Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » asigurari
ASIGURAREA CLADIRILOR, ALTOR CONSTRUCTII SI A CONTINUTULUI ACESTORA, PENTRU PAGUBE PRODUSE DE INCENDII SI ALTE CALAMITATI

ASIGURAREA CLADIRILOR, ALTOR CONSTRUCTII SI A CONTINUTULUI ACESTORA, PENTRU PAGUBE PRODUSE DE INCENDII SI ALTE CALAMITATI



ASIGURAREA CLADIRILOR, ALTOR CONSTRUCTII SI A CONTINUTULUI ACESTORA, PENTRU PAGUBE PRODUSE DE INCENDII SI ALTE CALAMITATI

1.Conditii generale privind obiectul si riscurile asigurate

Aceasta asigurare are, pe de o parte, un cadru global, ca asigurare cu caracter facultativ, iar pe de alta parte, un cadru restrictiv, ca asigurare inclusa in portofoliul propriu, de catre o anumita societate de asigurari, in baza unor conditii de asigurare specifice.

Se poate incheia de catre persoane fizice si juridice, cu sediul sau resedinta in Romania, cu societatile de asigurare care au in portofoliul de asigurari un asemenea produs.

In principiu, obiectul si riscurile asigurate comporta o tratare relativ unitara, la o societate de asigurari sau alta, in timp ce alte elemente ce configureaza mecanismul asigurarii sunt diferentiate.

Obiectul asigurarii. Pot constitui obiect al acestei asigurari urmatoarele bunuri:



a) cladirile si alte constructii (inclusiv instalatiile fixe aferente) care servesc pentru: locuinte, birouri, constructii si dotari industriale si de alta natura, magazine, depozite de marfuri, ateliere, teatre, cinematografe, cluburi, muzee, expozitii, dependinte etc.; cladirile in curs de constructie, imprejmuirile etc.;

b) masinile, utilajele, instalatiile, motoarele, uneltele, inventarul gospodaresc si alte mijloace fixe;

c) marfurile, materiile prime si auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite si alte mijloace circulante materiale.

In acest context, nu pot constitui obiect al acestei asigurari urmatoarele bunuri:

a) banii, hartiile de valoare, documentele, registrele, titlurile de valoare, actele, manuscrisele, pietrele scumpe, obiectele din metale pretioase, marcile postale si alte asemenea, cu exceptia obiectelor de muzeu sau expozitie;

b) bunurile din gospodariile persoanelor fizice, animale, culturi agricole, autovehicule si alte vehicule cu tractiune mecanica, navele si alte bunuri care comporta asigurari in baza altor conditii speciale de asigurare;

c) solarii si tunele, alte constructii speciale.

Riscuri asigurate. In asigurarea cladirilor, altor constructii si a continutului lor se iau in considerare urmatoarele riscuri generale: incendiu, traznet, explozie, ploaie torentiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundatie, furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada pe cladiri sI constructii, avalanse de zapada, caderea pe cladiri a unor corpuri etc.

Se asimileaza acestor riscuri, si deci se acorda despagubiri si pentru pagube generate de: a) cazurile de demolare sau demontare a unor cladiri si constructii, de demontarea si mutarea unor mijloace fixe ca urmare amenintarii generate de producerea si extinderea riscului de baza, asigurat ( incendiu, inundatie, cutremur de pamant, prabusiri sau alunecari de teren etc.);

b) cazurile de izbire a cladirilor si altor constructii de catre un vehicul;

c) cheltuielile aferente lucrarilor de curatare a locului in care s-a produs cazul asigurat, propriu-zis;

d) carbonizarea sau topirea unor obiecte de natura mijloacelor fixe sau a mijloacelor circulante, ca urmare cazurilor de incendiu si alte calamitati produse la cladiri si alte constructii;

e) avarii accidentale produse la instalatiile de apa, gaze, canalizare, incalzire centrala etc.;

f) pierderea sau disparitia bunurilor asigurate cauzate direct de riscuri asigurate.

Nu se asimileaza riscurilor asigurate evenimente ca: distrugeri la bunurile asigurabile mentionate datorate unor surse normale de caldura sau prin oxidare, fermentare, caldura, afumare etc.: distrugeri provenind din actiunea curentului electric, neurmate de incendiu; riscuri provenind din prelucrarea bunurilor la caldura sau foc deschis etc.

Sfera riscurilor asigurate si modul de prelucrare a lor in asigurare poate sa difere de la o societate de asigurari la alta. Asa de exemplu societatea Asigurarea Romaneasca preia in asigurare in mod global riscurile mentionate anterior, vizand cladirile, constructiile si continutul acestora. Dimpotriva, societatea de asigurari ARDAF s.a. si ASIT s.a., au emis in acelasi scop trei categorii de polite, dupa sfera riscurilor (polita Standard, polita Standard extinsa si polita Toate riscurile).

De fapt, la asigurarea cladirilor si altor constructii, societatea ASIT s.a., diferentiaza riscurile in cadrul a trei categorii: risc redus, risc mediu, risc inacceptabil).

2. Mecanismul asigurarii cladirilor, altor constructii si a continutului acestora, pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati

Asigurarea facultativa a cladirilor si constructiilor are o sfera larga de cuprindere a bunurilor de aceasta natura, ea putandu-se incheia, atat de catre persoane fizice, cat mai ales juridice, cu oricare societate de asigurare care are in portofoliul sau acest produs.

Obiectul asigurarii il constituie cladirile si constructiile de orice fel, indiferent daca apartin persoanelor fizice sau juridice (cladiri de locuit, cladiri si constructii industriale, agricole, comerciale, din domeniul transporturilor, cladiri cu destinatie culturala etc., alte cladiri si constructii in curs de construire, imprejmuiri si altele. Apoi, are ca obiect si mijloacele fixe (masini, utilaje, instalatii etc.) precum si mijloacele circulante (materiale, marfuri, semifabricate etc.), care constituie continutul cladirilor si constructiilor ce apartin persoanelor juridice.

Cat priveste continutul cladirilor si constructiilor apartinand populatiei, in asigurarea cu caracter facultativ, in principiu, se exclud bunurile gospodaresti care fac obiectul altor asigurari.

Riscurile impotriva carora societatile acorda protectia de asigurare sunt cele cu caracter general ( incendiu, pagube generate de calamitati ale naturii ) si asimilate, precizate anterior, in cadrul conditiilor generale de asigurare referitoare la cladiri si constructii.

Mecanismul asigurarii cladirilor si constructiilor comporta anumite aspecte caracteristice referitoare la: modul de incheiere a asigurarii, suma asigurata, prima de asigurare, raspunderea partilor etc.

Asigurarea a cladirilor si constructiilor se incheie , la solicitarea persoanelor fizice si juridice, pe baza declaratiei de asigurare , respectiv a contractului de asigurare. Durata asigurarii este de un an, dar la cerere asigurarea poate fi incheiata si pe perioade mai reduse de timp ( de cel putin trei luni ).

Suma asigurata se stabileste prin negociere intre asigurat si societatea de asigurari, in baza declaratiei de asigurare, dar tinand seama de valoarea din nou a bunului asigurat ( deci valoarea de inlocuire, diminuata cu uzura) in momentul asigurarii.

Suma asigurata se poate stabili astfel:

a) pentru cladiri si constructii, separat pentru fiecare cladire sau constructie in parte, precum si pentru fiecare obiect de muzeu sau expozitie, lucrare de arta etc.:

b) pentru bunurile ce reprezinta continutul cladirilor si constructiilor (adica mijloace fixe si mijloace circulante materiale), global, pentru toate bunurile din aceeasi grupa, prevazuta in tariful de prime, bunuri care se afla in cladirile si constructiile respective sau separat pentru fiecare bun ori pentru unele bunuri din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime.

In cazul asigurarii unor platforme undustriale, combinate, uzine etc. pentru stabilirea sumei asigurate se impune efectuarea inspectiei de risc de catre organe de specialitate. Prin inspectia de risc pot fi identificate informatii referitoare la: natura si structura bunurilor asigurate; la argumentarea sumei asigurate, distinct pentru cladiri si constructii, respectiv pentru continutul acestora; la obiectul de activitate; natura riscurilor; datele statistice cu privire la cuantumul pagubelor intr-o anumita perioada de timp.

Prima de asigurare se calculeaza potrivit sistemului de cote tarifare de asigurare, diferentiate pe categorii de cladiri, constructii si pentru celelalte bunuri, precum si pe localitati, urbane sau rurale, in care isi au sediul sau amplasamentul aceste bunuri.

Tariful de prime de asigurare este stabilit in lei, la fiecare 100 lei din suma asigurata, pe feluri de cladiri, constructii si pe grupe de bunuri.

Diferentierea tarifelor de prime de asigurare pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune) este argumentata prin variatia frecventei si intensitatii riscurilor in diferitele categorii de localitati. Diferentierea tarifelor de prime de asigurare pe grupe de bunuri, ( locuinte, cladiri industriale, comerciale, agricole si de alta natura, depozite, cladiri cu scop cultural etc), in cadrul acestei forme de asigurare, tine seama de raportul dintre riscurile asigurate si scopul sau destinatia acestor bunuri. Se remarca apoi diferentierea tarifelor de prime de asigurare, pentru cladiri si constructii, fata de bunurile reprezentand continutul acestora (mijloace fixe, instalatii, mijloace circulante materiale etc.) tinand seama de masura in care acestea sunt sau nu combustibile ori usor inflamabile.

Plata primelor de asigurare se face anticipat si integral, in numerar sau prin virament la societatea de asigurari cu care s-a perfectat contractul de asigurare. La asigurarile incheiate pe o perioada de un an, la cererea asiguratului, de regula, plata primelor de asigurare poate fi efectuata si in mod esalonat, in rate subanuale.

Raspunderea partilor este stabilita prin contractul de asigurare astfel incat sa stimuleze aportul acestora in derularea asigurarii.

Raspunderea societatii de asigurare se declanseaza, de regula, dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-au achitat primele de asigurare si s-a incheiat contractul de asigurare. Raspunderea asiguratorului inceteaza la orele 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a incheiat asigurarea.

Raspunderea asiguratului consta in obligatia acestuia de a intretine bunurile asigurate cladirile, constructiile si alte bunuri asigurate in conditii corespunzatoare destinatiei acestora, pentru a preveni producerea unor pagube. La producerea cazului asigurat, asiguratul trebuie sa ia toate masurile posibile, de limitare a pagubelor, pe seama asiguratorului si in limita sumei asigurate, de paza si de pastrare a bunurilor calamitate; sa instiinteze in scris societatea de asigurari asupra producerii evenimentului asigurat, intr-un termen bine precizat prin contractul de asigurare; sa instiinteze, in caz de incendiu sau explozie, organele de politie si unitatile de pompieri.

Daca prin nerespectarea acestor obligatii de catre asigurat, s-ar produce pagube la bunurile asigurate, in principiu, societatea de asigurari poate denunta contractul de asigurare, chiar fara restituirea primelor de asigurare achitate sau poate refuza despagubirea ca urmare producerii pagubei.

3. Despagubirea de asigurare

Intervine odata cu, sau ca urmare, producerii cazului asigurat, tinandu-se seama de faptul daca cladirile si constructiile respective fac obiectul asigurarii. Cu aceasta ocazie se impun succesiv urmatoarele operatii: instiintarea, constatarea pagubei, evaluarea pagubei, calculul si plata despagubirilor.

Instiintarea cu privire la producerea cazului asigurat se face, in scris, de catre asigurat, la societatea de asigurari cu care se afla in relatii de asigurare, in cadrul unui termen limita, stabilit prin lege ori prin contractul de asigurare.

Constatarea pagubei. La cladiri si constructii se efectueaza de catre societatea de asigurare, care a fost instiintata in prealabil, prin inspectorii de daune. La constatare participa asiguratul, persoana fizica ( sau un membru major al familiei acestuia), respectiv un reprezentant al conducerii unitatii asigurate, al persoanei juridice, dupa caz, organe ale Politiei si unitatilor de pompieri, precum si doi martori.

Rezultatele constatarii se inscriu in procesul verbal de constatare.

Evaluarea pagubei. Pentru cladiri si constructii se tine seama de faptul ca, urmare producerii cazului asigurat, se poate inregistra: paguba totala sau paguba partiala, in ambele ipoteze, cu recuperari sau fara recuperari.



Paguba totala ,la cladiri si constructii, inseamna ca: in urma producerii cazului asigurat (incendiului, calamitatii naturale etc.) cladirea a fost distrusa in intregime, fara a putea fi identificate resturi care s-ar mai putea intrebuinta sau valorifica; au fost distruse partile principale ale cladirii sau constructiei ( plansee, pereti laterali, fundatia etc.); refacerea prin reparatii nu mai este posibila; costul reparatiilor, mai putin uzura , depaseste valoarea cladirilor sau altor constructii la data producerii evenimentului asigurat.

Paguba totala fara recuperari este aceea generata de evenimentul asigurat in urma careia nu se pot recupera nici un fel de materiale sau elemente de constructii.

Paguba totala cu recuperari este acea paguba generata de evenimentul asigurat, in urma careia pot fi recuperate materiale si parti componenete ale cladirii sau constructiei (caramizi, usi, lemnarie etc.).

Paguba partiala, la cladiri si constructii afectate de producerea evenimentului asigurat, semnifica faptul ca cladirea sau constructia respectiva a suferit distrugeri mai mici, care nu au afectat structura de rezistenta, ci au afectat superficial unele parti ale cladirii, dar in urma unor reparatii cladirea poate fi folosita mai departe.

Paguba partiala fara recuperari presupune ca in urma avariilor produse la cladiri si constructii nu au rezultat materiale folosibile, valorificabile ( fiind vorba, in principiu, de avarii la tencuieli, zugraveli ori de incendiu).

Paguba partiala cu recuperari apare in cazul in care din partea distrusa, avariata, a cladirii sau constructiei se pot recupera unele materiale sau elemente constructive (caramizi, materiale de constructii, deseuri etc.).

Evaluarea pagubei tine seama de caracterul acesteia. Paguba reflecta valoarea reala a cladirii sau partii distruse a cladirii, la data producerii evenimentului asigurat, din care s-au scazut eventualele recuperari.

Valoarea reala a cladirii ( sau partii din cladire) avariate se stabileste in functie de valoarea de inlocuire (din nou) a cladirii ( sau a partii din cladire) din care se scade uzura.

Valoarea de inlocuire (din nou) a unei cladiri ( ori a partii din cladirea avariata) la data producerii pagubei - in cazul de paguba partiala - se stabileste pe baza devizului de lucrari de reparatii sau refaceri. Evaluarea valorii de inlocuire a cladirii pe baza devizului are loc dupa normele generale de intocmire a devizului pe categorii de lucrari, pe obiect sau pe parti de obiect.

In cazul de paguba totala se poate folosi in acest scop evaluarea globala . Evaluarea globala a unei cladiri intr-o perioada anterioara lua in considerare gruparea cladirilor si a constructiilor in mai multe categorii, si anume: I. cladiri de locuit; II. baracamente: III. depozite si magazii; IV. ateliere si mori taranesti, prese de ulei; V. remize; VI. soproane; VII. grajduri, ingrasatorii, saivane; VIII. cotete, crescatorii de pasari, hale; IX. laptarii; X. sere, patule, solarii, tunele acoperite cu folii de polietilena.

Aceasta grupare avea in vedere cadrul asigurarii, prin efectul legii, a cladirilor si constructiilor, din fostul sector cooperatist agricol. In mod evident, se impunea a fi revazuta si desigur adaptata la actualul cadru al asigurarii cladirilor si constructiilor.

De altfel o asemenea grupare a cladirilor, constructiilor si a continutului acestora, in vederea evaluarii de asigurare, este prezentata in tabelul 10.1., asa cum a fost conceputa de societatea de asigurare AGRAS s.a. Bunurile de natura celor mentionate sunt structurate in 7 grupe si au in vedere toate ramurile si sectoarele economiei nationale, in masura in care aceste bunuri intra sub incidenta asigurarii.

Tabelul 10.1

TARIFUL DE PRIME

pentru asigurarea cladirilor, alte constructii si a continutului acestora pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati

PRIMA ANUALA

- lei/100 lei suma asigurata -

ORASE

SATE

Nr.

crt.

GRUPA DE BUNURI

Cladirea

plus insta-

latiile afe-

rente

Continutul

Cladirea

plus insta-

latiile afe-

rente

Continutul

I.

Locuinte, birouri, dependinte, gospodarii, anexe si altele asemanatoare

II.

Grajduri, magazine, restaurante, cofetarii, depozite cu marfuri si altele asemanatoare cu:

- produse neinflamabile,


necombustibile

- produse inflamabile,

combustibile

III.

Constructii cu scop lucrativ si

prestari servicii, cu exceptia

celor de la pct.IV-VI

- care nu utilizeaza in procesul de productie produse combustibile, inflamabile

- care utilizeaza in procesul de productie produse combustibile sau inflamabile

IV.

Unitati de morarit si panificatie,

fabrici de ulei, distilerii de alcool

si altele asemanatoare

V.

Centre de mecanizare in agri-

cultura, tractoare, masini si

utilaje agricole si altele asema-

natoare

VI.

Depozite de carburanti, statii

de alimentare cu carburanti si



altele asemanatoare

VII

Instalatii culturale (teatre, cine-

matografe, muzee, expozitii,

targuri, lacase de cult etc.)

In vederea evaluarii globale a pagubelor, la cladiri si constructii, luand ca baza incadrarea acestora intr-un anumit numar de categorii, se impune luarea in considerare a calitatii acestora.

In acest context, se remarca oportunitatea incadrarii cladirilor si constructiilor in una din cele trei grupe de calitate, in functie de elementele constructive, materialele de constructii folosite pentru realizarea acestor elemente (fundatie, zidarie, plafoane, tamplarie, acoperis, finisaje etc.), precum si de calificarea fortei de munca utilizate. Astfel, la calitatea I-a se cuprind cladiri si constructii la edificarea carora s-au folosit materiale de constructii noi, rezistente si forta de munca corespunzator calificata. La calitatea a II-a se includ cladiri si constructii realizate cu materiale bune sau mediocre, dimensionate economic, cu respectarea prescriptiilor tehnice, cu o executie simpla, dar fara vicii la elementele principale de constructie, prin folosirea fortei de munca calificate. La calitatea a III-a se incadreaza cladiri si constructii executate cu materiale mediocre, inferioare sau cu defecte, cu materiale din demolari, lucrarile avand in general caracter provizoriu si fiind realizate cu forta de munca necalificata.

Deci, in functie de tipul, categoria, cladirii si de incadrarea in una din grupele de calitate se stabileste valoarea din nou pe metru patrat de suprafata construita a cladirii sau constructiei.

Valoarea din nou a cladirii se stabileste prin inmultirea suprafetei totale a cladirii, cu valoarea din nou, pe metru patrat: .

Metoda evaluarii globale a cladirilor si constructiilor, practicata in asigurari, are avanatajul ca este operativa si simpla, permitand stabilirea valorii din nou (deci de inlocuire) a acestora, iar pentru cerintele evaluarii pagubei, a valorii reale a cladirii sau constructiei.

Valoarea reala a cladirii sau constructiei se stabileste prin corectarea valorii din nou cu gradul de uzura al cladirii sau constructiei. Gradul de uzura depinde de vechime si starea de intretinere a cladirii sau constructiei. In practica sau elaborat tabele cu coeficientii valorii ramase (si nu cu coeficientii de uzura). Deci, .

Vechimea cladirii influenteaza substantial gradul de uzura si se stabileste in functie de: anul constructiei, inscris in evidente (la primarii, la organele financiare etc.), data autorizatiei de constructie etc.

Starea de intretinere a cladirii se apreciza cu unul din calificativele: buna, mediocra, rea.

Starea de intretinere buna se apreciaza atunci cand cladirea nu necesita reparatii la elementele principale ale constructiei, acestea raspund unor cerinte de rezistenta si functionalitate, fiind necesare doar unele lucrari de intretinere curenta ( spoieli, zugraveli etc.), mici reparatii la diferite parti componente.

Starea de intretinere mediocra se apreciaza atunci cand cladirea, pentru a fi readusa la starea de functionalitate, necesita reparatii mijlocii la elementele principale de constructii, reparatii la fundatii, la zidarie, inlocuirea unor stalpi de sustinere, tencuieli, pardoseli, invelitori in proportie de 30 - 40%, reparatii la scheletul acoperisului, zugravit si vopsit in proportie de pana la 100%.

Starea de intretinere rea poate fi apreciata atunci cand cladirea, constructia, da semne de daramare si ruina, impunandu-se reparatii capitale afectand elementele de rezistenta ale cladirii, fundatii, zidarie, rezistenta, pardoseli, tavane, acoperis etc.

La stabilirea starii de intretinere, in functie de criteriile enuntate, se tine seama de eventualele renovari aduse cladirii.

Calculul despagubirii. In asigurarea cladirilor si constructiilor, despagubirea se bazeaza pe principiul primului risc, atat in ipoteza pagubei totale cat si in cazul pagubei partiale: .

In calculul despagubirii se iau in considerare: valoarea pagubei, valoarea reala a cladirii sau constructiei, din momentul producerii cazului asigurat si suma asigurata. Cu privire la evaluarea pagubei si stabilirea valorii reale a cladirii sau constructiei care face obiectul asigurarii, deci si al despagubirii, au fost prezentate aspectele metodologice si procedurale. Cat priveste suma asigurata, aceasta a fost stabilita prin contractul de asigurare, a cladirilor asigurate

Prin urmare despagubirea se calculeaza global, in cazul in care cladirea, constructia respectiva, este asigurata. In calculul despagubirii se impune luarea in considerare a unor coeficienti de corectie a (pretului) valorii cladirilor si constructiilor, fata de un moment de referinta.

Despagubirea nu poate depasi valoarea cladirii sau constructiei, din momentul producerii cazului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma asigurata. Sumele reprezentand despagubiri se remit asiguratului intr-o singura transa ori ca avans, cu reglare ulterioara.

Dupa plata despagubirii, pentru paguba produsa din riscuri asigurate, asiguratorul procedeaza la reducerea sumei asigurate, pentru restul perioadei de asigurare, cu suma achitata asiguratului drept despagubire.

Societatea de asigurari poate refuza plata despagubirii, in anumite cazuri, cum ar fi atunci cand: paguba a fost produsa cu intentie de catre asigurat, beneficiar sau de catre persoanele fizice majore care gospodaresc impreuna cu asiguratul, respectiv beneficiarul: paguba a fost produsa de catre un membru din conducerea unitatii asigurate sau de catre prepusii acestora; paguba a fost produsa din culpa persoanelor mentionate anterior.

De altfel, mai sunt si alte cazuri asimilate celor precizate, in care nu se acorda despagubiri si anume pentru:

- pagube indirecte (generate de reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatii, scaderea preturilor etc.);

-pagube generate de intreruperea folosintei sau exploatarii cladirii, constructiei etc;

-pagube produse de operatii militare in timp de razboi;

-cheltuielile care reflecta transformarea si imbunatatirea calitatii cladirilor si constructiilor fata de starea lor inainte de producerea evenimentului asigurat sau pentru avarii necuprinse in asigurare.

Determinarea valorii pagubelor, pentru bunuri reprezentand continutul cladirilor si constructiilor (deci mijloace fixe si mijloace circulante materiale etc.), are loc in functie de specificul fiecarui element.

Paguba totala, la mijloace fixe, este in functie de valoarea de inventar sau valoarea din nou ,a acestora, din care se scade uzura, si eventualele recuperari. Paguba partiala se estimeaza in functie de evaluarile din devizul de reparatii.

Paguba datorata unor evenimente asigurate, la mijloace circulante, se estimeaza in functie de volumul bunurilor prejudiciate, avariate, distruse, si pretul de evaluare a lor.

Despagubirea pentru pagube la bunuri asigurate, reprezentand continutul cladirilor si constructiilor este, in principiu, egala cu valoarea pagubei, fara a depasi suma asigurata.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




FUNDAMENTAREA TARIFELOR DE PRIME LA ASIGURARILE DE BUNURI
Conditii specifice pentru riscul de imbolnavire grava (6 afectiuni)
Contractul de garantie
CLIENTUL IN DOMENIUL ASIGURARILOR DE VIATA: TIPOLOGIE. ABORDARI. OBIECTIILE PE CARE LE RIDICA UN POTENTIAL CLIENT LA INCHEIEREA UNEI POLITE DE ASIGURA
Rezervele tehnice in asigurari
ASIGURAREA BUNURILOR IN TIMPUL TRANSPORTULUI (CARGO)
CLASIFICAREA ASIGURARILOR
ASIGURARI COMERCIALE - PENSII PRIVATE FACULTATIVE



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu