Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Masurarea si formele inflatiei

Masurarea si formele inflatiei




Masurarea si formele inflatiei

Desi inflatia este perceputa de catre toti participantii la viata economico-sociala cu intensitati si semnificatii diferite, exista modalitati convenite institutional pentru a-i calcula nivelul si evolutia, pe baza unui indice al preturilor care reprezinta o medie ponderata a preturilor unui anumit numar de bunuri materiale si servicii. Pot fi alese: indicele preturilor de consum (IPC), indicele general al preturilor sau deflatorul PIB (PNB), indicele preturilor bunurilor de capital, indicele costului vietii, scaderea puterii de cumparare a banilor, coeficientul de devansare a cresterii indicatorilor macroeconomici rezultativi (PIB, PNB) de catre masa monetara aflata in circulatie si disponibila pentru achizitionarea marfurilor. Dintre acestea, cel mai utilizat indicator pentru a masura inflatia este IPC. El se determina de organisme autorizate pe baza unui "cos de bunuri' de consum care cuprinde: alimente, bunuri de uz curent si folosinta personala (imbracaminte, incaltaminte, articole de toaleta, pentru sport si excursii) servicii de transport, culturale, de ocrotire a sanatatii si de invatamant, bunuri de folosinta indelungata s.a.

In Romania, evaluarea inflatiei se face pe baza indicelui pretului de consum (IPC) de tip Laspeyres dupa relatia:



in care:

q = categoriile (grupele) de bunuri

i = ponderea pe care fiecare grupa de marfuri o detine in bugetele de familie ale salariatilor, pensionarilor etc.

p = preturile unitare

0,1 = perioada de baza, respectiv curenta

Rata inflatiei = IPC - 100

Concret, in Romania IPC se calculeaza prin luarea in calcul a unui nomenclator de sortimente care cuprinde 1442 de pozitii considerate reprezentative in consumul populatiei structurate in zece grupe de bunuri marfare. Inregistrarea preturilor are loc in 42 de localitati-resedinta de judet si Municipiul Bucuresti, in cateva mii unitati comerciale.

Fiecarei grupe si subgrupe i se atribuie o anumita pondere care rezulta prin Ancheta integrala in gospodarii realizata de catre INS si MMPS.

1. Forme ale inflatiei in functie de intensitate

In functie de intensitatea inflatiei in mod conventional se disting:

Inflatia moderata, (linistita) - caracterizata prin cresterea generalizata a preturilor din cosul de referinta cu 2-3% anual. Ea este un fenomen fiziologic, de regula, reflexul politicilor de stabilizare. In conditiile acestei forme de inflatie se manifesta o mare incredere in moneda; agentii economiei au tendinta sa incheie contracte pe termen lung, fiind convinsi ca preturile bunurilor pe care le vand si le cumpara vor cunoaste evolutii previzibile si moderate; este redusa preocuparea daca plasarea economiilor se realizeaza in active reale sau in titluri. Ca regula, productivitatea factorului munca creste mai intens ca salariile, iar PIB-ul (PNB) real cunoaste evolutii ascendente pe fondul unor anticipari pozitive din partea agentilor economici.

Inflatia deschisa - relevata prin cresterea anuala a preturilor mai mica de 10%, dar superioara celei de 3%. Evolutia economiei devine preocupanta pentru toate categoriile de agenti economici. In tarile dezvoltate ea se manifesta doar episodic fiind insa un criteriu de performanta pentru tarile slab dezvoltate. Cand totusi se manifesta si in tarile dezvoltate, guvernele pun in aplicare masuri si programe antiinflationiste pentru a proteja populatia de unele efecte negative, desi ele nu sunt relevante.

Inflatia galopanta sau inflatia cu doua cifre - expresie si sursa a unor ample dezechilibre in economie. Ea a fost frecvent intalnita in tarile in curs de dezvoltare din Africa, America Latina si doar episodic in tarile dezvoltate. Prezenta unei atare inflatii impune indexarea contractelor cu indicele preturilor sau intr-o valuta considerata relativ stabila; moneda nationala cunoaste o pierdere rapida a valorii economice (puterii de cumparare), rata dobanzii creste rapid, viteza de rotatie a banilor se accelereaza, posesorii acestora ajung sa pastreze asupra lor doar cantitatea de moneda strict necesara tranzactiilor cotidiene; o parte din economii parasesc economia nationala, plasandu-se in strainatate, iar altele sunt sustrase investitiilor productive si orientate spre operatiuni speculative sau plasamente in active reale (case, obiecte de arta, terenuri etc.).

Hiperinflatia caracterizata prin cresteri ametitoare ale preturilor; cererea de moneda nationala scade considerabil, o parte importanta din tranzactii efectuandu se sub forma de troc modern (barter) sau in moneda alternativa. Preturile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real se reduce lunar cu circa 30%; este produsul unor schimbari radicale in viata economica si politica a tarilor in cauza. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, hiperinflatia a fost un fenomen izolat intalnit in unele dintre fostele tari socialiste in procesul tranzitiei (Polonia 1988-1990, cand indicele preturilor a fost circa 1.000%, Rusia 1994, cu un indice al preturilor cu patru cifre si in unele tari din America Latina, cum ar fi Chile, Brazilia etc.), din Asia si Africa, mai ales cele angajate in conflicte militare, convulsii sociale si interetnice de amploare si de durata. Ca regula, hiperiflatia s-a manifestat in tarile si perioadele cu un stat slab si unde se produce o convergenta de interese intre patronat si sindicatele din unele sectoare (puternic monopolizate sau cu structuri oligopoliste pentru a-si proteja reciproc interesele pe seama celorlalte categorii de agenti economici).



2. Tipuri de crestere economica in relatie cu inflatia

In legatura cu relatia dintre cresterea economica si fenomenul inflationist se pot contura mai multe tipuri de crestere economica:

- crestere economica "neinflationista' caracterizata printr-o dinamica relativ inalta a cresterii economice si o inflatie moderata. Inflatia moderata este un factor stimulativ pentru cresterea economica: in perspectiva unei cresteri moderate si stapanite a preturilor sunt impulsionate investitiile vizand modernizarea si retehnologizarea, ceea ce asigura cresterea PIB-ului si PNB-ului real in special pe seama sporirii eficientei utilizarii factorilor de productie. Ritmul de crestere aPIB/locuitor depaseste rata inflatiei. Este o forma sanatoasa de evolutie a economiei caracteristica tarilor dezvoltate in anii '50-'60 sintetizata prin dinamica PIB real superioara ratei inflatiei;

- cresterea economica inflationista releva ca dinamica (ritmul) cresterii economice este depasit de rata inflatiei; PNB-ul si PIB-ul real, au o dinamica inferioara ratei inflatiei;

- in anii '90, numeroase economii s-au confruntat cu fenomenele de stagflatie si slumpflatie.

Stagflatia caracterizeaza acea situatie din economia unei tari concretizata prin inflatie rapida (de regula inflatie deschisa) insotita de stagnare economica. PIB-ul si PNB-ul real stagneaza sau se reduc (fenomenul de recesiune) in conditiile cand preturile cresc, masa monetara stagneaza sau chiar sporeste, iar rata somajului este foarte ridicata.

Slumpflatia defineste situatia cea mai critica dintr-o economie nationala, concretizata prin hiperinflatie si reducerea drastica a PNB-ului si PIB-ului real, somaj cronic, de masa, conjugate cu alte dezechilibre grave interne si externe.

Slumpflatia s-a intalnit temporar in economiile dezvoltate in cursul primului soc petrolier, in unele economii in curs de dezvoltare si in toate fostele tari socialiste in unii ani ai perioadei de tranzitie spre economia cu piata concurentiala.

De la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial pana la jumatatea anilor '60, inflatia n-a fost o problema pentru teoria si practica economica. A fost epoca in care preturile cresteau in limite acceptabile (majorari de 2-3% anual). Era inflatie moderata conjugata cu o crestere economica viguroasa, apreciata in linii generale ca neinflationista. Politicile de stimulare a cererii agregate prin bani ieftini pentru a incuraja ocuparea acceptabila a factorilor de productie, cresterea productiei si refacereaeconomica conduceau la performante economice scontate, bune. In aceste conditii,venitul (produsul) de echilibru tindea sa se identifice cu venitul (produsul) deplinei ocupari (potential). In atare circumstante, preturile au fost relativ stabile, dar treptat s-au acumulat o serie de dezechilibre care au rabufnit in anii '70.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Determinarea indicilor Micuum (rezistentei), a reactivitatii, umiditatii, si analizei granulometrice a cocsului
Principii de calcul al instalatiei de ungere
Rectificarea - Pietrele abrazive - Masini de rectificat

Economie

Studiul comportamentului de cumparare de apa minerala in randul populatiei din bucuresti
Piata si politica financiara - Definirea si continutul pietei financiare
Bursele de valori

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Sistemul preturilor in cadrul economiei de piata
Structura si elementele conceptuale ale pietei de capital
PLANUL DE DEZVOLTARE RURALA AL ROMANIEI
Preocupari de dinamizare a macroanalizei keynesiste (neokeynesismul) si de perfectionare a politicii economice dirijiste (new-economics)
Teoria marxista despre inevitabilitatea inlocuirii capitalismului cu socialismul
Industria metalelor colorate
ADMINISTRAREA CAPITALULUI CIRCULANT
ELEMENTE ESENTIALE REFERITOARE LA DERULAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu