Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » afaceri
Proiectarea unei exploatatii avicole integrate

Proiectarea unei exploatatii avicole integrate



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD IASI

IASI

PROIECT TEHNOLOGIC



TEMA PROIECTULUI

PROIECTAREA UNEI EXPLOATATII

AVICOLE INTEGRATE PENTRU REALIZAREA

ANUALA A

1 436,298 TONE CARNE DE GAINA

Planul proiectului

Cap.I. Memorium justificativ

1.1. Oportunitatea si necesitatea infiintarii exploatatiei avicole.

1.2. Amplasarea exploatatiei avicole.

1.3. Legislatia nationala cu privire la infiitarea unei exploatatii avicole.

Cap.II. Dimensionarea si functionalul sectorului de reproductie

2.1. Dimensionarea si functionarea sectorului de tineret pariti.

2.1.1. Calculul efectivului anual.

2.1.2. Calculul necesarului de constructii.

2.1.3. Calculul necesarului de echipamente tehnologice.

Calculul necesarului de furaje.

2.1.5. Calculul necesarului de apa.

2.1.6. Calculul necesarului de energie.

2.1.7. Eficienta economica a sectorului de tineret parinti.

Dimensionarea si functionalul sectorului de parinti adulti.

2.2.1. Calculul efectivului anual.

2.2.2. Calculul necesarului de constructii.

2.2.3. Calculul necesarului de echipamente tehnologice.

2.2.4. Calculul necesarului de furaje.

2.2.5. Calculul necesarului de apa.

2.2.6. Calculul necesarului de energie.

2.2.7. Eficienta economica a sectorului de parinti adulti.

Cap.III. Dimensionarea si functionalul sectorului de incubatie.

3.1. Elemente de constructie a statiei de incubatie.

3.2. Stabilirea necesarului de incubatoare si eclozionatoare.

3.3. Graficul incarcarii cu oua a aparatelor de incubatie.

3.4. Calculul necesarului de energie.

Eficienta economica a sectorului de incubatie.

Cap.IV. Dimensionarea si functionalul sectorului productie (pui broiler de gaina)

4.1. Calculul efectivului anual.

4.2. Calculul necesarului de constructii.

4.3. Calculul necesarului de echipamente tehnologice.

4.4. Calculul necesarului de furaje.

4.5. Calculul necesarului de apa.

4.6. Calculul necesarului de energie.

4.7. Eficienta economica a sectorului de broiler

Cap.V. Dimensionarea si functionalul sectorului de procesare.

5.1. Programul de functionare al abatorului.

5.2. Capacitatea anuala de taiere a abatorului.

5.4 .Capacitatea saptamanala de taiere a abatorului.

5.4.Necesarul anual de pasari vii destinate abatorului.

Cap.VI. Eficienta economica a exploatatiei avicole integrate.

Cap.I. Memorium justificativ

1.1.Oportunitatea si necesitatea infiintarii unei exploatatii avicole

Carnea de pasare, respectiv productia de carne are in prezent o conjunctura favorabila atat a pietei interne dar si externe datorita in principal reducerii consumului de carne taurina in Europa si in alte zone geografice ale lumii.

Studierea statisticilor pe anul 2001 din Romania, in ceea ce priveste productiile obtinute si acoperirea cererilor de carne in urma aplicarii strategiilor de producere a carnii de pasare, a consumului acesteia, provenienta produselor din carne si satisfacerea pietei de consum a evidentiat ca cca. 12, 5 milioane de locuitori au consumat cantitati mai mari per locuitor din carnea de gaina fiind prioritare cerintele de consum fata de carnea altor specii.

Carnea de pasare a fost asigurata in principal (peste 50%) de catre producatorii interni, prin societatile comerciale avicole bine structurate si cu o productivitate foarte buna a materialului avicol exploatat.

In context international encefalita spongiforma a taurinelor, zoonoza transmisibila la om, a declansat in ultimul deceniu in zootehnia mondiala si in special in zootehnia performanta a tarilor occidentale o criza a carnii de taurine, o scadere severa a efectivelor de taurine.

Aceasta a determinat pe specialistii din domeniul agro-zootehnic sa se indrepte cu prioritate catre programele de obtinere a carnii de la alte specii de animale, (in cazul de fata de catre pasari) care sa mareasca resursele de proteina animala in vederea asigurarii securitatii alimentare a populatiei planetei Terra.

Orientarea lucrarilor in domeniul ameliorarii pasarilor este corelata direct cu directiile de exploatare ale speciilor de pasari care conditioneaza obtinerea unor productii de carne si oua care sa acopere necesarul cerut de consumatori dar si excedente de productie pentru export, ceea ce reprezinta preocuparea actuala si de perspectiva a specialistilor in cresterea pasarilor .

Piata de carne de pasare din Romania a cunoscut o evolutie spectaculoasa in ultimii ani, in special in ceea ce priveste modificarea preferintelor de consum ale clientilor romani, care prefera tot mai mult carnea proaspata, in detrimentul celei congelate. In acelasi timp, oferta de pe piata este mai variata, iar ponderea semipreparatelor creste pe piata, ceea ce a determinat producatorii autohtoni sa se orienteze spre acest segment.

1.2.Amplasarea exploatatiei avicole

Amplasarea fermei zootehnice si a constructiilor in interiorul fermei sunt deosebit de importante, putand influenta favorabil sau dimpotriva desfasurarea procesului de productie, starea de sanatate a populatiei si confortul animalelor.

Deoarece adesea alegerea locului si chiar sistematizarea interna a fermei nu costa mult, dar prezinta efecte pe o perioada indelungata, acestea trebuie sa fie bine gandite in perspectiva dezvoltarii fermei. La baza optiunilor privind incadrarea fermei intr-o anumita zona sau studiile de organizare si de sistematizare a teritoriului, care se intocmesc sub coordonare autoritatii administrative, la nivel de judet si la nivel de localitate, in conformitate cu prevederile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001.

Inexistenta acestor studii sau efectuarea lor dupa amplasarea fermei, pot cauza neplaceri mari si chiar pierderi economice considerabile. Pentru localizarea fermei in cadrul aceleiasi solutii generale se iau in considerare o serie de deziderate economice si igienico-sanitare, intre care trebuie sa existe un echilibru.

Dezideratele economice reclama in primul rand legaturile fermei cu locul de prelucrare si desfacere a produselor obtinute. In general, fermele de pui se amplaseaza in zona preoraseneasca, iar cele de reproductie si de selectie, in zona rurala.

Amplasarea fermei mai este conditionata si de situatia cailor de comunicatii, de volumul si distantele de transport pentru furaje, produsele animaliere si de sursa de energie, care influenteaza in mare masura eficienta economica.

De asemenea amplasarea fermelor de pui de carne in apropierea marilor centre industriale cresc riscurile de supraincarcare a organismelor cu factori poluanti si influenteaza negativ sanatatea populatiei.

Se stabilesc distante de 100 m intre fermele de pui de carne; 50 m intre statia de incubatie si diferite ferme avicole; 50 m intre fermele cu pasari adulte si cele cu tineret; 500 m intre fermele de pasari cu linii pure si cele cu bunici; 1500 m intre fermele avicole si abatorul de pasari.

Distanta fata de unitatile industriale si fata de locurile publice se stabilesc pe baza Legii de protectie a mediului nr.137/1992; distanta fata de drumuri trebuie sa asigure o zona de protectie prevazuta in Ordinul nr.76/1979 al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si anume de 22 m fata de drumurile nationale, 20 m fata de cele judetene si 18 m fata de drumurile comunale.

De asemenea trebuie respectate si o serie de legi sanitar-veterinare:

- OM 486/2001, supavegherea sanitar-veterinara a efectivelor;

- HG nr.415/2004 privind regimul de comecializare a oualor;

- O 206/447/86/2002 privind comercializarea carnii de pasare.

1.3.Legislatia nationala cu privire la infiintarea unei exploatatii agricole (avicole)

Art. 1. - Exploatatiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietatii, prin care se pun in valoare pamantul, animalele si celelalte mijloace de productie, interconectate intr-un sistem unitar, in vederea executarii de lucrari, prestarii de servicii si obtinerii eficiente de produse agricole.

Art. 2. - Exploatatiile agricole pot fi formate din una sau mai multe proprietati de terenuri, animale si mijloace necesare procesului de productie agricola.

Art. 5. - (1) Dimensiunile minime pentru exploatatiile agricole comerciale sunt:

- Pentru sectorul animalier

- gaini ouatoare 2000 de capete;
- pasari pentru carne 5000 de capete;
- alte specii de pasari 1000 de capete;

2) Exploatatiile agricole infiintate cu respectarea dimensiunilor minime, prevazute la alin. (1), vor beneficia de facilitati financiare, similare celor practicate in statele Uniunii Europene

Sprijinul acordat exploatatiilor agricole

Art. 7. - Producatorii agricoli care detin sau administreaza exploatatii agricole, dimensionate potrivit art. 5 alin. (1), pot beneficia de sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii pe produs, in scopul imbunatatirii eficientei economice, cresterii productiei si indicilor de calitate ai produselor agricole.

Art. 8. - (1) Lista produselor agricole, fondurile si sursele de finantare se aproba anual de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru plati directe, acordate producatorilor agricoli organizati in exploatatii agricole, pe perioada unui an de productie.

(2) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, prin an de productie se intelege perioada corespunzatoare caracteristicilor biologice ale produselor sau grupelor de produse agricole, numit si an agricol.

Art. 9. - (1) Exploatatiile agricole pot beneficia de facilitati financiare din partea statului pentru investitii privind cumpararea de tractoare, utilaje agricole, instalatii pentru irigat, constructii de spatii de productie, de stocare, de protectia mediului, constructii de adaposturi in zootehnie, sere, plantatii de pomi, vita de vie, hamei, capsunerii etc.

(2) Fondurile si sursele de finantare, precum si modul de acordare a facilitatilor prevazute la alin. (1), care nu sunt reglementate expres prin acte normative speciale, se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, inainte de inceperea anului agricol.

Art. 10. - Exploatatiile agricole si detinatorii de depozite autorizate beneficiaza de ajutoare de depozitare pentru produse agricole, in conditiile legii.

Organizarea teritoriului exploatatiilor agricole

Art. 16. - Pentru stabilirea categoriilor de folosinta se au in vedere:
a) reducerea dispersarii categoriilor de folosinta neeconomice situate in parcele mici, izolate, intercalate;
b) corectarea amplasarii nerationale a unor categorii de folosinta fata de ansamblul elementelor teritoriale, relief, centre de productie, cai de comunicatie, canale de desecare, canale de irigatii;
c) cresterea suprafetei categoriilor superioare de folosinta, in special a celei arabile;
d) crearea unor suprafete compacte, pe fiecare categorie de folosinta, de dimensiuni economice in cadrul fiecarei exploatatii agricole;
e) punerea in valoare a terenurilor slab productive pentru agricultura;
f) corelarea permanenta a conditiilor social-economice locale cu cele ecologice;
g) aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice in domeniu.

Art. 19. - Organizarea terenului pasunilor consta in delimitarea unitatilor de exploatare in functie de speciile de animale, numarul acestora, de relieful terenului, natura lucrarilor de imbunatatiri funciare, sursele de apa, constructiile utilitare aferente si asigurarea legaturilor functionale cu satele, comunele, orasele si centrele de colectare, prelucrare si valorificare a produselor.

Art. 20. - Stabilirea retelei de drumuri agricole consta in amplasarea si dimensionarea acesteia, pe baza legislatiei in vigoare, ca o completare a retelei de drumuri de interes general, in functie de relieful terenului si de lucrarile de imbunatatiri funciare, avandu-se in vedere asigurarea accesului la fiecare parcela sau tarla al tractoarelor si masinilor agricole.

Art. 21. - (1) Proiectele de organizare a terenului, pe categorii de folosinta agricola, si stabilirea retelei de drumuri agricole se intocmesc de institutiile specializate de la nivel central, judetean si local, impreuna cu consiliile locale si consiliile judetene, cu acordul prealabil al proprietarilor.

Cap.I. Dimensionarea si functionalul sectorului de tineret parinti

Elemente de calcul pentru tineret parinti

Perioada de crestere

0-20 saptamani

Sistem de crestere

la sol pe asternut permanent

Suprafata unei hale

929 m

Densitate la populare

7 cap/ m

Capacitatea unei hale

6 503 capete

Vid sanitar

4 saptamani

Mortalitate

Reforme tehnologice

-la 8 saptamani 3,5% cu greutatea de 970 gr la femele si 1200 gr la masculi;

-la 20 saptamani 1,9% cu greutatea de 2000gr la femele si 3010 gr la masculi; 

Raport intre sexe

Necesar de asternut

20 kg/m

Gunoi rezultat

de 3,5 ori necesarul de asternut

Necesar de apa

-1zi - 8saptamani : 0,07-0,09 l/cap/zi

-9-20saptamani :0,18-0,20 l/cap/zi

Consum de furaje

21-3 R , intre 0-8 sapt. 

pentru femele 50 gr/cap/zi

pentru masculi 65 gr/cap/zi

21-3 IR , intre 9-13 sapt.

pentru femele 75 gr/cap/zi

pentru masculi 94 gr/cap/zi

21-4 R , intre 14-20 sapt.

pentru femele 88 gr/cap/zi

pentru masculi 119 gr/cap/zi

Echipamente

-eleveuze :1 la 300 pui

-hranitori tronconice , ุ =cm

-adapatori circulare , ุ= cm

-ventilatoare : 1 la 50 m

-corpuri iluminat

Front de adapare

1,5 cm/cap

Front de furajare

- 5 cm/cap intre 0-5 sapt.

-10 cm/cap intre 6-10 sapt.

15 cm/cap intre 11-20 sapt.

A. Calcule de dimensionare tineret parinti

1. Efectiv total de tineret parinti la populare =

= =

= = =

= capete tineret parinti la populare

2 .Efectiv de cocosei la populare =

= =

= = 650,6 = 650 capete cocosei.

3. Efectiv de puicute la populare =

=efectiv total de tineret la populare – efectiv de cocosei la populare =

=6506 – 556 = 5950 capete puicute.

4. Durata de crestere a unei serii =

= 20 saptamani de crestere + 4 saptamani de vid sanitar =

= 24 saptamani de crestere.

5. Necesarul anual de serii de crestere =

= =

=2,16 serii de crestere.

Planul de asigurare cu tineret parinti de o zi,sexati

Perioada

Necesar de pui de o zi (cap)

Total

Luna

saptamana

femele

masculi

Februarie

a-5-a

Iulie

a-29-a

Decembrie

a-52-a

TOTAL

B. Calculul necesarului de constructii

1. Capacitatea unei hale = suprafata de hala (m) x densitate la populare (cap/m) =

= 929 mx 7 =

= 6503 capete.

2. Necesar de hale = =

= =1 hala.

C.Calcularea necesarului de furaje.

1. Necesarul de furaje pe serie de crestere :

a).21-3R : femele : numarul de capete pe serie x21 zile x 0,050 kg/cap/zi = = 5950 x 21 x 0,050 =

= 6247 kg.

masculi : numarul de capete pe serie x 21 zile x 0,065kg/cap/zi =

=556 x 21 x 0,065 =

=759 kg.

Total consum furaj 21-3R : 7006 kg.

b). 31-3 IR : femele : numarul de capete pe serie x 98 zile x 0,075kg/cap/zi =

= 5950 x 98 x 0,075 =

= 43 732kg.

masculi : numarul de capete pe serie x 98 zile x 0,094kg/cap/zi =

= 556 x 98 x 0,094 =

= 5122kg

Total consum furaj 21-3 IR : 48 854 kg.

c). 21-4R : femele : numarul de capete pe serie x 21 zile x 0,088kg/zi =

= 5950 x 21 x 0,088 =

=10 996 kg.

masculi : numarul de capete pe serie x 21 zile x 0,119kg/cap/zi =

= 556 x 21 x 0,119 =

=1389 kg.

Total consum furaj 21-4R : 12 385 kg.

Consum total de furaje pe serie = 7006 + 48 854 + 12 385 = 68 245 kg

Necesar anual de furaje = kg/serie x numar de serii =68 245 x 2,16 =

= 147 409 kg furaje.

Repartizarea furajelor combinate pentru halele de tineret de reproductie

Per. de varsta (sapt)

Reteta

Consum gr/cap/zi

-femele

-masculi

Necesar lunar de nutreturi combinte

(tone)

TOTAL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

21-3R

-50gr/cap/zi

-65gr/cap/zi

21-IR

-75 gr/cap/zi

-94 gr/cap/zi

21-4R

-88 gr/cap/zi

-119 gr/cap/zi

D.Calculul necesarului de apa

1. Necesarul de apa pentru adapare pe serie de crestere =

a).cap./serie x 56 zile x 0,08 l apa/cap/zi =6500 x 56 x 0,08 =2,914 l apa/cap/zi.

b). cap./serie x 84 zile x 0,19 l apa/cap/zi = 6500 x 84 x 0,19 =103 835 litri apa.

Total : 106 750 l apa consum total pe serie.

2. Necesarul anual de apa pentru adapare = 

= consumul de apa pe serie x numar de serii de crestere pe an =

= 106 750 x 2,16 =

= 230 580 l apa.

3. Necesarul anual de apa pe ferma = 

= apa pentru adapare + apa tehnologica(15% din apa pentru adapare)

= 230 580 + 34 587 =

= 265 167 litri apa.

E. Calculul necesarului de echipamente tehnologice

1. Adapatori circulare cu ventil (ุ = 106 cm ;front de adapare 1,5 cm/cap)

=6506 capete : 71 =

= 91 buc.

2. Hranitori tronconice (ุ = 106 cm)

a).0-5 saptamani (5 cm/cap) : 6506 cap. :24 =271 buc.

b).6-10 saptamani (10cm/cap) :6506 cap :12 = 542 buc.

c).11-20 saptamani (15 cm/cap) :6506 cap :8 = 813 buc.

3. Corpuri de iluminat pe hala = =

= = =

=38 buc.

4.Ventilatoare = 1 ventilator de 3 kw pe 50 m hala =

= 18 buc. la 922m.

5. Eleveuze = 1 eleveuza de 2160 w la 500 cap.

=6506 cap. : 500 =

= 13 buc.

F.Calculul necesarului de energie

1. Necesarul de energie electrica pentru iluminat =

= ore de iluminare/serie x numar de becuri pe hala x putere bec(kw) =

= 1169 x 38 x 0,060 =

=2665 kw /hala

2. Consum de energie de iluminat pe an =

= 2665 kw /hala x 2,16 serii de crestere pe an =

= 5 756 kw/an.

3. Necesarul de energie electrica pentru incalzire =

= program de functionare (ore/serie de crestere) x putere eleveuza (kw/ora) x numar de eleveuze (buc/hala) x numar de serii de crestere pe an =

= 560 x 2,16 x 13 x 2,16 =

= 33 965 kw/an.

4. Necesarul de energie electrica pentru ventilatie =

= program de functionare (ore/serie de crestere) x putere ventilator (kw/ora) x numar ventilatoare (buc./hala) x numar de serii de crestere pe an =

= 840 x 3 x 18 x 2,16 =

= 97 977 kw/an.

5.Necesarul total de energie electrica pe an =

= 5756 + 33 965 + 97 977 =

= 137 698 kw pe an.

G. Calcule economice la sectorul de tineret parinti

Planul de livrare catre abator a reformelor de la tineret parinti.

Luna

Saptamana

Sexul

Pasari reformate(cap.)

Greutate medie(kg)

Total greutate vie(kg)

Aprilie

a-13-a

femele

masculi

Iunie

a-22-a

femele

masculi

Octombrie

a-40-a

femele

masculi

Decembrie

a-52-a

femele

masculi

Total

Planul de livrare a tineretului de reproductie catre alte unitati.

Luna

Saptamana

Sexul

Pasari livrate(cap)

Greutate medie(kg)

Total greutate(kg)

Iulie

a-26-a

Femele

Masculi

TOTAL

Venituri realizate din vanzarea la abator a reformelor la tineretul de reproductie.

Luna

Pasari reformate(cap.)

Greutate livrata(kg)

Pret/kg viu(RON)

Venituri realizate(RON)

Aprilie

Iunie

Octombrie

Decemnrie

Total

Venituri realizate din vanzarea catre alte unitati a tineretului de reproductie.

Luna

Pasari livrate(cap.)

Greutate vie livata(kg)

Pret/kg viu(RON)

Venituri realizate(RON)

Iulie

Decembrie

Total

Cheltuieli efctuate

● Materialul biologic

6 506 capete x 3,14 RON/kg = 20 428,84 RON

● Apa

265 167 l apa anual/ferma x 1 RON =265,167 m apa x 1 = 265,167 RON

● Energie electrica

137 698 kw/an x 0,3 RON RON

● Furaje

Reteta 21-3 R : 15 132,96 kg furaj/an x 1,030 RON/kg = 15 586,94 RON

Reteta 21-3 IR : 105 522 kg furaj/an x 0,989 RON/kg = 104 361,25 RON

Reteta 21-4 R : 26 751 kg furaj/an x 0,848 RON/kg = 22 684,84 RON

Total costuri cu furaje pe an : 142 633,03 RON

Cheltuieli cu personal

1,5 muncitori pe hala x 480 RON x 12 luni =8640 RON/an.

Bilantul economic la tineret parinti

1.Cheltuieli totale de productie

1.1.Cheltuieli directe totale

1.1.1.Cheltuieli totale cu forta de munca

-salarii

-impozit pe salarii (16%)

-CAS + alte impozite (20%)

1.1.2.Cheltuieli totale materiale

-furaje

-material biologic

-alte consumuri,din care:

-energie electrica

-apa

-medicamente + mat. sanitare

-materiale + piese schimb

-transport

-alte cheltuieli + servicii

1.2.Cheltuieli indirecte totale

1.2.1.Cheltuieli commune

1.2.2.Cheltuieli generale

2.Venituri totale

2.1.Valoarea productiei secundare(reforme)

2.2.Valoarea productiei de baza(livrare la terti)

2.3.Valoarea productiei de baza (matca proprie)

2.4.Subventii (1,6RON/kg)

Cap.2. Dimesionarea si functionalul  sectorului  de parinti adulti rase grele

Elemente de calcul

Perioada de crestere

21-64 saptamani

Sistem de crestere

pe asternut permanent

Suprafata de hala

1000 m

Densitate la populare

6 cap/ m

Raport intre sexe

Vid sanitar

4 saptamani

Mortalitate

Reforme tehnologice

tot efectivul la 64 sapt. La greutatea de 3150gr la femele si 4850 gr la masculi.

Necesar de asternut

20 kg/ m

Gunoi rezultat

de 8,5 ori necesarul de asternut

Consum de hrana

-21-4 R , intre 20-24 sapt.

consum femele :116,5 gr/cap/zi

consum masculi : 156 gr/cap/zi

-21-7 R ,intre 25-64 sapt.

consum femele :161 gr/cap/zi

consum masculi :209 gr/cap/zi

Necesar de apa

-21-24 sapt. : 0,2-0,22 l/cap/zi

-25-64 sapt. : 0,41-0,44 l/cap/zi

Necesar de utilaje

-cuibare :1 la 4 gaini

-hranitori tronconice : ุ=120 cm

-adapatori suspendate : ุ=106 cm

-corpuri iluminat

ventilatoare : 1 la 100 mhala

Front furajare

12 cm/cap

Front de adapare

3 cm/cap

Raportul dintre hale de tineret-parinti si parinti-adulti

1 la 2

1. Calcule de dimensionare

     1.1. Efectiv mediu de gaini  = =

==

=  5160 capete gaini

         1.2 .Efectiv de gaini la populare = =

= =

= 5 560    gaini la populare 

 Proportia de pastrare a efctivului = 100 – mortalitatea (7,2) = 92,8.

          1.3. Necesar de cocosi la populare =

= = 556 cocosi la populare.

        1.4.Efectiv total de reproductie la populare

       5 560 gaini + 556 cocosi = 6 116 pasari

        1.5.Serii anuale de crestere = = 1,08 serii.

       * 44 saptamani de crestere + 4 saptamani de vid sanitar = 48 saptamani pe serie de crestere.

Planul de asigurare cu pasari adulte

Perioada

Necesar de pasari (cap.)

Total

Luna

saptamana

femele

masculi

Ianuarie

a-1-a

Decembrie

a-49-a

Total

 2. Calculul necesarului de constructii

 2.1. Capacitatea de cazare a unei hale

    = suprafata hala (m ) x densitate la populare(capete/m)

    =  1 000 x 6 = 6 000 capete

2.2. Necesarul de hala = necesarul de pasari de reproductie pe serie/capacitate  hala =

==

= 1,01 1 hala

= 1 hala

3.Calculul necesar de furaje

3.1.Necesar de furaje 21 – 4 R

     ♀= 116,5 g pe cap pe zi  x  35 de zile furajare x 5 560 efectiv femele

     = 22 670 900 g pe serie   = 22 670,9 kg pe serie

       ♂= 156g pe cap pe zi x 35 zile furajare x 556 efectiv masculi =  3 035 760 g pe serie = 3 035,76 kg pe serie

       Total necesar furaje = 22 670,9 + 3 035,76 =25 706,66 kg furaj.

3.2.Necesar furaje 21 – 7R

          ♀= 161g pe cap pe zi x 40 saptamani x 7zile  furajare x 5 560 capete

          = 161 x 280 x 5 560 = 250 644 800 g = 250 644,8 kg pe serie

            ♂= 209 g pe cap pe zi x 40 saptamani x 7 zile furajare x 556 capete

                    = 209 x 280 x 556 = 32 537 120 =  32 537,12 kg  pe serie

              Total necesar furaje = 250 644,8 kg + 32 537,12kg =283 181,92 kg furaj.

3.3.Necesar furaje pe an

     21-4R:  25 706,66 x 1,08 serii pe an =  27 763,19 kg pe an

     21-7R:283 181,92 x  1.08 serii pe an =305 836,47 kg pe an

Total = 333 599,66 kg furaj pe an

4.1. Calculul necesarului  de apa

4.1. Necesar de apa pentru adapare pe serie =

            Pentru 21-24 saptamani: 0,21 l necesar apa pe zi x 35 zile administrare  x  6 116 capete =

=44 952,6 l apa ;  Pentru 25-64 saptamani :0,43 x 280 x 6 116 capete = 736 366,4 l apa.

Total apa adapare pe serie = 781 319 l apa.

4.2. Necesar anual de apa de adapare =

       =781 319 litri apa x 1,08 serii pe an =

=843 824,52 l pe an

4.3. Necesar total apa pe serie si pe an =

      = 781 319 + 18% apa tehnologica =

      =921 956,42 l apa total pe serie.

= 995 712,93 l apa total pe an.

5. Necesar de echipament

 5.1.Adapatori (ุ=106;front de adapare 3 cm/cap)

          -- o adapatoare la 36 de capete

     6 116 capete : 36 =170 adapatori.

            Hranitori : (ุ=120 cm ;front de furajare :12 cm pe cap )

→10 capete pe hranitoare

           6 116  capete :10 = 611 hranitori.

Corpuri de  iluminat  = =

== 42 corpuri iluminat pe hala

            Necesar corpuri iluminat pe ferma :        

              42 corpuri iluminat pe hala x 1 hala =

              42 corpuri iluminat pe ferma

            Necesar de ventilatoare :

            →1 ventilator de 3 kw pe 100mhala

                1000 :100 = 10 ventilatoare.

6.Calculul necesarului de energie

Necesarul de energie pentru iluminat =

        = ore iluminare x numarul de becuri pe hala x putere bec )

        =4 493 h x 42 x 60 w = 11 322 360/1000 = 11 323 kw pe serie de crestere.

    2. Necesar anual de energie electrica pentru iluminat =

         =11 323 kw x 1.08 serii de crestere = 12 229 kw pe an.

3. Necesarul de energie electrica pentru ventilatie =

= numar de hale x program functionare (ore / serie de crestere) x putere ventilator  (kw/ora) x numar de ventilatoare pe hala x numar de serii de crestere pe an = 1x 1848 ore x 3 kw x 10 x 1,8 =

= 59 875 kw pe an.

4. Necesarul total de energie electrica pe ferma =

=12 229 + 59 875 =

= 72 104 kw pe an.

7. Calcule economice la sectorul parinti adulti.

Venituri din comercializarea pasarilor reformate la abator

Sex

Efectiv la populare (capete)

Greutate medie la livrare

(kg)

Efectiv la sfarsitul seeriei (cap)

Greutate vie livrata la abator

(kg)

Venit (kg livrate x 3,17 RON / kg )

Femele

Masculi

Total venit : 59 458,42

Venituri realizate din ouale de incubatie

- efectiv mediu x productia de oua pe gaina (buc.) =

= 5160 x 178 =

= 918 480 oua/serie

- productia de oua/serie x numar de serii pe an x pret in RON pe ou de incubatie

= 918 480 x 1.08 x 0,85 =

= 843 165 RON pe an

Cheltuieli efectuate

● Materialul biologic :

-pentru femele : efectiv la populare x greutate x 5,95 RON /kg =

= 5560 x 2,3 kg (la 20 sapt.) x 5,95

= 76 088 RON

-pentru masculi : efectiv la populare x greutate la 20 sapt. x 5,95

RON/kg = 556 x 2,9 x 5,95 =

= 9 594 RON

Total cheltuieli cu materialul biologic = 85 682 RON.

● Cheltuieli cu apa = m apa folositi pe an x pret (RON/m)

= 995,712 x 1=

= 995,712 RON

● Cheltuieli cu energia electrica =

= necesarul total de energie electrica/an/ferma x pret/kw =

= 72 104 kw/an x 0,3 =

= 21 631,2 RON.

● Cheltuieli cu furaje : Reteta 21-4 R = 27 763,19 kg furaj/an x 0,848 RON

= 23 543,18 RON.

Reteta 21-7 R = 305 836,47 kg furaj/an x 0,906 RON

= 277 087,84 RON

Total costuri cu furaje pe an = 300 631,03 RON.

● Cheltuieli cu personal =

= 1,5 personal /hala x numar de hale x 480 RON x 12 luni =

= 1,5 x 1 x 480 x 12 =

= 8640 RON /an.

Bilantul economic la parinti adulti

1.Cheltuieli totale de productie

1.1.Cheltuieli directe totale

1.1.1.Cheltuieli totale cu forta de munca

-salarii

-impozit pe salarii(16%)

-CAS + alte impozite(20%)

1.1.2.Cheltuieli totale materiale

-furaje

-material biologic

-alte consumuri,din care :

-energie electrica

-apa

-medicamente + mat.sanitare

-materiale + piese schimb

-transport

-alte cheltuieli + servicii

1.2.Cheltuieli indirecte totale

1.2.1.Cheltuieli comune

1.2.2.Cheltuieli generale

2.Venituri totale

2.1.Valoarea productiei secundare (reforme)

2.2.Subventii (1.6 RON/kg)

2.3.Valoarea productiei principale (oua de incubatie)

Cap III.Dimensionarea si functionalul sectorului de incubatie

Elemente de calcul pentru sectorul de incubatie

Proportia oualor bune pentru incubatie

Procentul de ecloziune

Timpul de pastrare a oualor in statia de incubatie

7 zile

Durata dezvoltarii embrionare

21,9 zile

Capacitatea aparatului de incubatie

10 000 buc. oua

Intensitatea medie de ouat

Calcule dimensionale

1. necesar de oua pentru incubatie =

= =

= = 889 164 oua.

2. necesarul de oua bune pentru incubatie =

= =

= =

= 918 558 oua bune pentru incubatie

3. productia zilnica de oua =

= =

=3173 oua/zi

4. productia de oua pe sapte zile =

= productia zilnica x 7 =

=3173 x 7 = 22 211 oua

5. oua disponibile pentru comercializare =

= productia totala de oua (bucati) – necesarul de oua bune pentru incubatie =

= 918 558 – 889 164 =

= 29 394 oua

Calculul necesarului de energie electrica

necesarul de energie pentru un aparat de incubatie =

=serii de pui / an x ore de functionare ale incubatorului x consum electric al aparatului

= 7,42 x 510 x 2 650 w/an =

= 10 028 130 w/an =

= 10 028,13 kw/an

Necesarul de energie pentru 15 aparate de incubatie =

=10 028,13 x 15 =

=150 421,95 kw / an

Calculul necesarujlui de aparate de incubatie

Calculul necesarului de aparate de incubatie =

= x 7,42 serii/ an

= x 7,42 = 15 incubatoare

Repartitia la incubatie a productiei de oua.

Planul de productie in statia de incubatie

Incarcarea incubatoarelor

Transfer in eclozionatoare

Ecloziune

Luna

Ziua

Nr. Oua

Luna

Ziua

Nr. oua

Luna

Ziua

Nr. oua

Luna

Ziua

Nr. oua

Luna

Ziua

Nr. pui

Luna

Ziua

Nr. pui

XII

XII

XII

XII

I

I

XII

I

I

XII

I

I

I

I

I

I

II

II

I

II

II

I

II

II

II

II

II

II

II

II

II

III

III

II

III

III

III

III

III

III

III

III

III

IV

IV

III

IV

IV

III

IV

IV

IV

IV

IV

IV

V

V

IV

V

V

IV

V

V

V

V

V

V

V

V

V

VI

VI

V

VI

VI

VI

VI

VI

VI

VI

VI

VI

VII

VII

VI

VII

VII

VI

VII

VII

VII

VII

VII

VII

VII

VII

VII

VIII

VIII

VII

VIII

VIII

VIII

VIII

VIII

VIII

VIII

VIII

VIII

IX

IX

VIII

IX

IX

VIII

IX

IX

IX

IX

IX

IX

X

X

IX

X

X

IX

X

X

X

X

X

X

X

X

X

XI

XI

X

XI

XI

XI

XI

XI

XI

XI

XI

XI

XII

XII

XI

XII

XII

XI

XII

XII

XII

XII

XII

Calcule economice pentru sectorul de incubatie

Cheltuieli cu ouale de incubatie =

= necesar oua pentru incubatie x pret ou incubatie =

= 889 164 x 0,85 =

= 755 789 RON

Cheltuieli cu energia electrica =

= consum total de energie electrica x 0,3 RON / kw =

= 150 421,95 kw/an x 0, 3 =

=45 126,58 RON

Cheltuieli cu personal =

= personal x salariul lunar x 12 luni =

= 2 x 480 x 12 =

= 11 520 RON

Venituri: - din vanzarea puilor de o zi =

= pui de o zi livrati (capete) x pret pui

= 974 299 x 1,9 RON

= 1 851 168,1 RON.

- din vanzarea oualor de incubatie =

= oua de incubatie disponibile x pret pe ou =

=29 394 x 0,85 ron =

=24 984,9 RON

Bilantul economic al statie de incubatie

1.Cheltuieli totale de productie

1.1.Cheltuieli directe totale

1.1.1.Cheltuieli totale cu forta de munca

-salarii

-impozit pe salarii(16%)

-CAS + alte impozite(20%)

1.1.2.Cheltuieli totale materiale

-material biologic(oua)

-alte consumuri,din care :

-energie electrica

-medicamente + mat.sanitare

-materiale + piese schimb

-transport

-alte cheltuieli + servicii

1.2.Cheltuieli indirecte totale

1.2.1.Cheltuieli comune

1.2.2.Cheltuieli generale

2.Venituri totale

2.1.Valoarea productiei secundare (oua incubatie)

2.2. Valoarea productie pricncipale (pui o zi)

2.3.Valoarea productiei neterminate

Cap IV.Dimenionarea si functionalul sectorului de productie.(pui broiler de gaina)

Elemente de calcul pentru pui de carnne

Perioada de crestere

0-40 zile

Suprafata hala

960 m

Sistem de crestere

la sol , pe asternut permanent

Vidul sanitar

3 saptamani

Mortalitate

Greutatea de livrare-sacrificare

2,050 kg

Consum de furaje

STARTER : 32,5 gr/cap/zi

CRESTERE : 113 gr/cap/zi

FINISARE: 174,8 gr/cap/zi

Necesar de apa

1-28 zile : 0,06-0,07 l/cap/zi

29-40 zile : 0,09-0,12 l/cap/zi

Utilaje

-hranitori tronconice ุ = 120 cm

-adapatori circulare ุ = 106 cm

-adapatori vacuumatice – 6 buc. / 1 eleveuza

-tavite furajare (0-10 zile) – 6 buc. /1 eleveuza

-eleveuze – 1 buc. la 300 pui

Front de furajare

5 cm/cap

Front de adapare

2 cm/cap

Subventii

1,6 RON/kg viu

Pret pui de o zi

1,9 RON

Calcule dimensionale pentru sectorul de productie

            1. Necesarul anual de pui de o zi =

= =

=760 235 pui de o zi pe an.

2.Durata unei serii de crestere =

        =40 zile (seria de crestere) + 9(zile de vid sanitar) = 49 zile.

3. Serii anuale de crestere =   =                              =7,42 serii pe an.

Necesarul de pui pe serie de crestere =

= =

                            = =                     =94450 pui pe serie de crestere.

5. Calculul necesarului de constructii.

            5.1. Capacitatea de cazare a unei hale =

                   = suprafata de hala(m ) x densitatea la populare (capete pe m

                   =960 m x 20 capete =

=19200 capete.

            5.2. Necesarul de hale = /serie  =

                       = =

                       =4,91 =5 hale

Calculul necesarului de furaje

            6.1. Necesarul de furaje pe serie de crestere :

         - STARTER : 94450 capete pui de o zi pe serie de crestere x 14 zile x 0,0325 kg furaj =

               =42974 kg furaj pe serie de crestere.

                - CRESTERE :94450 capete pui de o zi pe serie de crestere x 18 zile x0,113 kg furaj =

               =192111 kg furaj pe serie de crestere.

         - FINISARE :94450 capte pui de o zi pe serie de crestere x 8 zile x 0,1748 kg furaj =

                =132078 kg furaj pe serie de crestere.

Total furaje pe serie de crestere : 367136 kg.

             6.2. Necesar anual de furaje :

       - STARTER :42974 kg furaj x7,42 serii pe an = 318.867 kg furaj pe an

                   - CRESTERE: 192111 kg furaj x 7,42 serii pe an =1.425.463 kg furaj pe an

           - FINISARE :132078 kg furaj x 7,42 serii pe an =980.018

        Total furaje pe an :2.724.149 kg furaje pe an.

          7. Calculul necesarului de apa

7.1. Necesar de apa pentru adapare pe serie de crestere =

                  =efectiv pui la populare pe serie x consum de apa x 28 zile =

                  =94450 x 28 x 0,07 =

                  =185.122 litri apa.

             7.2. 94 450 x 12 zile x 0,12 =136 008 litri apa.

                       Total consum de apa pe serie =185 122 litri + 136 008 litri=

                              =  321 130 litri apa pe serie.

        Total consum apa de adapare pe an = 321 130 x 7,42     

                                     = 2 382 784 litri apa de adapare pe an.

            7.3. Consum total de apa pe ferma = apa pentru adapare pe an + consumuri tehnologice ( 15% din apa de adapare ) =2 382 784 + 357 418 =2 740 202 litri apa pe an pe ferma.

            8. Calculul necesarului de echipamente :

                - adapatori vacuumatice = . =1889 adapatori vacuumatice pe ferma

        - tavite de furajare = =

= 1889 tavite pe ferma.

adapatori circulare (ุ de106) =

= =

= =

=1782 adapatori circulare pe ferma

- hranitori tronconice (ุ de 120)

=    =        

=                                                   =3935 hranitori tronconice pe ferma.

        - necear corpuri de iluminat =

= =

                            = 40 becuri pe hala.

9. Calculul necesarului de energie.

             9.1. -Necesarul de energie pentru iluminat pe hala =

                  =ore de iluminat pe serie x numar becuri pe hala x kw

           =920 x 40 x 0,06 = 2208 kw pe hala.

Orele de iluminat pe serie =23 ore x 40 zile.

                   - Necesarul de energie pentru iluminat pe serie de cresterre =

           = 2208 kw x 5 hale =

                   = 11.040 kw pe serie de crestere.

                   - Necesarul de energie de iluminat pe an =

       = 11.040 x 7,42 serii pe an = 81.917 kw pe an

9.2. Necesarul de energie pentru incalzire pe hala si pe an =

                   =numar de hale x program de functionare ( ore pe serie de crestere )x putere eleveuza(2,16 kw pe ora ) x numar de eleveuze x numar de serii de crestere pe an =

=5 x 360 x 2,16 x 64 x 7,42 =

                   =1.846.333 kw pe an.

9.3. Necearul de energie electrica pentru ventilatie pe serie de crestere si pe an =

                  = numar de hale x program de functionare (ore pe serie) x putere ventilator (kw pe ora ) x numar de ventilatoare  (bucati pe hala ) x numar de serii de crestere pe an =

          = 5 x 408 x 5 x 10 x 7,42=

.840 kw pe an

9.4. Necesarul total de energie electrica pe an =

                  = necesarul de energie electrica pentru iluminat + necesarul de energie electrica pentru incalzire + necesarul de energie electrica pentru ventilatie =

                  =81 917 + 1 846 333 + 756 840 = 2 685 090 kw pe an.

Planul de livrare catre abator a puilor broiler de gaina

Hala

Sapatamana

Pasari livrate(cap.)

Greutate medie la livrare(kg)

Total greutate vie livrata

Hala 1

Hala 2

Hala 3

Hala 4


Hala 5

Total

Calcule economice la sectorul de productie

Venituri realizate

1. din vanzarea la abator a puilor broiler =

= greutate vie livrata (cap.) x pret (RON/kg viu) =

= 600032 x 3.7 =

= 2220118,4 RON

2. subventie pe kg viu x greutate livrata =

= 1,6RON/kg viu x 600 032 =

= 960 051,2 RON

3.valoarea productiei neterminate =

= 36178,4 RON.

Venituri totale : 3 216 348 RON.

● Cheltuieli efectuate

1. Materielul biologic =

= 760235 x 1,9 RON pe pui =

= 1444446,5 RON

2. Cheltuieli cu apa =

= 2 740,2 m apa / an / ferma x 1 RON

= 2 740,2 RON

3. Cheltuieli cu energia electrica =

= 2 685 090 kw /an / ferma x 0,3 RON

= 805 527 RON

4. Cheltuieli cu furaje

STARTER: 318 867 kg furaj / an x 1,243 RON

=396 351,68 RON

CRESTERE: 1 425 463 kg furaj / an x 1,218 RON

=1 736 213,93RON

FINISARE:980 018 kg furaj / an x 1,179 RON

=1 155 441,22 RON

Total costuri cu furaje = 3 261 006,83 RON

5. Cheltuieli cu personal

- o persoana pe hala + 3 muncitori =

= 5 + 3 = 8

-8 muncitori  x 480 RON x 12 luni =

RON

Bilantul economic la pui broiler

1.Cheltuieli totale de productie

1.1.Cheltuieli directe totale

1.1.1.Cheltuieli totale cu forta de munca

-salarii

-impozit pe salarii(16%)

-CAS + alte impozite(20%)

1.1.2.Cheltuieli totale materiale

-furaje

-material biologic

-alte consumuri,din care :

-energie electrica

-apa

-medicamente + mat.sanitare

-materiale + piese schimb

-transport

-alte cheltuieli + servicii

1.2.Cheltuieli indirecte totale

1.2.1.Cheltuieli comune

1.2.2.Cheltuieli generale

2. Venituri totale

3 324 883.2

valoarea productie principale

valoarea productiei neterminate

2.3.subventii

Cap.V. Dimensionarea si functionalul sectorului de procesare

1. Programul de functionare al abatorului

            = zile calendaristice anual-(zile libere+remonta)=

            = 364-(104+21)=239 zile de functionare

2. Capacitatea anuala de taiere a abatorului=

            = zile de functionare x capacitatea zilnica de taiere(tone pe zi)

            = 239 x 5=1195 tone carne in carcasa pe an.

3. Capacitatea saptamanala de taiere a abatorului

            = 5 zile x capacitatea zilnica de taiere

            = 5 x 5 =25 tone carne in carcasa pe saptamana.

4. Necesarul anual de pasari vii destinate sacrificarii

capacitatea anuala a abatorului(kg)

randamentul la sacrificare

= 1.436.289 Kg  carne vie supusa abatorizarii pe an.

kg greutate vie supusa sacrificarii

greutatea medie la sacrificare

                  =700 633 capete pui la varsta sacrificarii pe an.

            4.3. =

729 826 pui de o zi pentru populare pe an.             

Proportia de pastrare a efctivului = 100 – mortalitatea (4%) = 96.

Cap.VI. Eficienta economica a exploatatiei avicole integrate

1.Venituri totale

1.1 Venituri de la sectorul de tineret parinti

1.2. Venituri de la sectorul de parinti adulti

1.3.Venituri de la sectorul de incubatie

1.4.Venituri de la sectorul de productie

2.Cheltuieli totale de productie

2.1. Cheltuieli la sectorul de tineret parinti

2.2. Cheltuieli la sectorul de parinti adulti

2.3. Cheltuieli la sectorul de incubatie

2.4. Cheltuieli la sectorul de productie

3. Profitul exploatatiei

Exploatatia avicola nu a realizat profit.

Cel mai eficient sector a fost cel de incubatie , unde profitul a fost de 872 741,06 RON.

Cele mai mari pierderi s-au inregistrat la sectorul de parinti adulti :

103 622,87 RON.

Parametri nutritionali ai nutreturilor combinate pentru pui broiler de gaina ROSS 308

Specificatie

UM

Demaraj

Crestere

Finisare

varsta

Zile

28-sacrificare

Proteina bruta

Kcal

Energie metabolizabila

Lizina

Metionina + Cistina

Calciu

Fosfor disponibil

Celuloza bruta

Program de lumina la tineretul parinti

Varsta

Ore de lumina acordate

Sapt.

Zile

I

Program de lumina la parinti adulti

Varsta

Sapt.

Zile

Program de lumina pentru puii broiler de gaina

Varsta (zile)

Lumina (ore)

Intuneric (ore)

Reteta de nutret combinat pentru pui broiler in perioada de demaraj, 0-10 zile

21-1R

 

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

%

Cost

 

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

 

Porumb

 

Srot soia 44

 

Full fet soia

 

Faina peste

 

DL-metionina

 

L-lizina

 

Creta furajera

 

Fostat dicalcic

 

Sare

 

Premix

 

Probiotic

 

TOTAL

 

 

Reteta de nutret combinat pentru pui broiler in perioada de crestere ,11-28 zile,

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor

pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Full fet soia

Faina peste

DL-metionina

L-lizina

Creta furajera

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Ulei

Total

Reteta de nutret combinat pentru pui broiler in perioada de finisare,29-42 zile

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor

pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

%

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

Disp %

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Full fet soia

DL-metionina

L-lizina

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Ulei

Total

Reteta de nutret combinat pentru

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

Disp %

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Orez

DL-metionina

L-lizina

Creta furajera

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Fostat dicalcic

Total

Reteta de nutret combinat

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor

pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

%

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

Disp %

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Orez

Full fet soia

DL-metionina

Creta furajera

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Total

Reteta de nutret combinat

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor

pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

%

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

Disp %

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Orez

Creta furajera

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Total

Reteta de nutret combinat

Compozitia chimica si valoarea nutritiva a nutreturilor

pe kg

Cost nutret

Ron/kg

Nutret

Cost

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

Disp %

EM

Kcal/kg

PB

M+C

L

CB

Ca

P

disp

Porumb

Srot soia 44

Orez

Creta furajera

Fostat dicalcic

Sare

Premix

Probiotic

Ulei

Total





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Programarea amortizarii si modul de utilizare de catre o societate
EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR (ELF)
CRITERIUL RENTABILITATII IN STABILIREA TRUCTURII FINANCIARE
Cauzele nerealizarii unor relatii de afaceri
Lucrare de disertatie stiinte economice si gestiunea afacerilor - analiza diagnostic la sc mobila afman srl
Analiza cheltuielilor financiare
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
Masurarea performantelor auditului




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu