Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Alternarioza cartofului - Alternaria porri f.sp.solani si A. tenuis

Alternarioza cartofului - Alternaria porri f.sp.solani si A. tenuis


Alternarioza cartofului - Alternaria porri f.sp.solani si A. tenuis

Alternarioza sau "arsura timpurie" a cartofului apare in zonele sau in perioadele secetoase si calduroase, putand produce pagube similare cu ale manei, ajungand la 25-50 % cand este semnalata pe foliaj si chiar mai mari daca boala se extinde la tuberculi.

Simptome. In cursul lunilor mai-iunie pe foliole apar pete ovale, circulare sau colturoase, pe suprafata carora se observa zonalitati concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f.sp. solani, in timp ce  A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observa prin pete brune-inchis usor scufundate in dreptul carora are loc o putrezire neagra a pulpei.

Agentul patogen - Alternaria porri (Ell.) Neerg. f.sp. solani (Ellis et Mart.) Neerg si A. tenuis Nees - fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes.

Talul filamentos al agentilor patogeni are o crestere centrifuga si in functie de alternanta de temperatura (zi-noapte) formeaza pe limbul frunzelor zonalitatile concentrice pe care apar conidiofori bruni, simpli, septati, ce poarta terminal conidii dispuse in lanturi. Acestea sunt brune-negricioase, de 90-180 x 15-25 m, pluricelulare cu numeroase septe transversale si cateva longitudinale (A. porii f.sp. solani) sau de 30-36 x 14-15 m, cu 3-5 pereti transversali si altii longitudinali, cu aspect muriform de culoare oliv-brune ( A. tenuis).



Conidiile germineaza rapid la temperaturi variabile (6-34oC) si in conditii de umiditate redusa, fiind suficienta o ceata sau roua pentru ca ele sa dea filamente de infectie. Aceasta caracteristica a conidiilor a dus la atribuirea denumirii de "falsa mana" sau "arsura timpurie", deoarece zonele afectate se necrozeaza timpuriu inaintea aparitiei atacului de mana.

Epidemiologie. Ciupercile se raspandesc in cursul perioadei de vegetatie prin conidii iar de la un an la altul persista in tuberculi sau in resturile vegetale pe care continua sa traiasca saprofit. In zonele de mare cultura a cartofului boala este semnalata intai pe soiurile timpurii, apoi pana toamna si pe celelalte soiuri. Conidiile aparute in toamna rezista chiar la temperaturi de -32oC.

Prevenire si combatere. Masurile agrotehnice prin care se asigura plantelor un nivel de fertilizare optim, precum si o aprovizionare ritmica cu apa limiteaza posibilitatile de instalare a agentului patogen. Fertilizarea cu doze mari de fosfor sensibilizeaza plantele la aceasta boala, in timp ce ingrasamintele cu azot sporesc rezistenta acestora (Gh. Iacob, 1979). Distrugerea resturilor vegetale sau incorporarea lor adanca si un asolament rational, diminueaza simtitor inoculul existent in sol. Tratamentele chimice aplicate preventiv pentru mana sunt eficace si pentru acest agent cu conditia sa fie aplicate mai devreme in cazul anilor secetosi si caldurosi. Se pot face tratamente speciale cu produse din grupele: Gr. A: Antracol 70 WP 1,5-2,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Dithane M 45-2 kg/ha; Polyram combi-1,8 kg/ha (t.p. 21 z.); Polyram DF-1,8 kg/ha (t.p. 21 z.); Gr. F: Bravo 500 SC-1,5 l/ha; Rover 500 SC -2 kg/ha; Gr. K: Altima 500 SC 0,3-0,4 l/ha; Gr. L: Brestan 60 WP-0,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha in perioada de crestere maxima a frunzisului).





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.