si rugozitatile suprafetelor piesei. Trebuie sa se tina seama ca prin prescrierea unor valori mari pentru tolerante si a unor valori mici pentru rugozitate se poate ajunge la cresteri importante ale costurilor de fabricatie, datorita cresterii numarului de prelucrari necesare obtinerii piesei.

Pentru prescrierea tolerantelor si a rugozitatilor pe desenul de executie se tine seama de urmatoarele aspecte:

pentru suprafetele libere ale piesei (care nu determina parametrii functionali) se prescriu tolerante mai mari sau egale cu cele corespunzatoare preciziei economice;

pentru suprafetele care determina parametrii de functionare a piesei, tolerantele si rugozitatile se prescriu tinand cont de conditiile respective de functionare.

Alegerea procedeelor de prelucrare si a succesiunii acestora se face

tinand seama de rugozitatile si de tolerantele prescrise in desenul de executie: trebuie sa se tina seama ca o anumita metoda de prelucrare (de exemplu: strunjirea de degrosare) asigura obtinerea preciziei dimensionale indicata pe desen, in schimb nu se asigura obtinerea rugozitatii prescrise. In acest caz, mai este necesara o operatie (dupa strunjirea de degrosare se obtine Ra = 12,5m, iar dupa cea de finisare Ra = 3,2m) pentru obtinerea calitatii prescrise.

2. Proiectarea semifabricatului

Pentru stabilirea semifabricatului optim pentru reperul FLANSA trebuie in primul rand sa se cunoasca:

compozitia chimica a materialului din care se executa reperul;

proprietatile mecanice ale acestui material;

tratamentele termice tehnic posibile de aplicat.

Pe langa aceste caracteristici trebuie avute in vedere si posibilitatile

tehnice de obtinere a semifabricatului, tinandu-se cont de material, printr-un procedeu de semifabricare: din semifabricat laminat, forjat in matrita etc.

2.1. Stabilirea procedeelor de obtinere a semifabricatului

Obtinerea semifabricatului se poate realiza, datorita formei sale simple fie dintr-un semifabricat laminat, fie dintr-un semifabricat matritat.

Alegerea semifabricatului optim consta in verificarea urmatoarelor aspecte tehnico-economice:

felul semifabricatelor corespunzatoare tehnic pentru piesa;

gradul de apropiere al acestor semifabricate de piesa;

costul fiecarui semifabricat tehnic posibil pentru piesa si alegerea semifabricatului cu cost minim.

Gradul de apropiere al semifabricatului de piesa se determina prin

calcularea coeficientului de utilizare a materialului, dat de relatia:

γ = , [2]

unde:

- gpf masa piesei finite, Kg;

Gsf masa semifabricatului, Kg.

Calculul masei piesei finite.

m = Vtρ [g]

unde:

m masa piesei;

Vt volumul total al piesei, mm3;

ρ densitatea materialului, g/mm3:

ρ = 7,8610-3 g/mm3

V1 = (л170297)/4 [mm3]; V2 = (л110215)/4 [mm3]; V3 = (л103214)/4 [mm3];

V4 = (л35214)/4 [mm3]; V5 = (л81280)/4 [mm3]; V6 = (л20232)/4 [mm3];

V7 = (л14265)/4 [mm3]; V8 = (л26220)/4 [mm3]; V9 = (л15224)/4 [mm3];

Vp = V1 + V2 - V3 V4 - V5 3(V6 + V7 ) - V8 - V9 = 1767349.76 mm3

m =1682011.9 7,8610-3 = 13220.529 g

m 13.22 Kg

2.2 Procedeul economic de realizare a semifabricatului.

Variantele semifabricatului pentru piesa data prin tema de proiect, tinand cont de tipul piesei si de material sunt;

semifabricat laminat

semifabricat matritat.

Calculul maselor:

Calculul masei semifabricatului laminat.

m = [(π 1732 114)/4] 7.86 10-6 = 21.062 Kg

Calculul masei semifabricatului matritat.

m = [(π 173 1142)/4] 7.86 10-6 = 13.53 Kg

Calculul coeficientului de utilizare a materialului, pentru fiecare tip de semifabricat este:

semifabricat laminat:

γl = = = 0,62

semifabricat matritat:

γm = = = 0,97

Comparand cele doua valori se constata ca gradul de apropiere de piesa cel mai bun il are semifabricatul matritat, deci vom alege drept semifabricat optim pentru reperul FLANSA , semifabricatul matritat.

In vederea realizarii unui semifabricat prin matritare sunt necesare urmatoarele opreratii:

debitarea semifabricatelor prin aschiere sau deformare plastica;

incalzirea semifabricatelor la temperatura optima de deformare;

matritarea propriu-zisa, dintr-o singura operatie, sau dintr-o succesiune de operatii, in functie de marimea si complexitatea piesei;

operatii de finisare(debavurarea, indreptarea, calibrarea si curatirea).

Succesiunea operatiilor de matritare propriu-zisa depinde si de utilajele pe care se realizeaza: matritare pe ciocane, matritare pe prese (cu frictiune, mecanice cu excentric, hidraulice) sau pe masini de forjat orizontale.

2.3 Adaosurile totale de prelucrare.

2.3.1. Adaosurile de prelucrare.

Conform tabelelor 8.22 [8] si 5.4 [5], adaosul de prelucrare si tolerantele sunt urmatoarele:

Dimensiunea piesei

Adaosul de prelucrare

pe o parte

Dimensiunea semifabricatului

170

2

162

1,25

110

1,50

103

1,50

81

1.5

80

1,50

16

1,50

97

110

2.3.2. Adaosurile tehnologice.

Pentru asigurarea executarii corecte a operatiei de matritare, adaosurile de prelucrare sunt completate cu urmatoarele adaosuri tehnologice:

inclinatii de matritare;

raze de racordare.

Valoarea inclinatiilor conform tabelului 5.1 [5] pentru piese obisnuite sunt:

suprafete interioare ;

suprafete exterioare .

Razele de racordare conform tabelului 5.2 [5] sunt:

raze interioare : ;

raze exterioare: .

2.3.3. Planul de separatie.

Pentru ca umplerea locasului matritei sa se faca pe cat posibil prin refulare se impune conditia ca suprafata de separatie sa treaca prin sectiunea piesei care are dimensiunea de gabarit cea mai mare.

2.4. Tratamente termice primare necesare

Tratamentele termice sunt prezentate tabelar la 1.3.3., in cadrul proprietatilor materialului.

2.5 Realizarea desenului de executie al semifabricatului.

3. Proiectarea variantelor preliminare de proces tehnologice

3.1. Incadrarea piesei intr-un tip / grup de produse.

Reperul face parte din clasa de piese flanse deoarece lungimea totala a piesei este mai mica decat diametrul maxim.

(a)   

3.2. Stabilirea metodelor si procedeelor de prelucrare a suprafetelor semifabricatului

Suprafata

Precizia

Ra

Procedeul de

Forma

COD

Dim.

[m]

prelucrare

Suprafata cilindrica

SRE1

Strunjire

Suprafata cilindrica

SRE2

Strunjire

Suprafata plana

SF1

Strunjire

Suprafata plana

SF2

Strunjire

Suprafata plana

SF3

Strunjire

Suprafata plana

SF4

Strunjire

Suprafata cilindrica

SRI1

Rectificare

Suprafata cilindrica

SRI2

Strunjire

Suprafata cilindrica

SRI3

Rectificare

Suprafata cilindrica

G1

Burghiere, adancire

Suprafata cilindrica

G2

M8

Burghiere, filetare

Suprafata cilindrica

G3

15,M25x1, 26

Burghiere, adancire, lamare, filetare

Suprafata complexa

T1

1X45

Strunjire

Suprafata complexa

T2

0.5X45

Strunjire

Suprafata plana

D1

Strunjire

Suprafata complexa

SC

Strunjire

3.3 Proiectarea continutului si succesiunii operatiilor procesului tehnologic in doua variante.

SUPRAFATA

Ra

[m]

Prelucrare intr-o etapǎ

Prelucrare in douǎ sau mai multe etape

FORMA

COD

Var. 1

Var. 2

Prelucrarea finalǎ

Prelucrarea/

prelucrǎrile preliminare

Var.1

Var.2

Var.1

Var.2

Suprafatǎ de revolutie exterioarǎ

SRE1

Strunjire

Suprafatǎ de revolutie exterioarǎ

SRE2

Strunjire

Suprafata de revolutie interioara

SRI1

Rectificare

Rect.

Strunjire degr.

Strunjire finisare

Strunjire

degr. si finisare

Suprafata de revolutie interioara

SRI2

Strunjire

Suprafata de revolutie interioara

SRI3

Rectificare

Rect.

Strunjire degr.

Strunjire finisare

Strunjire

degr. si finisare

Suprafatǎ frontalǎ

SF1

Rectificare

Strunjire semifin.

Strunjire finisare

Suprafatǎ frontalǎ

SF2

Strunjire

Suprafatǎ frontalǎ

SF3

Strunjire

Suprafatǎ frontalǎ

SF4

Rectificare

Strunjire semifin.

Strunjire finisare

Suprafatǎ complexa

SC1

Strunjire

Suprafata cilindrica

G1

Adancire

Burghiere

Suprafata cilindrica

G2

Filetare

Burghiere

Suprafata cilindrica

G3

Filetare

Gaurire

Largire

Lamare

Degajare

D1

Strunjire

Tesituri

T1

Strunjire

Tesituri

T2

Strunjire

4. Proiectarea primei variante de proces tehnologic

4.1. Varianta II

STRUCTURA PRELIMINARA A PROCESULUI TEHNOLOGIC

OPERATIA

FAZA

Masina-unealta

Nr.

Denumire

Schita

Nr.

Denumire

Semifinisarea suprafetelor: SRE1, SF1 

Largirea suprafetelor SRI1 si SRI2

Fig.1

1

Strunjire longitudinala SRE1

SSM2C

Strunjire transversala SF1

Largire combinata cu avans

Strunjire suprafetelor:

SRE2,SF3,SF4

Largire suprafetelor: SRI4

Fig.2

Strunjire semifinisare din cealalta parte

SSM2C

Strunjire transversala

Largire 80

Finisare suprafata SF1

Finisare suparafata SRI1

Tesire

Fig.3

Strunjire finisare

SSM2C

Largire finisare 103

Tesire

Finisare suprafata SF4

Finisare suprafata SRI 4

Tesire

Fig.4

Strunjire finisare dn cealalta parte

SSM2C

Largire finisare 80

Tesire

Strunjire suprafata SRI 3

Fig.5

Strunjire interioara 81

SN400

6

Degrosare

Tesire interioara

Fig.6

Degrosare interioara

SN400

Tesire interioara

Strunjirea suprafetei SC

Tesire interioara

Fig.7

Strunjirea suprafetei SC

SNP

Tesire interioara

Executarea suprafetei G1

Fig.8

Gaurire 14

GPR25

Adancire 22

Executarea suprafetei G2

Fig.9

Gaurire 6.6

GPR25

Filetare M8

Executarea suprafetei G3

Fig.10

Gaurire 15

GPR45

Largire 23

Lamare 26

Filetare M25

CONTROL TEHNIC INTERMEDIAR

TRATAMENT TERMIC

Netezirea suprafetei SRI1

Fig.11

Rectificare pentru SRI1

RU 100

Netezirea suprafetei SRI4

Fig.12

Rectificare pentru SRI4

RU 100

Netezirea suprafetei SF1

Fig.13

Rectificare pentru SF1

RU 100

Netezirea suprafetei SF4

Fig.14

Rectificare pentru SF4

RU100

CONTROL TEHNIC FINAL

4.1 Determinarea adaosurilor de prelucrare si calculul dimensiunilor intermediare.

Pentru obtinerea pieselor cu precizia necesarǎ si calitatea suprafetelor impusǎ de conditiile functionale, este necesar ca de pe semifabricat sǎ se indepǎrteze prin aschiere un strat de material care constituie adaosul de prelucrare.

Mǎrimea adaosului de prelucrare trebuie sǎ fie calculatǎ in asa fel incat sǎ se obtinǎ produse de calitate la un pret de cost minim. Dacǎ adaosurile de prelucrare sunt prea mari, se mǎreste greutatea semifabricatului si consumul de material, sunt necesare faze sau operatii suplimentare de prelucrare prin aschiere, se mǎreste consumul de scule aschietoare si uzura utilajelor, cresc consumurile de energie electricǎ etc.

In cazul cand adaosurile de prelucrare sunt prea mici nu se pot indepǎrta complet straturile superficiale cu defecte ale semifabricatului, deci nu se pot obtine precizia si rugozitatea prescrisǎ a suprafetelor prelucrate si ca urmare se mǎreste procentul de rebut. Rezultǎ cǎ este necesar sǎ se stabileascǎ valori optime pentru adaosurile de prlucrare.

Adaosul de prelucrare intermediar minim se calculeazǎ cu relatiile urmǎtoare:

pentru adaosuri simetrice pe diametru suprafete de revolutie:

2Acmin = 2 (Rzp + Sp) + 2

pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse prelucrate simultan:

2Acmin = 2 (Rzp + Sp) + 2 (ρp + εc) 

pentru adaosuri asimetrice la suprafete plane opuse prelucrate in faze diferite sau pentru o singurǎ suprafatǎ planǎ:

Acmin = Rzp + Sp + ρp + εc

Notatii utilizate:

Acmin adaosul de prelucrare minim, considerat pe o parte (pe razǎ sau pe o fatǎ planǎ);

Rzp inǎltimea neregularitǎtilor de suprafatǎ rezultate la faza precedentǎ;

Sp adancimea stratului superficial defect format la faza precedenta;

ρp abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat, rǎmase dupǎ efectuarea fazei precedente;

εc - eroarea de asezare la faza de prelucrare consideratǎ.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRE1

a. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: matritarea

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,08 m/mm

ρp = 2 0,08 75 = 12 m

2Acmin = 2 450 + 2 12 = 924 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 1000 m

2Acnom = 924 + 1000 = 1924 m

dpmax = 170 + 1,92 = 171.9 mm

dpmin = 171.5 0,6 = 170.9 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: 171.5 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRE2 110

a. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: matritarea

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp =  250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,1 m/mm

lc = 15 mm

ρp = 2 0,1 15 = 3 m

2Acmin = 2 450 + 2 3 = 906 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 870 m

2Acnom = 906 + 870 = 1776 m

dpmax = 110 + 1,776 = 111.77 mm ≈ 111.8 mm

dpmin = 111.5 0,67 = 110.83 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ111.5 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRI1

a. Operatia curenta: rectificare operatia precedentǎ: strunjire de finisare

εc = 0;

Rzp = 25m;  

Sp =  25m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,2 m/mm

lc = 16 mm

ρp = 2 0,20 16 = 6.4 m

2Acmin = 2 (25 + 25) + 2 6.4 = 112.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 220 m

2Acnom = 112.8 + 220 = 332.8 m

dpmax = 103 0,332 = 102.66 mm

dpmin = 102.66 0.22 = 102.44 mm

Diametrul piesei inainte de rectificare va fi: Φ102.7 mm.

b. Operatia curenta: strunjire de finisare operatia precedentǎ: strunjire de semifinisare

εc = 0;

Rzp = 50m;  

Sp =  50m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 16 mm

ρp = 2 0,20 16 = 6.4 m

2Acmin = 2 (50 + 50) + 2 6.4 = 212.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 350 m

2Acnom = 212.8 + 350 = 562.8 m

dpmax = 102.7 - 0,562 = 102.14 mm

dpmin = 102.14 0,350 = 101.79 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ102.14 mm.

c. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: degrosare

εc = 0;

Rzp = 100m;  

Sp = 100m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 16 mm

ρp = 2 0,20 16 = 6.4 m

2Acmin = 2 200 + 2 6.4 = 412.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 540 m

2Acnom = 412.8 + 540 = 952.8 m

dpmax = 102.14 0.952 = 101.18 mm ≈ 101.2 mm

dpmin = 101.2 0,540 = 100.648 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ101.2 mm.

d. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 16 mm

ρp = 2 0,20 16 = 6.4 m

2Acmin = 2 450 + 2 6.4 = 912.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 870 m

2Acnom = 912.8 + 870 = 1782.8 m

dpmax = 101.2 1.78 = 99.42 mm

dpmin = 99 0,44 = 98.56 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ99 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRI2 35.

a. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 14 mm

ρp = 2 0,20 14 = 5.6 m

2Acmin = 2 450 + 2 5.6 = 911.2 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 620 m

2Acnom = 911.2 + 620 = 1531.2 m

dpmax = 35 - 1,53 = 33.47 mm

dpmin = 33 0,22 = 32.78 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ33 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRI3 81

a. Operatia curenta: finisare operatia precedentǎ: strunjire de semifinisare

εc = 0;

Rzp = 25m;  

Sp =  25m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,12 m/mm

lc = 75 mm

ρp = 2 0,20 75 = 18 m

2Acmin = 2 (25 + 25) + 2 18 = 136 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 220 m

2Acnom = 136 + 220 = 356 m

dpmax = 81- 0.356 = 80.64 mm

dpmin = 80.64 0,220 = 80.42 mm

Diametrul piesei inainte de rectificare va fi: Φ80.7 mm.

b. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: strunjire de degrosare

εc = 0;

Rzp = 100m;  

Sp =  100m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,12 m/mm

lc = 75 mm

ρp = 2 0,12 75 = 618 m

2Acmin = 2 (100 + 100) + 2 18 = 436 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 540 m

2Acnom = 436 + 540 = 976 m

dpmax = 80.7 - 0,976 = 79.72 mm

dpmin = 79.7 0,540 = 79.18 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ79,7 mm.

c. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,12 m/mm

lc = 16 mm

ρp = 2 0,12 75 = 18 m

2Acmin = 2 (200 + 250) + 2 18 = 936 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 870 m

2Acnom = 936 + 870 = 1806 m

dpmax = 79.7 - 1,8 = 77.9 mm

dpmin = 77.5 0,27 = 77.23 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ77.5 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SRI4

a. Operatia curenta: rectificare operatia precedentǎ: strunjire de finisare

εc = 0;

Rzp = 25m;  

Sp =  25m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,2 m/mm

lc = 6 mm

ρp = 2 0,20 6 = 2.4 m

2Acmin = 2 (25 + 25) + 2 2.4 = 104.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 190 m

2Acnom = 104.8 + 190 = 294.8 m

dpmax = 80 0,294 = 79.70 mm

dpmin = 79.70 0.19 = 79.51 mm

Diametrul piesei inainte de rectificare va fi: Φ79.7 mm.

b. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: degrosare

εc = 0;

Rzp = 100m;  

Sp = 100m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 6 mm

ρp = 2 0,20 6 = 2.4 m

2Acmin = 2 200 + 2 2.4 = 444.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 460 m

2Acnom = 444.8 + 460 = 904.8 m

dpmax = 79.7 0.904 = 78.79 mm

dpmin = 78.9 0,460 = 78.33 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ78.9 mm.

d. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = 2 ∆c lc;

c = 0,12 m/mm

lc = 6 mm

ρp = 2 0,12 6 = 2.4 m

2Acmin = 2 450 + 2 2.4 = 904.8 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 740 m

2Acnom = 904.8 + 740 = 1644.8 m

dpmax = 78.9 1.64 = 77.26 mm

dpmin = 77 0.5 = 76.76 mm

Diametrul piesei inainte de strunjire va fi: Φ77 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SF1 ( l = 110mm)

a. Operatia curenta: rectificare operatia precedentǎ: finisare

εc = 0;

Rzp = 25m;  

Sp = 25m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,15 m/mm

lc = 33.2 mm

ρp = 0,15 33.2 = 5.025 m

Acmin = 25+ 25 + 5.025 = 55.025 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 250 m

Acnom = 55.025 + 250 = 305.025 m

Lpmax = 110 + 0.305 = 110.3 mm

Lpmin = 110.3 0.25 = 110.05 mm

Lungimea piesei va fi: 110.3 mm.

b. Operatia curenta: strunjire de finisare operatia precedentǎ: semifinisare

εc = 0;

Rzp = 50m;  

Sp = 50m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,15 m/mm

lc =33.2 mm

ρp = 0,15 33.2 = 5.025 m

2Acmin = 100 + 5.025 = 105.025 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 400 m

2Acnom = 105.025 + 400 = 505.025 m

dpmax = 110.3 + 0.505 = 110.8 mm

dpmin = 78.9 0,460 = 78.33 mm

Lungimea piesei va fi: 110.8 mm.

c. Operatia curenta: strunjire de semifinisare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200 m;  

Sp = 250m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,15 m/mm

lc =33.2 mm

ρp = 0,15 33.2 = 5.025 m

2Acmin = 450 + 5.025 = 455.025 m

2Acnom = 2Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 1000 m

2Acnom = 455.025 + 1000 = 1455.025 m

dpmax = 110.8 + 1.455 = 112.25 mm

dpmin = 112.25 0.70 = 111.55 mm

Lungimea piesei va fi: 112 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SF2 ( l = 34mm)

a. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,15 m/mm

lc = 34 mm

ρp = 0,15 34 = 5.1 m

Acmin = 200 + 250 + 5.1 = 455.1 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 870 m

Acnom = 455.1 + 870 = 1325.1 m

Lpmax = 16 1.32 = 14.68 mm ≈ 14,7 mm

Lpmin = 14,5 0.62 = 13,88mm

Lungimea piesei inainte de strunjire va fi: 14,5 mm.

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SF3 ( l = 26mm)

a. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,15 m/mm

lc = 26 mm

ρp = 0,15 26 = 3.9 m

Acmin = 200 + 250 + 3.9 = 453.9 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 1000 m

Acnom = 453.9 + 1000 = 1453.9 m

Lpmax = 97 + 1.453 = 98.5 mm

Lpmin = 98 0.5 = 97.5mm

Lungimea piesei inainte de strunjire va fi: 98 mm

Calculul adaosului de prelucrare la suprafata SF4 ( l = 110mm)

a. Operatia curenta: rectificare operatia precedentǎ: strunjire de finisare

εc = 0;

Rzp = 25m;  

Sp = 25m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 15 mm

ρp = 0,20 15 = 3 m

Acmin = 25 + 25 + 3 = 53 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de rectificare este:

Tp = 220 m

Acnom = 53 + 220 = 273 m

Lpmax = 110 + 0,273 = 110,273 mm

Lpmin = 110.3 0,220 = 110,08 mm

Lungimea piesei inainte de strunjire va fi: 110,3 mm.

b. Operatia curenta: strunjire de finisare operatia precedentǎ: strunjire de degrosare

εc = 0;

Rzp = 50m;  

Sp = 50m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 15 mm

ρp = 0,20 15 = 3 m

Acmin = 50 + 50 + 3 = 103 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de strunjire este:

Tp = 350 m

Acnom = 103 + 350 = 453 m

Lpmax = 110,3 + 0,453 = 110,75 mm

Lpmin = 110,8 0,350 = 110,45 mm

Lungimea piesei inainte de strunjire va fi: 110,8 mm.

c. Operatia curenta: strunjire de degrosare operatia precedentǎ: matritare

εc = 0;

Rzp = 200m;  

Sp = 250m.

ρp = ∆c lc;

c = 0,20 m/mm

lc = 15 mm

ρp = 0,20 15 = 3 m

Acmin = 200 + 250 + 3 = 453 m

Acnom = Acmin + Tp

Toleranta Tp pentru operatia de matritare este:

Tp = 870 m

Acnom = 453 + 870 = 1323 m

Lpmax = 110.8 + 1,32 = 112.12 mm

Lpmin = 140 0,870 = 111.23 mm

Lungimea piesei inainte de strunjire va fi: 111.5 mm.

4.2.3 Stabilirea principalelor caracteristici ale elementelor sistemului tehnologic.

4.2.4 Stabilirea metodei de reglare la dimensiune a sistemului tehnologic.

4.2.5 Determinarea valorilor parametrilor regimului de lucru.

4.2.6 Determinarea normei de timp.

4.2 Proiectarea operatiilor procesului tehnologic.

4.2.1 Intocmirea schitei operatiei.

4.2.2 Precizarea fazelor operatiei si a modului de lucru.

Tabelul 2

VARIANTA I

OPERATIA / ETAPA

Masina-unealta

S.D.V.-uri

Observatii

Nr. crt.

Denumirea

Schita

Strunjire de degrosare dintr-o parte si largire

Fig.1

SSM2C

cutit 16x16 STAS 6382-80

cutit 16x16 STAS 6381-80

16x16 STAS 6379-80

largitor

universal cu trei bacuri

Strunjire de degrosare din cealalta parte si largire de degrosare

Fig.2

SSM2C

cutit 16x16 STAS 6382-80

cutit 16x16 STAS 6381-80

16x16 STAS 6379-80

largitor

universal cu trei bacuri

Strunjire de finisare dintr-o parte si largire

Fig.3

SSM2C

cutit 16x16 STAS 6382-80

cutit 16x16 STAS 6381-80

16x16 STAS 6379-80

largitor combinat

universal cu trei bacuri

Strunjire de finisare din cealalta parte si largire

Fig.4

SSM2C

cutit 20x20 STAS 6382-80

cutit 16x16 STAS 6381-80

largitor

universal cu trei bacuri

Strunjire degajare interioara D1

Fig.5

SN 400

cutit pt. degajari

universal cu trei bacuri

Strunjire degajare D2 si tesire T2

Fig.6

SN 400

cutit pt. degajari

cutit 16x16 STAS 6379-80

universal cu trei bacuri

Strunjire degajare D3 si tesire T4

Fig.7

SN 400

cutit pt. degajari

cutit 10x10 STAS 6379-80

universal cu trei bacuri

Strunjire degajare D4 si tesire T3

Fig.8

SN 400

cutit pt. degajari

cutit 16x16 STAS 6379-80

universal cu trei bacuri

Frezare degrosare SP5 si SP6

Fig.9

FU 42

freze disc cu doua taisuri;

dispozitiv de frezat;

subler

Frezare degrosare SP1 si SP2

Fig.10

FU 42

freze disc cu doua taisuri;

dispozitiv de frezat;

subler

Frezare degrosare SP3 si SP4

Fig.11

FU 42

freze disc cu doua taisuri;

dispozitiv de frezat;

subler

Gaurire G1

Fig.12

G 25

burghiu STAS 575-80

dispozitiv de gaurit

Gaurire G2

Fig.13

GPR 25

burghiu STAS 575-80

tarod M12

dispozitiv de lucru;

subler;

lera.

Gaurire G3

Fig.14

GPR 25

burghiu STAS 575-80

lamator;

tarod M20

dispozitiv de lucru

Tratament termic

Rectificare interioara SRI 5

Fig.15

RU 100

disc abraziv

dispozitiv de rectificat

Rectificare interioara SRI 1

Fig.16

RU 100

disc abraziv

dispozitiv de rectificat

Rectificare interioara SRI 2

Fig.17

RU 100

disc abraziv

dispozitiv de rectificat

Rectificare exterioara SRE 1

Fig.18

RU 100

disc abraziv bitronconic

dispozitiv de rectificat

Rectificare exterioara SRE 2

Fig.19

WMW

disc abraziv

dispozitiv de rectificat

Control tehnic final

Operatia 01. Strunjire semifinisare dintr o parte si largire combinata.

1. Schita operatiei

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat semifabricatului in dispozitiv;

prelucrarea suprafetelor;

Desprinderea piesei din dispozitiv.

Pe sania longitudinala se va monta cutitul N1 care prelucreaza suprafata SRE1;

Pe sania transversala se va monta cutitul N2 care prelucreaza suprafata SF1;

In pinola se monteaza largitorul N3 care prelucreaza suprafetele SRI1 si SRI2.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung semiautomat cu doua carucioare (SSM2C)cu urmatoarele caracteristici:

- gama de turatii ale axului principal: .56 80 100 112 140 160 200 224 315 400 450 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

-puterea masinii unelte 24kw

-randamentul

Scule utilizate

N1 cutite drepte STAS 358-86;

N2 cutite frontale STAS 6313-80.

N3 largitor

Stabilirea modului de instalare a sculelor.

Saniile strungului semiautomat sunt prevazute cu suporti port-scule avand locasuri pentru instalara cutitelor prevazute cu cozii prismatice sau/si patrate. Fixarea acestora realizandu-se cu suruburi.

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda analitica.

Stabilirea adancimilor de aschiere.

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

Calculul avansului de lucru.

, C4 = 35.7, HB = 210, x1 = 1, y1 = 0.75, n1 = 0.35.

[mm/rot]

[mm/rot]

s3=Ks Cs D0.6 s3 = 0.49 [mm/rot]

unde: - Ks = 1 pentru l < 3D

- Cs = 0.031

S4=Ks Cs D0.6 s4 = 0.26[mm/rot]

Stabilirea avansului.

S1= 1 [mm/rot]

S2= 0.5 [mm/rot]

S3= 0.5 [mm/rot]

S4= 0.5 [mm/rot]

Calculul lungimilor curselor de lucru.

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

Calculul lungimilor curselor de aschiere.

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru curselor de lucru.

rot

rot

rot

rot

Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru curselor de aschiere.

rot

rot

rot

rot

Calculul coeficientilor timpilor de aschiere.

Stabilirea durabilitatilor conventional-economice.

mm

Calculul durabilitatilor sculelor aschietoare.



min

min

min

min

Determinarea vitezei de aschiere.

k1=0,93, k2=1, k3=0,9, k4=k5=k6=k7=k8=k9=1, cv= 60,8, xv= 0,25, yv=0,66, n= 1,75, m= 0,15

m/min

m/min

m/min

m/min

Stabilirea turatiilor conventional-economice ale arborelui principal.

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

Calculul ceficientului exponentiali a-i vitezei relative.

Determinarea marimilor auxiliare.

Determinarea vitezei comune.

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

Determinarea turatiei reale.

[rot/min]

Calculul vitezei efective de aschiere.

[m/min]

[m/min]

[m/min]

[m/min]

Verificarea puterii.

[N]

[N]

[N]

[N]

[kW]

[kW]

[kW]

[kW]

Calculul raportului intre turatia efectiva a arborelui principal si turatia conventional-economica.

Determinarea coeficientilor de corectie a-i durabilitatii relative.

, , ,

Durabilitatea de calcul.

[min]

[min]

[min]

[min]

Calculul raportului intre durabilitatea unei scule si durabilitatea sculei limitative.

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire de semifinisare dintr-o parte+largire

Operatia 03. Strunjire de finisare SF1, largire finisare SRI1 si tesire.

Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat semifabricatului in dispozitiv;

prelucrarea suprafetelor;

desprinderea piesei din dispozitiv.

Pe sania longitudinala se va monta cutitul N2 care prelucreaza suprafata SRE1;

Pe sania transversala se va monta cutitul N1 care prelucreaza suprafata SF1;

In pinola se monteaza largitorul N3 care prelucreaza suprafetele SRI1.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung semiautomat cu doua carucioare (SSM2C)

Scule utilizate

N1 cutite drepte STAS 358-86;

N2 cutit pentru tesituri STAS 352-86.

N3 largitor

Stabilirea modului de instalare a sculelor.

Saniile strungului semiautomat sunt prevazute cu suporti port-scule avand locasuri pentru instalarea cutitelor prevazute cu cozii prismatice sau/si patrate. Fixarea acestora realizandu-se cu suruburi.

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda analitica.

Stabilirea adancimilor de aschiere.

[mm]

[mm]

[mm]

Calculul avansului de lucru.

, C4 = 35.7, HB = 210, x1 = 1, y1 = 0.75, n1 = 0.35.

[mm/rot]

[mm/rot]

s3=Ks Cs D0.6 s3 = 0.49 [mm/rot]

unde: - Ks = 1 pentru l < 3D

- Cs = 0.031

Stabilirea avansului.

S1= 0.5 [mm/rot]

S2= 0.125 [mm/rot]

S3= 0.4 [mm/rot]

Calculul lungimilor curselor de lucru.

[mm]

[mm]

lc3 = 20[mm]

Calculul lungimilor curselor de aschiere.

[mm]

[mm]

[mm]

Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru curselor de lucru.

rot

rot

rot

Calculul numarului de rotatii ale arborelui principal pentru curselor de aschiere.

rot

rot

rot

Calculul coeficientilor timpilor de aschiere.

Stabilirea durabilitatilor conventional-economice.

mm

Calculul durabilitatilor sculelor aschietoare.

min

min

min

Determinarea vitezei de aschiere.

k1=0,93, k2=1, k3=0,9, k4=k5=k6=k7=k8=k9=1, cv= 60,8, xv= 0,25, yv=0,66, n= 1,75, m= 0,15

m/min

m/min

m/min

Stabilirea turatiilor conventional-economice ale arborelui principal.

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

Calculul ceficientului exponentiali a-i vitezei relative.

z3=4

Determinarea marimilor auxiliare.

Determinarea vitezei comune.

[rot/min]

[rot/min]

[rot/min]

Determinarea turatiei reale.

[rot/min]

Calculul vitezei efective de aschiere.

[m/min]

[m/min]

[m/min]

Verificarea puterii.

[N]

[N]

[N]

[kW]

[kW]

[kW]

Calculul raportului intre turatia efectiva a arborelui principal si turatia conventional-economica.

Determinarea coeficientilor de corectie a-i durabilitatii relative.

, , ,

Durabilitatea de calcul.

[min]

[min]

[min]

Calculul raportului intre durabilitatea unei scule si durabilitatea sculei limitative.

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative exstente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire de semifinisare dintr-o parte+largire

Operatia 14. Rectificarea suprafetei SF1.

Stabilirea avansului de patrunde:

Avansul se alege din tab. 22.41

St = 0.030

Stabilirea vitezei de aschiere si a vitezei avansului principal:

Vp = 20 m/min

Stabilirea puterii necesare:

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Rectificare

Operatia 08. Gaurire 14 si largire 22.

Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

indexare;

desprinderea piesei din dispozitiv.

Operatia se realizeaza pe masina de gaurit GPR25.

Caracteristici:

- diametrul maxim conventional 25 mm

- lungimea cursei burghiului 315 mm

- adancimea maxima de gaurire 22 mm

- puterea motorului 3 kw

Turatia axului principal [rot/min]

Avansuri [mm/rot]

0.10;0.13;0.19;0.27;0.32;0.53;0.75;1.06;1.5

Adancimea de aschiere la gaurire :

t = 7 [mm]

t = 11[mm]

Avansul de aschiere :

S = KsCsD0.6 [mm/rot]

In care:

- Ks este coeficientul de corectie ; Ks = 0.85

Cs coeficientul de avans;  Cs= 0.038

D diametrul burghiului ; D =14 [mm]

s = 0.157

s = 0.201

Din gama de avansuri a masinii de gaurit GPR 25 se alege avansurile

S = 0.19 [mm/rot].

Viteza de aschiere se determina cu ajutorul relatiei :

v = 10.3243 [m/min]

unde :

Cv = 5

Zv = 0.4

m = 0.2

Yv = 0.7

KTV = 1

KLV = 0.6

KSV = 0.8

KMV = 1

Iar KVP = KMV KTV KLV KSV KVP = 0.48

Se calculeaza turatia sculei :

n = 234073 [rot/min]

Din gama de turatii a masinii unelte adopt turatia n = 224 [rot/min] si se calculeaza viteza reala de aschiere:

vr = 9.85 [m/min]

Forta axiala, momentul si puterea de aschiere.

Relatii de calcul si valorile corespunzatoare sunt :

- pentru forta de aschiere :

Fax =3293.97 [N] Fax =329.397 [daN]

unde :

HB = 207

XF = 1.07

YF = 0.72

KF = 1  KF = KaF KχF KηF

- pentru momentul de aschiere :

Mas = 1513.83[Nmm]

Mas = 151.383 [daNmm]

unde :

CF = 630

XM = 1.71

YM = 0.84

CM = 67

- pentru puterea necesara gauririi:

P = 34.77 [W] P = 0.3477 [KW]

P [KW] < PMU [KW]

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Rectificare

Operatia 02. Strunjire semifinisare din cealalta parte si largire 80 .

1. Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

desprinderea piesei din dispozitiv.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung semiautomat cu doua carucioare (SSM2C) cu urmatoarele caracteristici

- gama de turatii ale axului principal: .56 80 100 112 140 160 200 224 315 400 450 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

-puterea masinii unelte 24kw

-randamentul

Scule utilizate

N1 cutite frontale STAS 6313-80.

N2 cutite drepte STAS 358-86;

N3 largitor

Stabilirea modului de instalare a sculelor.

Saniile strungului semiautomat sunt prevazute cu suporti port-scule avand locasuri pentru instalarea cutitelor prevazute cu cozii prismatice sau/si patrate. Fixarea acestora realizandu-se cu suruburi

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul de lucru [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Viteza efectiva

vef

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire de semifinisare dintr-o parte+largire

Operatia 04. Strunjire finisare din cealalta parte, largire finisare 80 si tesire .

1. Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

desprinderea piesei din dispozitiv.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung semiautomat cu doua carucioare (SSM2C) cu urmatoarele caracteristici

- gama de turatii ale axului principal: .56 80 100 112 140 160 200 224 315 400 450 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

-puterea masinii unelte 24kw

-randamentul

Scule utilizate

N1 cutite frontale STAS 6313-80.

N2 cutite drepte STAS 358-86;

N3 largitor

Stabilirea modului de instalare a sculelor.

Saniile strungului semiautomat sunt prevazute cu suporti port-scule avand locasuri pentru instalara cutitelor prevazute cu cozii prismatice sau/si patrate. Fixarea acestora realizandu-se cu suruburi

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul de lucru [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire de semifinisare dintr-o parte+largire+tesire

Operatia 05. Strunjire interioara intr-o etapa.

1. Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

desprinderea piesei din dispozitiv.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung nor,al (SN400) cu urmatoarele caracteristici

- gama de turatii ale axului principal: .36 70 100 115 140 160 200 224 315 400 450 480 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: 1/2 din avansul longitudinal

-puterea masinii unelte 7,5kw

-randamentul η=0.85

Scule utilizate

N1 cutit lateral dreapta pentru canal interior 16x16 STAS 6311-67.

Stabilirea modului de instalare a sculelor.

Saniile strungului normale sunt prevazute cu suporti port-scule avand locasuri pentru instalara cutitelor prevazute cu cozii prismatice sau/si patrate. Fixarea acestora realizandu-se cu suruburi

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Avansul transversal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Viteza efectiva

vef

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire interioara intr-o etapa

Operatia 06. Strunjire degajare si tesire interioara.

1. Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

desprinderea piesei din dispozitiv.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung normal (SNP) cu urmatoarele caracteristici

- gama de turatii ale axului principal: .36 70 100 115 140 160 200 224 315 400 450 480 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: 1/2 din avansul longitudinal

-puterea masinii unelte 7,5kw

-randamentul

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Viteza efectiva

vef

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate.

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Strunjire degajare + tesire interiaora

Operatia 07. Tesire interioara strunjire suprafata conica.

1. Schita operatiei.

2. Fazele operatiei:

orientat si fixat piesa in dispozitiv;

efectuarea prelucrarii;

desprinderea piesei din dispozitiv.

3. Masinaunealta. Scule. Caracteristici.

Prelucrarea va avea loc pe strung normal (SNP) cu urmatoarele caracteristici

- gama de turatii ale axului principal: .36 70 100 115 140 160 200 224 315 400 450 480 560 630 710

- gama de avansuri longitudinale: .0.125 0.15 0.2 0.25 0.40 0.50 0.80 1.00

- gama de avansuri transversale: 1/2 din avansul longitudinal

-puterea masinii unelte 7,5kw

-randamentul η=0.85

Scule utilizate

N1 cutite pentru tesituri 6x4.

N2 cutite drepte 25x25 STAS 358-86;

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

61

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Tesire int. +str. supr. SC

Operatia 09. Gaurire 6.6 si filetare M8

1. Schita operatiei.

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

23.5

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative sxistente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Gaurire + filetare

Operatia 10. Gaurire 15, largire 23, lamare 26 si filetare M25x1 .

1. Schita operatiei.

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

0.25

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

18.4

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative existente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Gaurire + filetare

Operatia 13. Rectificare 80 .

1. Schita operatiei.

Masina de rectificat exterior RU 100

Diametrul piesei de rectificat min -15 mm

max 240 mm

Lungimea maxima de rectificat 800 mm

Conul masinii Morse 3

Dimensiunea discului de rectificat D=400 mm

B=80 mm

Puterea motorului de antrenare Disc abraziv 2.2 kw

Piesa

Deplasarea rapida [m/min] 50

Turatiile axului port-piesa [rot/min] 50;100;200;400

Avansul longitudinal [m/min] 26

Avansul transversal [m/min] 0.010.1

Rotire suport piesa 70

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative sxistente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Rectificare

Operatia 14. Rectificare SF4 .

1. Schita operatiei.

Masina de rectificat exterior RU 100

Diametrul piesei de rectificat min -15 mm

max 240 mm

Lungimea maxima de rectificat 800 mm

Conul masinii Morse 3

Dimensiunea discului de rectificat D=400 mm

B=80 mm

Puterea motorului de antrenare Disc abraziv 2.2 kw

Piesa

Deplasarea rapida [m/min] 50

Turatiile axului port-piesa [rot/min] 50;100;200;400

Avansul longitudinal [m/min] 26

Avansul transversal [m/min] 0.010.1

Rotire suport piesa 70

5. Regimul de aschiere.

La acesta operatie s-a utilizat metoda dupa normative.

Parametrii regimului de

aschiere

Simbol

Valoare

Adancimea de aschiere [mm]

t

Avansul longitudinal [mm/rot]

s

Durabilitatea sculelor [min]

Tec

Viteza de aschiere [m/min]

v

Turatia piesei [rot/min]

nmu

Puterea nacesara [kW]

Nr

Stabilirea normelor de timp.

Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese se utilizeaza norma de munca. Aceasta se determina ca norma de timp sau ca norma de productie.

Norma de timp Nt reprezinta timpul necesar executarii unei unitati de produs de catre un executant cu pregatire corespunzatoare, care lucreaza cu o intensitate normala, in anumite conditii tehnico-organizatorice, bine precizate.

Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produs executata in unitatea de timp, in aceleasi conditii ca cele precizate anterior.

Intre cele doua norme exista relatia: Nt=l/Np;

In industria constructoare de masini, indicele de baza este norma de timp.

Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei singure piese se determina cu relatia :

Nf=tb+ta+td+ton+TPi/n, [min]. unde:

tb este timpul de baza si reprezinta timpul in care masina-unealta actioneaza efectiv asupra piesei, cu un regim de aschiere bine determinat, in vederea modificarii formei, dimensiunilor si calitatii suprafetelor piesei;

ta este timpul ajutator consumat pentru efectuarea diferitelor miscari necesare executarii lucrarii, in care piesa nu sufera nici o modificare ; cuprinde timpii afectati prinderii-desprinderii piesei, comenzii masinii, masuratorilor, etc;

td timpul de deservire, este timpul in cursul caruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca. ( schimbare scule, reglare masina, evacuare aschii, aranjare piese, ungerea si curatirea utilajului, primirea si predarea schimbului).

Td = Tdt + Tdo[min].

Tdt timpul de deservire tehnica;

Tdo timpul de deservire organizatorica.

ton - reprezinta timpul afectat odihnei si necesitatilor fiziologice ale executantului, cuprinzand si timpii de intreruperi reglementate tehnologic de exploatarea utilajului;

Tpi - este timpul de pregatire-incheiere si reprezinta timpul in care se face primirea comenzii, studiul documentatiei de executie, primirea si predarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, primirea semifabricatelor, predarea pieselor si a restului de material.

n- numarul pieselor ce compun lotul sau care se executa intr-un schimb de lucru,

-productia anualǎ: 10000buc;

-productia lunarǎ: 10000/11 = 909buc;

-productia zilnicǎ: 909/21,5 = 43buc;

-productia pe schimb: 43/2 = 22buc;

n = 22 buc.

In cadrul lucrari elaborate, stabilirea normei de timp se face calculand timpul de baza, pe baza regimurilor de aschiere determinate anterior, cu alegerea celorlalte componente din tabele normative sxistente in lucrari de specialitate

Nr.

Operatie

tpi

tb

ta

top

td

ti

nt

Rectificare

Calculul timpului de baza:

Pentru strunjire, frezare:

Pentru rectificare cu avans de patrundere:

Pentru filetare:

Calculul timpului ajutator.

Sunt stabiliti functie de specificul fiecarei operatii.

Calculul timpului de deservire.

strunjire: 3,5% Tb;

frezare: 6,5% Tb;

gaurire: 3,5% Tb;

filetare: 3,5% Tb;

rectificare: 3,5% Tb;

Calculul timpului de odihna.

strunjire: 5,5% Top;

frezare: 4,5% Top;

gaurire 4% Top;

filetare: 3,5% Top;

rectificare: 3% Top;

brosare: 9.5%Top;

Article II.       7. Proiectarea celei de-a doua variante de proces tehnologic

Stabilirea acestor regimuri sunt facute dupa metoda statistica.

Operatia

t

[mm]

sp

[mm/rot]

np

[rot/min]

tb

nt

Nr.

Denumire

Gaurire 14

Adancire   22

Gaurire 6.6

Filetare M8

Gaurire 15

Adancire  23

Lamare 26

Filetare M25

Article III.    

Article IV.            Analiza economica a celor doua variante de proces tehnologic

Estimarea variantei optime se poate face prin compararea normelor de timp.

VARIANTA  I

VARIANTA  II

NT = 90.35 [min]

NT = 94.57 [min]

Diferenta : 4.224 min/piesa

Stiind ca productia anuala este de 10000 de piese, rezulta o economie de timp de aproximativ 59800 minute, adica 996 de ore, ceea ce inseamna ca se face o economie de bani, pentru un salariu orar de circa 3,5 RON, de circa 3486 RON.




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei diagnosticul si evaluarea firmei

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Transferul de caldura prin radiatie
FORMAREA BAII METALICE SI SOLIDIFICAREA EI LA PROCEDEELE DE SUDARE PRIN TOPIRE
Constructia elementelor mobile ale MAI
ACTIUNEA METALURGICA A INVELISURILOR
TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
MASURAREA ALEZAJELOR CU AJUTORUL ALEZOMETRULUI
(APS) APARATE PNEUMATICE SPECIALE
PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE MECANICA SI CONDITIILE REALIZARII ACESTUIA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu