Valorile morale fundamentale

Valorile morale fundamentale

Valorile morale cuprind intreaga existenta umana, fiind repere de baza ale vietii noastre sufletesti si spirituale. Unele sunt fundamentale (cardinale), altele sunt secundare sau derivate; unele tin de scopuri (denumite valori finale), altele de mijloace (valori instrumentale); unele privesc lucrurile (opere, bunuri), altele privesc persoanele (caracter, personalitate); anumite valori au caracter facultativ, altele au un caracter obligatoriu. Acestea din urma sunt sprijinite si aparate, promovate de sisteme normative care include reguli si sanctiuni morale, juridice, religioase etc.

Standardele etice sunt diferite si rezulta din diversitatea sistemelor de valori (modul in care ne organizam sau ierarhizam propriile valori care ne ghideaza in luarea deciziilor).

Astfel, diferitele segmente ale societatii determinate pe baze etnice, culturale, religioase, politice sau profesionale isi creeaza sisteme de valori proprii care sunt reflectate in sisteme etice diferite. Toate insa, se racordeaza indestructibil principiilor etice guvernante intr-o societate si vizeaza direct conduita curenta, obiceiurile si atitudinile oamenilor, cu privire la conceptele generale de bine si rau, de adevar si minciuna, de echitate si discriminare, libertate si constrangere, etc.

Fiecare actiune pe care o face o persoana este considerata de catre acea persoana ca fiind o actiune corecta, in lumina a ceea ce ea se straduieste si doreste sa faca. E posibil ca cineva sa nu fie de acord cu modelul altora despre lume, cu gandirea etica a altora, cu intelegerile sau cu deciziile lor - dar acei 'altii' sunt de acord cu ele, bazandu-se pe propriile criterii de valoare - care evolueaza si ele odata cu indivizii si societatea. Ceea ce societatea a considerat cu catva timp in urma ca fiind 'corect', poate fi considerat azi ca fiind 'gresit'; ceea ce unii am considerat ca fiind 'gresit' intr-un trecut nu prea indepartat, putem spune acum ca este 'corect'. Uneori condamnam pe altcineva care nu a reusit sa tina pasul cu propriile noastre idei in permanenta schimbare, referitoare la ce este permis si ce nu. Schimbandu-ne parerea despre ceea ce este 'corect' si 'gresit', noi evoluam. Uneori, poate, suntem atat de multi cei care insistam sa credem ca valorile pe care le avem sunt cele corecte si perfecte si ca toti ceilalti ar trebui sa adere la ele. Unii suntem plini de automultumire si convingere ca avem dreptate. Ideile noastre despre 'corect' si 'gresit' ne definesc pe noi, ne arata cine suntem noi cu adevarat.

Adultul, prin experienta sa cu alti membri ai societatii, cu alte colectivitati sociale, dobandeste o viziune pluralista despre munca si viata, un sprijin in distantarea de atitudinile sale anterioare. Experienta altor moduri de relatii social-umane va contribui in felul acesta la insusirea valorilor noi din societate, configurand mai profund, mai puternic, rolul experientei culturale cu care el intra in legatura in viata de zi cu zi .

Observatiile facute sunt menite sa sublinieze faptul ca dimensiunea stiintifica (informationala), singura, nu este suficienta pentru o dezvoltare a reprezentarilor culturale si morale, pentru acceptarea sau refuzul unui anumit sistem de valori sociale. Acesta depinde si de factori de mediu social, de dezvoltare bio-psihologica, de gradul de elevatie al relatiilor sociale din colectivitatile in care adultul este integrat.

Peste tot in lume exista culturi, comunitati si familii care au idei complexe despre etica. De cele mai multe ori, standardele sunt bazate pe principii universale (idealuri cum ar fi onestitatea, respectul si responsabilitatea) pe care speram ca le putem insusi. Dar cand trebuie sa iei o decizie pe care doar tu o poti lua, doar tu esti acela care decide ce vei face, si te raportezi la toate aceste standarde izvorate din educatie, familie, traditie, cultura. Insa le aplici asa cum consideri tu de cuviinta. Ce faci, cum faci, sunt lucruri pe care tot tu le decizi, pentru ca ideile despre cum sa actionezi vin de la tine, iar etica pe care o urmezi este a ta. Exista standarde personale despre care speram sa fie in acord cu principiile universale existente peste tot in lume.

Valorile morale fundamentale sunt:

Binele: util pentru un scop/o fiinta, eficacitate, bunastare, succes in afaceri (dar nu cu orice mijloace, oricum);

Adevarul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicitatii, etc.;

Iubirea aproapelui: respect, pretuire, bunatate, blandete, compasiune, mila, daruire, solicitudine, etc;

Dreptatea: echitate, ratiune, corectitudine, civism, etc;

Omenia: umanism, onestitate, sinceritate, modestie, etc;

Datoria si obligatia morala: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generosi, a fi cinstiti, a cultiva prietenia, justitia, a urma binele, a evita raul.

Specificul si particularitatile exprimarii valorilor morale in afaceri deriva tocmai din asumarea responsabilitatii fata de succesul firmei.

In afaceri o serie de valori morale comune (mila, altruismul, dragostea fata de aproape, filantropia etc.) pot duce la prabusire, la faliment, cu toate consecintele imorale ce deriva dintr-o catastrofa organizationala.

Filosofia  afacerii trebuie sa compatibilizeze morala cu finalitatea specifica. Sintagma lui Niccolo Machiavelli "scopul scuza mijloacele" este specifica afacerilor, in masura in care nu depaseste limitele unui model normativ propus de societate. In realitate, orice business este supus unor norme/reguli ce definesc "jocul". Respectarea "regulilor jocului", atunci cand acestea sunt rationale si stimulative este suficienta pentru a defini responsabilitatea in coordonatele "eticii afacerii".