Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » afaceri
Studiu de caz privind imobilizarile corporale

Studiu de caz privind imobilizarile corporale




STUDIU DE CAZ PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

1 PREZENATAREA SOCIETATILOR

Societatile analizate in acest studiu de caz sunt urmatoarele: SC STAR SA, SC IV SA si SC MECANICA SA.Toate cele trei societati au ca obiect principal de activitate constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor spatiale.Societatile sunt toate pe actiuni, actiunile fiind inscrise la Cota Bursei de Valori Bucuresti.

În acest capitol voi prezenta situatia la cele trei societati:

Firma S.C. STAR S.A. Firma a fost infiintata in anul 1991.

Numarul din Registul Comertului: J04/1137/1991, la registrul Comertului din judetul Bacau..

Codul unic de inregistrare : RO950531




În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C. STAR SA.

Sediul social se afla in Bacau, str. Condorilor nr.9

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor spatiale, cod CAEN 3530

Capitalul subscris si varsat este de 29.28132,50 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 1.726 salariati.Societatea se dizolva prin vointa asociatilor, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din anul 1998.

Rezultatul net al exercitiului la data de 31.12.2007, in valoare de 10.146.868 lei, a fost de terminat de rezultatul din exploatare, in valoare de 10.021.848 lei si de rezultatul din activitatea financIVa, de 896.711 lei.

În anul 2007, societatea a realizat o cifra de afaceri de 139.190.732 lei.

S.C. IV S.R.L. Firma a fost infiintata in anul 1991.

Numarul din Registul Comertului: J08/4/1991, la registrul Comertului din judetul Brasov.

Codul unic de inregistrare : RO1132930

În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C. IV SA.

Sediul social se afla in Brasov, str. Aeroportului nr.1, Ghimbav

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor spatiale, cod CAEN 3530

Capitalul subscris si varsat este de 47.197.132,50 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 898 salariati.Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti – Piata RASDAQ..

Cifra de afaceri realizata in anul 2007 este de 182.727.423 lei, IV profitul net al exercitiului este de 8.349.032 lei.

SC MECANICA SA

Firma functioneaza din anul 1975.

Numarul din Registul Comertului: J40/53/1991, la registrul Comertului din Bucuresti.

Codul unic de inregistrare : RO3156315

În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C. MECANICA SA.

Sediul social se afla in Bucuresti, Bd.Iuliu Maniu nr.244

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor spatiale, cod CAEN 3530.

Capitalul subscris si varsat este de 36.94248 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti.

.Cifra de afaceri in anul 2007 este de 91.891.508 lei, IV profitul net al exercitiului este de 8.259.817 lei.

2 ANALIZA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI INTERPRETARI

Imobilizarile corporale ale celor trei societati sunt destinate pentru a fi utilizate in cadrul procesului de productie si pentru scopuri administrative.Costul imobilizarilor corporale cuprinde costul materialelor, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational, ca fiind legata de fabricatia acestor imobilizari.

Cheltuielile cu reparatiile si intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a mentine valoarea activelor imobilizate sunt recunoscute de catre societati in contul de profit si pierdere la data efectuarii acestora.

Cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capitalizate si amortizate pe perioada ramasa de amortizare a fiecarei imobilizari corporale.

Cu scopul de a face clara structura imobilizarilor corporale in totalul activelor de care dispun societatile aflate in studiu, am intocmit un tabel care sa arate clar care este situatia acestora.

Lista mijloacelor fixe la 31.12.2007

Tabel 6: Structura imoblizarilor corporale conform datelor din bilant

Categoria de active

Valoarea

Structura in total (%)

1.Terenuri si constructii

SC STAR SA BACAU

SC IV SA

SC MECANICA SA

2.Instalatii tehnice si masini

SC STAR SA BACAU

SC IV SA

SC MECANICA SA

3.Alte instalatii, utilaje si mobilier

SC STAR SA BACAU

SC IV SA

SC MECANICA SA

Avansuri si imobilizari corporale in curs

SC STAR SA BACAU

SC IV SA

SC MECANICA SA

Grafic 1: Structura imobilizarilor corporale la societatile studiate

În cadrul societatilor studiate, viteza de rotatie a capitalului fix este urmataoarea:

Tabel 7: Viteza de rotatie a capitalului fix la societatile studiate

SC STAR SA

SC IV SA

SC MECANICA SA

Viteza de rotatie = cifra de afaceri/capital fix

SC STAR SA: 139.190.732/39.153.153.337=3,6

SC IV SA: 182.727.423/52.56277=3,5

SC MECANICA SA=91.891.508/86.275.546=1,1

Se observa faptul ca la societatile STAR si IV, viteza de rotatie este identica, in schimb ce la SC MECANICA SA, viteza de rotatie este diferita si mult mai mica.O cauza a acestei valori atat de scazute o constituie faptul ca cifra de afaceri a scazut mai rapid decat valoarea capitalului fix sau capitalul fix are o pondere ridicata in totalul activelor societatii ( se poate observa acest aspect in graficul prezentat mai sus).

Durata in zile a unei rotatii:

Tabel 8: Durata in zile a unei rotatii la societatile studiate

SC STAR SA

SC IV SA

SC MECANICA SA

Durata in zile a unei rotatii = 365/viteza de rotatie

Tratamentul contabil al imobilizarilor corporale.Structura imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale ale societatii STAR SA sunt destinate pentru a fi utilizate in procesul de productie si pentru scopuri administrative.Imobilizarile corporale sunt tratate astfel:

Grupa “Instalatii tehnice si masini” si grupa “Alte instalatii, utilaje si mobilier” la cost istoric, minus ajustarile cumulate de valoare.Terenurile sunt tratate la valoarea reevaluata, ultima reevaluare fiind efectuata in anul 2002.

Grupa “Constructii” este tratata la valoarea reevaluata, minus ajustarile cumulate de valoare.Ultima reevaluare a fost efectuata la data de 31 decembrie 2006.

Societatea foloseste regimul de amortizare linIV, acesta stabilindu-se prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.

Amortizarea se calculeaza de la data punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare.Mijloacele fixe se amortizeaza pe durata de utilizare economica estimaa de catre specialisti si este aplicata consecvent.

Terenurile nu sunt supuse amortizarii.Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare.

Imobilizarile corporale in curs de executie reflectate in bilant, reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie.Acestea trec in categoria imobilizarilor finalizate dupa receptia acestora.imobilizarile in curs nu sunt supuse amortizarii.

Structura imobilizarilor corporale

Sold la Sold la

1 ianuarie 2007 31 decembrie 2007


Terenuri  5.907.540 5.907.540

Constructii  22.932.620 19.68734

Echipamente, mijloace de transport 6.33653 9.203.209

Alte mijloace fixe  8381 52.655

Imobilizari corporale in curs 45.143 689.011

Avansuri acordate pt.imobilizari  90.334 181.786

corporale in curs


Total imobilizari corporale 35.39671 35.718.935

Cresterile sau scaderile de imobilizari corporale sunt ca urmare a:

Amenajarii terenurilor 35.320

Modernizarii constructiilor 1.467.009

Achizitiei si modernizarii de echipamente, instalatii 361.466

Imobilizarilor corporale in curs 643.868

Avansuri acordate pt.imobilizari corporale 91.452

Vanzarii de active corporale 10.644

Casarii de active corporale  80817

Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se prezinta astfel:

Terenuri si amenajari teren 35.320

Constructii   5.227.753

Echipamente, mijloace de transport 8.685.190

Alte mijloace fixe 307.582

Total amortizare imobilizari corporale 1255.845

Rezervele din reevaluare (contul 105) sunt in total de 16.481.250, suma rezultata in urma reveluarii efectuate in decembrie 2006.

Activele corporale ale SC IV SA

Cladirile din incinta societatii au un grad diferit de uzura fizica, in functie de anul punerii lor in functiune si de lucrarile de modernizare la care au fost supuse.

În ultimii ani, reparatiile efectuate asupra cladilrilor principale au vizat atat mentinerea acestora in stare de functionare, cat si prin modernizarea lor.În ultima perioada, societatea a depus eforturi deosebite in privinta crearii de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente, cu impact pozitiv asupra calitatii si productivitatii, cat si in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor.

Imobilizarile corporale de care dispune societatea sunt urmatoarele:

Terenuri  26.773.494

Constructii  32.462.452

Echipamente, mijloace de transport 867.840

Alte mijloace fixe  530.541

Avansuri si imobilizari 366.775

corporale in curs


Total imobilizari corporale 65.001.102

Situatia amortizarilor se prezinta astfel:

Terenuri  0

Constructii  13.655.144

Echipamente, mijloace de transport 3.805.616

Alte mijloace fixe  396.770


Total amortizari 17.857.530

Contul de rezerve din reevaluare reflecta reevaluarile efectuate de societate si acestea sunt in suma de 3.139.331 lei.

Situatia imobilizarilor corporale la SC MECANICA SA
Imobilizari corporale

Terenuri  40.738.074

Constructii  20.326.154

Echipamente, mijloace de transport 26.078.282

Alte mijloace fixe  119.107

Imobilizari corporale in curs 3.212.205

Avansuri acordate pt.imobilizari  393.306

corporale in curs


Total imobilizari corporale 90.867.128 lei

Situatia amortizarilor

Terenuri  0

Constructii  1.06075

Echipamente, mijloace de transport 418.960

Alte mijloace fixe  36.187


Total amortizari 5.519.222 lei

La societatea MECANICA SA, pe parcursul lunii decembrie 2007, AGA a aprobat relocarea de principiu a capacitatii de productie in zona industriala Bucuresti, achizitionand un teren a carui valoare totala a fost de 11.673.979 lei, finantat prin credit pe termen lung.Valoarea platita la 31.12.2007 este de 90% din valoarea contractuala, restul urmand a fi achitat in conformitate cu contractul, in momentul in care infrastructura din noua locatie va permite relocarea activitatii societatii, dar nu mai tarziu de 30.06.2008.

S-au achizitionat si echipamente in valoare de 7.196.900 lei, acestea fiind efectuate conform planului de investitii relizat in 2006.

Societatea a vandut una din cladirile sale si terenul aferent unei alte societati, IV in urma vanzarii societatea a inregistrat un venit de 8.410.000 lei.

Activele aveau o valoare contabila de 1.501.696 lei.Valoarea contabila la 31.12.2007 a imobilizarilor corporale acordate drept garantie pentru creditele obtinute este de 45.229.586 lei.Avansurile si imobilizarile corporale in curs au crescut cu 1.541.861 lei ca urmare a procesului de implementare a SAP-ului ca sistem contabil integrat.

La 31.12.2006, societatea a reevaluat imobilizarile corporale pe baza raportului intocmit de o comisie interna in conformitate cu legislatia in vigoare.Imobilizarile corporale in curs nu se amortizeaza pe perioada de imp pana cand activele relevante sunt finalizae si puse in functiune.Registrele contabile privind evidenta mijloacelor fixe sunt tinute la zi atat la valoare neta cat si la costuri directe (inainte de reevaluare).

Metoda de amortizare folosita este metoda linIVa, pe baza duratelor de viata utile estimate, din momentul in care sunt puse in functiune, in asa fel incat costul sa se diminueze pana la valoarea reziduala estimata pe durata de functiune considerata.

Imobilizarile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilant impreuna cu amortizarea cumulata corespunzatoare.Orice profit sau pierdere rezultata dintr-o asemenea operatiune este inclusa in contul de profit si pierdere al societatii.

Cresterile din reevaluarea imobilizarilor corporale sunt incluse in capitalurile proprii, la rezerve din reevaluare, cu exceptia cazurilor in care o astfel de crestere compenseaza o descrestere din reevaluare, inregistrata anterior in contul de profit si pierdere, caz in care cresterea este inregistrata in contul de profit si pierdere la nivelul descresterii anterioare.O descrestere a valorii contabile a terenurilor si cladirilor este inregistrata in contul de profit si pierdere in masura in care depaseste valoarea, daca este cazul, a rezervei din reevaluare, privind reevaluarea anterioara a activului respectiv.

În cazul vanzarii sau casarii ulterioare a imobilizarilor corporale reevaluate, surplusul din reevaluare ramas in rezervele din reevaluare este transferat direct in rezultatul reportat.Nu se face niciun transfer din rezervele din reevaluare la rezultatul reportat decat in cazul in care activul este nerecunoscut.Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi transferat pe masura ce activul este folosit de entitate.În acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferenta dintre amortizarea cumulata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Marimea amortismnetului depinde de durata de functionare considerata, astfel ca daca duratele sunt mici, rezulta amortismente anuale mari.Nici sporirea amortismnetuilui, nici scaderea lui, desi afecteaza exact cu aceasi suma variatia pretului, evident in sens contrar, nu se vor regasi in intregime in sporul de resusre banesti ale societatii (capitalul disponibilizat), deoarece din sporul de profit se vor plati si dividende, IV diminuarea de profit atrage si diminuarea dividendelor.



Pentru societate, situatia cea mai buna ar fi reprezentata de reducerea duratelor de functionare, acesta asigurand per sold o sporire a capitalului disponibilizat apt pentru a fi reinvestit, chIV daca duce la o diminuare a profitului.

Pentru exemplificare, societatea a achizitionat la 12.01.2007 un ansamblu mecanic, a carui valoare contabila de intrare este de 269.826,15 lei, IV societatea a decis amortizarea acestuia pe o perioada de 4 ani.

În regimul de amortizare linIV, rata anuala a amortizarii este de 100 / 4 = 25%.Amortizarea anuala este 269.826,15 lei x 25% = 67.456,54 lei.

Tabloul de amortizare a autotractorului in regim linIV se prezinta astfel:

Tabel 9: Tablou de amortizare al unei imobilizari corporale – amortizare linIVa

Anul

Valoarea de intrare a imobilizarii

Amortizare

Valoarea neta contabila

Pe an

cumulat

Anul N
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3
Total

Sub aspect grafic, datele din tablou se prezina conform graficului:

Grafic


2: Valoarea amortizarii linIVe a unei imoblizari corporale

Deoarece legislatia in domeniul contabilitatii presupune inregistrarea de venituri si cheltuieli si a balantelor de verificare pe baza lunara, amortizarea anuala calculata se repartizeaza lunar astfel:

Amortizare lunara = Amortizare anuala/12, in, exemplul nostru

Amortizare lunara = 67.456,54 / 12 = 5.621,38 lei/luna.

În varianta AD1, pentru exemplul considerat anterior, rata anuala de amortizare este de 25%, mijlocul de transport fiind amortizabil in 4 ani, coeficientul multiplicativ este de 1,5, rata degresiva este de 25% x 1,5 = 37,5%.

Tabolul de amortizare in sistem degresiv varianta AD1 este redat in tabelul:

Tabel 10 Tablou de amortizare al unei imoblizari corporale – amortizare degresiva varianta AD1

Anul

Valoarea de intrare

Amortizarea degresiva

Valoarea neta contabila

Pe an

cumulat

Anul N
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3

Pentru anul N+2, amortizarea linIVa este de 105.400,84 / 2 = 52.700,42 lei, amortizarea degresiva este de 105.400,84 x 37,5% = 39.525,32.Deoarece amortizarea degresiva este mai mica decat amortizarea linIVa incepand cu anul N+2, mijlocul de transport se amortizeaza in regim linIV.Sub aspect grafic, datele din tablou, se prezinta conform graficului urmator:

Grafic3: Valoarea amortizarii degresive a unei imoblizari corporale


Grafic 4: Situatia comparativa a cheltuielilor cu amortizarea in cazul amortizarii linIVe si amortizarii degresive

Graficul prezentat mai sus arata mai clar situatia comparativa a cheltuielilor cu cele doua regimuri de amortizare – amortizare linIVa sau amortizare degresiva.

Societatea studiata isi amortizeaza mijloacele de transport pe durata a 4 ani, asadar, voi lua ca exemplu un echipamnet tehnologic - compactor, achizitionat de societate la valoarea de 6.302,52 lei, cu o durata de functionare de 8 ani, rata anuala linIVa este de 100/8=12,5%, rata degresiva este de 12,5%x2=25%

- durata de utlizare, aferenta regimului linIV, recalculata (Dr=100/25) 4 ani

- durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di=8-4) 4 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degresiv (Dd=4-4) 0 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul linIV (Dl=4-0) 4 ani

- durata de utilizare aferenta uzurii morale, penrtu care nu se mai calculeaza amortizare (Dm=8-4)  4 ani

În exemplul luat, societatea va amortiza compactorul folosind numai amortizarea linIVa pe o duarta de 4 ani.

Un alt exemplu pentru amortizarea degresiva ar putea fi un apartamnet, a carui valoare este de 529.065 lei, durata normala de utilizare 40ani, rata anuala linIVa este 100/40=2,5%, rata degresiva este de 2,5x2,5=6,25%.

- durata de utlizare, aferenta regimului linIV, recalculata (Dr=100/6,25) 16 ani

- durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di=40-16) 24 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degresiv (Dd=24-16) 8 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul linIV (Dl=24-8) 16 ani

- durata de utilizare aferenta uzurii morale, penrtu care nu se mai calculeaza amortizare (Dm=40-24) 16 ani

Tabloul de amortizare in sistem degresiv varaianta AD2 este redat in tabelul urmator:

Tabel 11: Tablou de amortizare al unei imoblizari corporale – amortizare degresiva varianta AD2

Anul

Valoarea de intrare

Amortizarea degresiva

Valoarea neta contabila

Pe an

cumulat

Anul N
Anul N+1
Anul N+2
Anul N+3
Anul N+4
Anul N+5
Anul N+6
Anul N+7
Anul N+8
Anul N+9
Anul N+10
Anul N+11
Anul N+12
Anul N+13


Anul N+14
Anul N+15
Anul N+16
Anul N+17
Anul N+18
Anul N+19
Anul N+20
Anul N+21
Anul N+22
Anul N+23

În exemplul considerat, constructia se amortizeaza integral in 24 ani, din care 8 ani in regim de amortizare degresiv si 16 ani in regim de amortizare linIV.

Pentru primii 8 ani, amortizarea se calculeaza in regim de amortizare degresiv, aplicand rata degresiva ede 6,25%, IV pentru urmatorii 16 ani, se calculeaza un sistem de amortizare linIV, in functie dfe valoarea ramasa si numarul de ani ramasi: 315.703,4/16=19.731,46 lei.

Analiza imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale evidentiaza ponderea pe care valoarea neta a activelor corporale o detin in totalul activului imobilizat.

Marimea acestei rate este determinata in primul rand de natura activitatii.Datorita sistemului complex de variabile care au incidenta asupra acestui indicator, este dificil de stabilit o marime optima, o rata de referinta.În cazul intreprinderilor comparate, aceasta rata masoara capacitatea acestor companii de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii si cerintelor pietei.

În cazul societatilor analizate, ponderea ridicata a activelor corporale in cadrul activelor, duce la o conversie mai dificila a acestor active in disponibilitati, gradul de flexibilitate al firmelor fiind mai redus.

SC STAR SA

Ric = 35.718.935/39.153.337 * 100 = 91%

SC IV SA

Ric = 47.143.572/52.56277 * 100 = 90%

SC MECANICA SA

Ric = 83.836.422/86.275.546 * 100 = 97%

Se constata faptul ca valoarea acestei rate se situaza in intervalul 90-100%, valorile fiind destul de apropiate unele fata de altele.Dintre cele trei societati, se observa ca SC MECANICA SA are cel mai ridicat nivel al ratei - 97%, ceea ce inseamna ca societatea detine o putere mai ridicata de angajare de noi credite, IV societatea SC IV SA are cel mai scazut nivel al ratei – 90%, fapt care poate insemna o restrangere a gajului financIV de care dispune societatea.

Grafic 5: Ponderea imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate

Rata rezervelor din reevaluare arata ponderea pe care rezervele din reevaluare o detin in totalul capitalurilor proprii ale unei entitati.

SC STAR SA

Rrev = 16.481.250/66.532.144 * 100 = 25%

SC IV SA

Rrev = 3.139.331/65.171.808 * 100 = 5%

SC MECANICA SA

Rrev = 41.099.624/105.743.934 * 100 = 39%

Grafic 6: Ponderea rezervelor din reevaluare in totalul capitalului propriu

Din aceasta analiza, putem spune faptul ca societatea SC MECANICA SA a efectuat operatiuni de reevaluare a activelor corporale mai recent fata de SC IV SA, care are o rata de 5%.Prin faptul ca SC MECANICA SA a efectuat acesta reevaluare, societatea a dus la intarirea capacitatii sale financIVe.Celelalte societati, care nu au ales reevaluarea, au recurs la aceasta politica contabila deoarece nu considera reevaluarea un avantaj de moment pentru bunastarea societatii.

Analiza dinamica a imobilizarilor corporale la cele trei societati

SC STAR SA

Iacp = 35.718.935/35.39671 * 100 = 100,9%

SC IV SA

Iacp = 47.143.572/48.131.636 * 100 = 97,95%

SC TURBOMECANIA SA

Iacp = 83.836.422/72.94558 *100 = 114,9%

Grafic 7: Dinamica imobilizarilor corporale

O analiza a acestui indicator pentru cele trei societati are urmatoarele concluzii:

a)     societatile MECANICA SA si STAR SA, avand o valoare a acestui indicator peste 100%, prezinta un ritm de crestere a valorii imobilizarilor corporale fabricate, achizitionate sau reevaluate superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si vanzarii unor elemente de imobilizari corporale.Dintre cele doua, SC MECANICA SA are un ritm de crestere mai mare fata de STAR SA aproximativ cu 13%.

b)     Societatea IV SA indica o dinamica sub 100%, respectiv 97,95%, ceea ce arata ca ritmul de sporire a intrarilor de imobilizari corporale este inferior ritmului aferent cresterilor.Societatea, fata de MECANICA SA prezinta un ritm de scadere de 17% si fata de STAR SA , o scadere de 3%.

Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale si dinamica indicatorilor de volum (cifra de afecri neta)

SC STAR SA

Iacp = 35.718.935/35.39671 * 100 = 100,9%

Ican = 139.190.732/140.976.614 * 100 =98,7%

SC IV SA

Iacp = 47.143.572/48.131.636 * 100 = 97,95%

Ican = 182.727.423/240.692.930 *100 = 75,9%

SC TURBOMECANIA SA

Iacp = 83.836.422/72.94558 *100 = 114,9%

Ican = 91.891.508/10327.438 *100 = 88%

Grafic 8: Analiza corelativa: dinamica imobilizarilor corporale (Iacp) – dinamica cifrei de afaceri nete (Ican)

Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale si dinamica indicatorilor de volum presupune compararea celor doi indicatori, IV in urma acestor comparatii se observa faptul ca la toate cele trei societati, Iacp > Ican, ceea ce inseamna ca ritmul de dotare cu imobilizari corporale este superior ritmului de crestere a cifrei de afecri neta (a productiei exercitiului sau veniturilor din exploatare).Aceasta corelatie reflecta totusi o situatie nefavorabila pentru toate cele trei societati, ea putandu-se explica prin utilizarea ieficienta a imobilizarilor corporale in procesul productiv, pe fondul incetinirii vitezei de rotatie a imobilizarilor corporale.Din punct de vedere economic, acasta situatie are o explicatie si justificare atunci cand are loc reevaluarea imobilizarilor corporale, caz care se aplica si in cazul nostru.MECANICA SA are cea mai mare diferenta intre cei indicatori deoarace este si societatea care prezinta cea mai mare rata a rezervelor din reevaluare - Rrev = 41.099.624/105.743.934 * 100 = 39%.

Cea mai favorabila situatie pentru societati ar fi ca Iacp sa scada sub 100%, Ican sa depaseasca nivelul de 100%, evident Iacp ar fi mai mic decat Ican.În aceasta situatie, societatea detine un volum valoric mai mic de imobilizari corporale, IV cifra de afecri obtinuta este mai mare.Aceasta situatie ar fi justificata din punct de verere economic doar daca societatea nu isi face un scop din reducerea valorii imobilizarilor corporale, lucru care poate atrage dupa sine si scaderea cifrei de afaceri.

Pentru a putea trage o concluzie asupra profitabilitatii activitatii celor trei societati supuse analizei , mai este nevoie de analiza echilibrului financIV al acestora.

Echilibrul financIV ar putea fi definit ca egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen scurt si lung.Exista si situatii in care starea de echilibru este caracterizata printr-o inegaliatate (venituri > cheltuieli), IV diferenta o reprezinta profitul ca rezultat al unei afaceri.

Indicatoruii care se pot utiliza pentru a detrmina starea de echilibru ar putea fi lichiditatea generala (LG) si lichiditatea imediata (test acid) (LI).

Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante de a se transforma in disponibiltati banesti, care sa acopere datoriile scadente ale societatii.

unde =AC + CAV , AC = STOCURI + CREANTE + TREZORERIA

CAV – CHELTUIELI ÎN AVANS

= DTS + Vav,

DTS = SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT) + DATORII COMERCIALE+EFECTE DE COMERT DE PLATIT+ AVANSURI ÎNCASATE ÎN CONTUL COMENZILOR+ DATORII FISCALE+ ALTE DATORII

Vav – VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS (Ct. 472),

SC STAR SA

= 5987.181 lei

AC = 16.062.650 + 36.955.757 +1.968.774 = 5987.181

CAV -

= 268448 lei

DTS = 2.391.967 +11.950.369 +10.329.612 = 2671.948

VAV = 12.500

Rlg = 5987.181/2671.948 * 100 = 222,76%

SC IV SA

= 261.028.034 lei

AC = 147.612.857 + 105.969.407 + 7.445.770 = 261.028.034

CAV -

= 191.21014 lei

DTS = 85.783.726 + 43.156.845 + 46.962.303 + 15.302.095 = 191.20969

VAV = 9.045

Rlg = 261.028.034/191.21014 * 100 = 136,5%

SC MECANICA SA

= 73.035.827 lei

AC = 41.639.207 + 30.425.030 + 939.258 = 73.003.495

CAV = 32.332

= 36.631.723 lei

DTS = 26.732.041 + 976.860 + 3.042 + 74616 = 36.456.559

VAV = 175.164

Rlg = 73.035.827/36.631.723 * 100 = 199,4%

Grafic 9: Rata lichiditatii generale

Conform OMFP 1752/2005, optimul pentru Rlg se situeaza in jurul valorii de 200%.SC MECANICA SA are o valoare foarte apropiata de optim, ceea ce demostreaza din nou ca societatea este cea mai stabila si profitabila din cele trei studiate.STAR SA are o valoare peste optim – 222,76%, in timp ce IV SA are o valoare sub nivelul optim – 136,5%.ChIV daca IV SA are o valoare mai mica, acesta se incadreaza in intervalul 120%-200%, interval care reflecta o situatie economica buna si stabila.Cel putin pe termen scurt, situatia este buna, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, acestea avand capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.În acest caz, aparitia unor evenimente neprevazutr in miscarea activelor circulante sau in deterioararea valorii acestora, este acoperita din diferenta dintre activele curente si datoriile curente.

În cazul societatii STAR SA, unde rata este pe nivelul optim, activitatea nu este foarte eficienta, mai ales datorita marimii stocurilor, care de cele mai multe ori se caracterizeaza printr-un nivel redus al lichiditatii.

Pentru a intra intr-o analiza si mai aprofundata, voi folosi si indicatorul de lichiditate imediata, test acid, care evidentiaza capacitatea activelor circulante, altele decat stocurile de a participa la finantarea datoriilor pe termen scurt ale societatii.

SC STAR SA

Rli = 5987.181 – 16.062.650/268448 * 100 = 157,69%

SC IV SA

Rli = 261.028.03- 147.612.857/191.21014 *100 = 59,3%

SC MECANICA SA

Rli = 73.035.827-41.639.207/36.631.723 * 100 = 85,7%

Grafic 10: Rata lichiditatii imediate

Nivelul optim este situat intre valorile 50% - 100%.Si in cazul acestui indicator, se evidentiaza faptul ca SC MECANICA SA are valoarea cea mai apropiata de optim, in timp ce SC STAR SA depaseste cu mult nivelul optim, fapt care reflecta o gestionare ineficienta fie a creanteor (dificultati in ceea ce priveste incasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici eficiente de plasamente).IV SA se situeaza in valorile normale, insa este la nivelul cel mai de jos al optimului.

Grafic 11: Situatia centralizatoare a indicatorilor analizati

Analiza efectuata din punctul de vedere al imobilizarilor corporale si cel al lichiditatii, se poate prezenta sub urmatoarea forma grafica, care reprezinta si o concluzie a rezultatelor obtinute: aceea ca dintre cele trei societati studiate, SC MECANICA SA, are cele mai bune rezultate, detinand un echilibru financIV cat mai apropiat de ideal.Societatea STAR SA se situeaza pe locul al doilea, fiind urmata de SC IV SA, care nu are rezultate foarte profitabile.

3 ASPECTE PRACTICE PRIVIND REEVALUAREA

Societatile au tinut cont in momentul reevaluarii de :

a)     Standardul International de Aplicatie in Evaluare – Valoarea de piata, baza de evaluare – IVS 1;

b)     Raportarea evaluarii – IVS 3;

c)     Evaluarea pentru raportarea financIVa – IVA 1.

În cadrul evaluarii au fost luate in considerare urmatoarele metode de evaluare:

a)     Abordarea prin cost;

b)     Abordarea prin capitalizarea venitului.

În urma aplicarii procedurilor aferente abordarilor de evaluare mentionate mai sus, opinia evaluatorului referitoare la valorile juste, respectiv valorile de piata a activelor evaluate, a fost inclusa intr-un raport de reevaluare.

Raportul re reevaluare a fost intocmit conform Standardelor Internationale de evaluare si a metodologiei de lucru recomandate de catre ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania).Raportul cuprinde premisele evaluarii, prezentare datelor, analiza acestora si anexele cu tabelele aferente metodelor de calcul, fotografii ale imobilizarilor evaluate.

Valoarea de piata (IVS 1) este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunostinta de cauza, prident si fara constrangere.

Valoarea justa (IVA 1) este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat , de bunavoie, intre doua parti interesate aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective, cu pretul determinat obiectiv (IAS 16, paragraful 6).

Abordarile de evaluare au fost de asemenea incluse in raport, cu scopul de a evidentia cat mai bine analiza datelor si concluziile raportului de reevaluare.Evaluarea terenurilor s-a efectuat prin metoda comparatiilor directe, care reprezinta cea mai adecvata metoda atunci cand exista informatii privind vanzari sau oferte comparabile.Metoda analizeaza, compara si ajusteaza tranzactiile si alte date cu importanta valorica pentru loturi de teren similare.Metoda este una globala si care implica informatiile culese in legatura cu raportul cerere-oferta pe piata imobilIVa specifica.

Metoda costurilor presupune evaluarea terenului si a constructiilor, IV rezultatul insumarii valorilor astfel obtinute fiind valoarea estimata prin metoda costurilor.

Abordarea prin capitalizarea venitului are la baza faptul ca un activ, in functie de caracteristicile sale constructive, tehnice si de pozitie in teritoriu, constituie un potential de venit pe un termen indelungat (cel putin egal cu perioada sa de viata) prin inchiriere, renta, etc., altfel spus, activul are o valoare de randament.

4 MONOGRAFIE CONTABILA

Achizitie de la furnizori

În data de 15.06.2007 se achizitioneaza echipamente tehnologice avand costul de 12.536,65 lei inclusiv TVA.

1.Achizitia de echipamente

% = 404 12.536,65

2131 “Furnizori de imobilizari”

“Echipamente tehnologice” 10.535

4426

“TVA deductibila” 2.001,65

Vanzare

În data de 13.11.2007 se vinde o instalatie la pretul de 15.300 lei, TVA 19%, comision bancar 95 lei.

1.Livrarea

461 = % 18.207

“Debitori diversi” 707 15.300 “Venituri din vanzarea mf”

4427 2.907

“TVA colectata”

2.Scoaterea din gestiune

% 2131 15.300



2812 = “Echipamente tehnologice” 11.220

“Amortizarea constructiilor”

6811 080

“Ch. de exploatare privind

amortizarea imob.”

3. Încasarea conform ordinului de plata

% = 461 18.207

5121 “Debitori diversi” 15.300

“Conturi la banci in lei”

627 2907

“Chelt cu serviciile bancare si

asimilate”

Inventariere

În urma unei inventarierii din 22.12.2007 pentru schimbarea gestionarului se constata un minus de o imprimanta in valoare de 650 lei amortizata 75%. Vinovat e gasit gestionarul, pentru care pretul de imputare conform procesului verbal de imputare este 300 lei. Suma se va achita la casierie in 8 zile.

1.Achizitia imprimanta

% = 404 650

214 “Furnizori de imobilizari” 546

“Mobilier, aparatura birotica”

4426 104

“TVA deductibila”

2.Imputarea

4282 = % 357

“Alte creante in legatura cu 7583 300

personalul” “Venituri din vanz activelor si alte

operatii de capital”

4427 57

“TVA colectata”

3.Scoaterea din patrimoniu

% = 214 650

2814 “Mobilier, aparatura birotica” 487,5

“Amortiz. altor imob. corporale”

6583 162,5

“Chelt privind activele cedate si

alte operatii de capital”

Încasarea imputatiei

5311 = 4282 357

“Casa in lei” “Alte creante in legatura cu personalul”

Reevaluare

În urma reevaluarii din 27.12.2007 a unui imobil intrat in patrimouniu cu 8 ani in urma, cu valoarea contabila de 10.000 lei si durata normala de functionare de 20 de ani, indicele de actualizare este de 120%.Reevaluarea se face utilizand metoda valorii brute, IV rezerva din reevaluare se incorporeaza la rezerve, reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * indice de actualizare = 10.000 * 120% = 12.000 lei

Valoarea amortizarii cumulate actualizate = valoarea amortizarii neactualizate * indice de actualizare = (10.000/20) * 8 = 000 * 120% = 800 lei

Diferenta din reevaluare aferenta valorii contabile = valoarea contabila actualizata – valoarea contabila neactualizata = 12.000 – 10.000 = 2.000 lei

Diferenta intre plusul valorii contabile si plusul amortizarii = (12.000 – 10.000) – (800 – 000) = 2.000 – 800 = 1.200 lei

1. Înregistrarea operatiei de reevaluare:

= % 2.000

“Constructii”

105 1.200

“Rezerve din reevaluare”

800

“Amortizarea constructiilor”

2. Transferul anual direct in rezerve a surplusului realizat din rezerva din reevaluare, reprezentand diferenta dintre valoarea amortizarii calculate pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calcule pe baza costului initial

(800 – 000) / 12 = 66,67 lei:

= 1065 66,67

“Rezerve din reevaluare” “Rezerve reprezentand surplusul

realizat din rezerve din reevaluare”

Amortizare

În data de 27.11.2007 se inregistreaza rata de amortizare aferenta unei instalatii.

6811 = 2813 3.100

Ch. de exploatare privind “Amortizarea instalatiilor, mijl de

amortizarea imob.” transport”

Casarea imobilizarilor corporale

Se caseaza un elevator inregistrat la valoarea de intrare de 7.568,40 lei, amortizare cumulata de 6.054,72 lei.Cheltuielile de casare se concretizeaza in materlae auxilIVe in valoare de 55 lei si salarii de 157 lei.Piesele de schimb rezultate in urma casarii sunt evaluate la suma de 556 lei.Partea nerecuperata pe seama amortuzarii se include in mod esalonat in cheltuieli privind amortizarea, pe o perioada de 5 luni.

1. Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare:

= % 212

“Alte cheltuieli de exploatare”

3021 55

“Materiale auxilIVe”

421 157

“Personal-remuneratii datorate”

2. Materiale recuperate din dezmembrarea elevatorului:

3024 = 7588 556

“Piese de schimb” “ Alte venituri din exploatare”

3. Scoaterea din evidenta a elevatorului casat:

% = 2131 7.568,40

“Echipamente tehnologice’

2813 6.054,72

“Amortizarea inst.,mijl.de transp.,

anim.,plantatiilor”

1.513,68

“Cheltuieli inregistrate in avans”

Amortizarea lunara a valorii neamortizate: 1.513,68 / 5 luni = 302,74 lei

6811 = 471 302,74

“Chelt.deaxpl.privind amortizarea “ Cheltuieli inregistrate in avans”

i mob.corp”

CONCLUZII, INTERPRETARI SI PERSPECTIVE

Societatile comerciale avute in studiu si atat si celelalte existente in contextul economic prezent, pentru a-si atinge obiectivele de crestere economica, cauta cu atentie sporita cel mai bun echilibru intre cerintele de imobilizari corporale pentru diverse investitii de crestere si inovare, pentru dezvoltarea companiei si a resurselor de care dispun acestea.

Anul 2007, an suspus analizei studiului de caz prezentat, a fost caracterizat, pentru cele trei societati, de amploarea si profunzimea proceselor de schimbare din companie, procese initiate cu ani in urma si care continua la nivel organizatoric si de management, la nivel tehnologic si de productie.Aceste schimbari structurale antreneaza practic toate componentele si categoriile de resurse, in cazul nostru cel al imobilizarilor corporale.

Analiza societatilor demostreaza faptul ca rezultatele sunt o temelie solida pentru cresterea pe care aceste companii o au planificata.Pentru a obtine rezultate favorabile este insa nevoie de cunoasterea tuturor implicatiilor economico-financIVe ale tratamentului fiscal si contabil al resurselor de care dispun.

Investitiile atat materiale cat si de ordin “economic” in imobilizari corporale si in tratamentul lor corect, sunt menite sa conduca la cresterea volumului de afaceri si desigur al rezultatului financIV al societatilor, atat pentru exercitiul financIV care este supus unei analize cat si pentru exercitiile financIVe urmatoare.

Imobilizarile corporale se uzeaza ca urmare a folosirii sau nefolosirii lor, pierzandu-si treptat valoarea.Deoarece aceasta pierdere de valoare este determinata, in principal, de activitatea de productie, este normal ca ea sa incarce costurile de fabricatie, productie sau servicii si pe aceasta cale sa concure la o societate profitabila si concurentiala din punct de vedere economic si financIV.În acest fel, se poate reconstitui, in resursa baneasca, in mod treptat, pe toata durata de folosinta, valoarea de inventar a activelor imobilizate.

Amortismentul reprezinta pe de o parte resursa baneasca, parte disponibilizata a capitalului permanent.Daca luam in considerare acest rol, atunci evident, societatile au interesul de majorare al acestuia, cu scopul finantarii largirii si extinderii activitatii.Din alt punct de vedere, amortismentul poate fi considerat ca si un element de cost, si atunci , evident societatea poate fi tentata mai degraba sa il reduca decat sa il majoreze.

Amortizarea ca resursa baneasca poate fi privita si ca o suma de bani care se detaseaza din activele imobilizate care permit societatilor:

a)     mentinerea constanta a activelor, in cazul in care s-au utilizat resurse financIVe proprii pentru obtinerea acestora;

b)     rambursarea exacta a creditelor, atunci cand s-au utilizat resurse financIVe imprumutate pentru procurarea activelor fixe.

Aprecierea caracterului amortismentului prin prisma continutului sau de capital lichid, apt pentru a fi reinvestit, ma obliga sa precizez rolul sau in capacitatea de refinantare sau chIV se poate pune intrebarea daca nu cumva joaca un rol nu numai in asigurarea reproductiei simple cat si ale celei largite.

As putea face urmatoarele precizari:

Scopul final al amortizarii capitalului fix il constituie asigurarea inlocuirii lui, prin urmare asigurarea investitiilor pe termen lung, acesta insemnand ca pe parcurs, amortismentul nu poate fi folosit in mod temporar, deci pentru finantarea activitatii curente de productie.

Nici un intreprinzator modern nu acumuleaza amortismente anuale in vederea utilizarii lor numai in momentul scoaterii din functiunea mijlocului fix complet amortizat, ci numai pentru finantarea inlocurii lor.Ori de cate ori se pune problema efectuarii unor investitii, societatile isi utilizeaza toate resursele imobilizate, IV amortismentul este o asemenea resursa.

În practica, se desfasoara doua fenomene distincte in ceea ce priveste motivatia si continutul, dar asemanatoare in ceea ce priveste felul de manifestare, fenomene care le voi denumi “Fenomenul 1” si “Fenomenul 2”.Ambele se pot observa cu usurinta in conditii normale de activitate economica.

Fenomenul 1

In conditii normale, ca urmare a progresului tehnic tot mai intens, productivitatea muncii este accentuata, ceea ce duce la sporiri apreciabile ale productiei, o sporire corespunzatoare a ofertei si o o ieftinire relativa a produselor.În cazul in care o societate decide sa isi inlocuiasca imobilizarile corporale complet uzate, instalate cu “n” ani in urma, cu echipamente identice cu cele pe care le caseaza, ea ar cheltui mai putin decat vechea valoare de inventar si ar putea deci finanta din diferenta, achizitii de echipamnete suplimentare.Nici o societate nu inlocuieste insa echipamentele uzate cu altele identice, ci, cu ocazia inlocuirii, ea va introduce echipamnete avansate din punct de vedere tehnic.Noile echipamente reprezinta in raport cu utilajele inlocuite o reluare largita a activitatii; evident ele sunt mai scumpe, dar, pe unitate de utilitate pe care o asigura, mai ieftine in comparatie cu cele vechi.

Fenomenul 2

Nicio societate nu cumuleaza amortismentul spre a-l folosi doar in momentul inlocuriii activului complet amortizat, ci il foloseste cu ocazia proximei investitii de realizat, ccea ce face ca masa activelor imobilizate sa cresca fara utilizarea altor resurse financIVe; amortismentul are o anumita capacitate de multiplicare.

Cheltuielile de inlocuire a utilajelor uzate la o societate in dezvoltare, absorb o parte din amortismentele anuale, proportia fiind din ce in ce mai mica pe masura sporirii ratei de crestere a investitiilor sau durata de viata a activelor devine mai lunga. Cu alte cuvinte, amortismnentele exclud cheltuielile efective de inlocuire cu utilaje identice.Diferenta de amortizare este folosita la finantarea investitiilor de dezvoltare.

Efectul multiplicator al amortismmentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi stabile, perioada in care societatea inregisteaza o cerere permanenta pentru produsele/serviciile sale si in care ea reinvesteste permanent disponibilitatile obtinute pe seama amortizarii in echipamnte de acelasi fel si la acelasi pret.În perioadele de inflatie, societatea va inregistra o decapitalizare in momentul in care nu isi actualizeaza amortismentul la inflantie prin calcularea lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix.

Amortizarea ca element al costurilor se refera la acea parte a cheltuielior care se vor recupera cu ocazia vanzarii produselor sau serviciilor.Ponderea amortizarii in costuri variaza de la un sector la altul de activitate si de la o societate la alta.Costurile de productie pentru intreaga perioada de existenta a activelor vor trebui incarcate cu cheltuieli privind amortizarea egala cu diferenta dintre pretul de achizitie si valoarea reziduala a elementelor de active imobilizate.

Progresul tehnic care se resimte in sectorul economic, are ca efect devansarea costurilor variabile de catre costurile fixe in totalul costurilor productiei, ceea ce determina o importanta sporita a amortismentului ca element definitoriu al costurilor fixe, pe care numerosi economisti il considera ca o caracteristica a economiei moderne si contemporane, datorita ponderii crescande a activelor imobilizate in patrimoniul societatilor.

Amortismentul are un caracter fix, cheltuiala cu amortizarea fiind o cheltuiala constanta, in afara situatiilor cand se aplica metode de amortizare specifice (degresiva, accelerata).De aici va rezulta ca aceasta constanta nu va putea fi redusa in mod absolut ci doar in mod relativ, prin reducerea cheltuielilor cu amortizarea pe unitate de produs.Reduecere ei este impusa de cerinta cresterii profitabilitatii, eficientei folosirii activelor fixe.

Ca element al costului, amortismentul determina marja profitului, si, uneori, si nivelul preturilor, cel putin al pretului de oferta, stabilirea amortismentului dobandind semnificatie de politica financIVa pentru societate pe de o parte, IV pe de alta parte este rezultanta influentei manifestate de comportamentul consumatorului si de politica fiscala a statului.

Cele doua ipostaze ale amortimentului, ca element al cheltuielilor de exploatare si ca sursa de finantare a investitiilor se contrazic in orice moment pe planul intereselor economice cat si cele macroeconomice.Ca element de cheltuiala, societatile reclama reducerea lui pentru cresterea rentabilitatii, IV ca sursa de finantare, societatile pretind majorarea lui, in scopul acoperirii necesarului de surse in crestere, determinat de evolutia tehnica si tehnologica.

Realizarea unui punct de echilibru intre aceste interese este posibila prin adopatarea unei metodologii de amortizare in limitele legiferate in acest domeniu si in cel al fiscalitatii, prezentate mai sus in lucare, care sa raspunda mai multor cerinte si anume:

Amortismentul sa fie cuprins in costul produselor sau serviciilor realizate de societate intr-o marime suficienta, astfel incat sa nu conduca nici la crearea de profituri fictive nici la scaderea artificiala a acestora; in primul caz, amortismentele sunt sub valoarea deprecierii reale suferite de elementele componente ale capitalului fix si determina inregistrarea unor profituri exagerate, care vor da nastere unor distribuiri de dividende fictive cu consecintele unor plati mari de lichiditati in gestiunea societatii; in cel de al doilea caz, incarcarea exagerata a costurilor va crea resurse de autofinatare, in situatia incasarii produselor sau serviciilor vandute, dar va afecta interesele actionarilor pe linie de dividende;

Regimul de amortizare sa ofere posibilitatea influentarii uniforme a costului produselor/serviciilor; acest lucru se poate realiza prin aplicarea amortimentului variabil, in functie de cantitatea de produse sau servicii sau prin aplicarea sistemului accelerat de amortizare care tine cont de randamentele mai ridicate in prima parte de functionare a mijlocului fix, cand cheltuielile de intretinere si reparatii sunt mai mici si de compensarea cresterii acestora catre sfarsitul duratei de viata, cu amortismente din ce in ce mai reduse;

Pierderile rezultate din actiunea uzurii morale sa fie cat mai mici; aceasta ar insemna, in situatia aplicarii amortizarii linIVe, fie acordarea posibilitatii de a scurta durata de viata a mijlocului fix apreciata la punerea in functiune cand se sesizeaza pericolul uzurii morale, fie a stabilirii pe cont propriu a duratelor de folosinta., in functie de tendinta evolutiei progresului tehnic si a cererii de produse sau servicii realizate prin intermediul mujlocului fix, daca se aplica metode accelerate, este dovedit ca astfel de pierderi vor fi mici;

Amortismentele sa contribuie la reinnoirea echipamnetelor in ritmul strategiei stabilite de societate, respectiv sa asigure fonduri pentru inlocuirea mijloacelor fixe uzate, aceasta insemnand permanenta corelare dintre amortismente si valoarea de inlocuire.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. Batrancea, I.., Analiza financIVa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

2. Bistriceanu, Gh., Adochitei M., Negrea E., Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001

3. Calin, O., Ristea. M, Bazele Contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Dutescu, A., Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de contabilitate, CECCAR, Bucuresti, 2001

5. Feleaga, N., Malciu, L., Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002

6. Marin, T. Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 16 Imobilizari corporale, Editura CECCAR, Bucuresti 2003

7. Matis, D. & all,Bazele Contabilitatii, Editura Alma Mater, 2005

8. Matis, D., & Pop, A. Contabilitate financIVa, Editura Alma Mater, 2007

9. Margulescu, D., Niculescu M., Robu, V., Diagonosticul economico-financIV, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

10. Oprean, I., Popa, I.E., Lenghel, R.D., Procedurile auditului si ale controlului financIV, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

11. Pantea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financIVa romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2008

12. Peres, I. & all, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2004

13. Ristea, M., Dumitru, C.G., Paunescu, M. & Guse. R.: Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 36: Deprecierea activelor, editura CECCAR, Bucuresti, 2004

1 Stoian, A., Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Editura Infomedica, Bucuresti, 1997

15. *** Hotarare nr. 1553 din 18/12/2003, privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe

16. *** Hotararea Guvernului nr. 105 din 31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe din Monitorul Oficial din 12.02.2007

17. *** IAS 16 – versiunea in limba romana, Editura CECCAR, Bucuresti 2003;

18. *** Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile ulterioare

19. *** Legea contabilitatii nr.82/1991, revizuita si actualizata

20. *** Legea nr. 571/2003 (Codul Fiscal actualizat), cu modificarile si completarile ulterioare

21. *** Ordinul nr 2347 din 2007 din 12/12/2007 publicat in Monitorul Oficial nr 25 din 14 ianuarie 2007 a fost modificat si completat OMFP nr 1752/2005

22. *** Ordinul nr 2347/2007 – modificarea OMFP nr 1752/2005

23. *** OMFP 1752/2005 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Part I, nr. 1.080 din 30 Noiembrie 2005

2 *** OMFP nr 1753 din 22.11.2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea elementelor de active si pasiv, publicat in M.O. nr 1174 din 13.12.2004

25. *** ORDIN Nr. 1775 din 29 noiembrie 2004 privind unele reglementari in domeniul contabilitatii

26. *** Standardele Internationale de Raportare FinancIVa (IFRS), Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

27. www.mfinantelor.ro

28. www.kpmg.ro

29. www.iasb.org








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




PLAN DE AFACERI SC AUTO S.R.L
Intinderea lucrarilor de audit al proiectelor
PLAN DE AFACERE - PASTRAVARIE
Negocierea – o modalitate directa de contact cu partenerii de afaceri
EFECTUL DE LEVIER FINANCIAR (ELF)
Structura si utilizarea raportului de audit
Analiza globala a firmei
SCHITA PLAN AFACERE DUPA O IDEE PROPRIE - BON MARIAGE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu