PROFILUL ECONOMIC SI INVESTITIONAL AL JUDETULUI SIBIU

LOCALIZARE GEOGRAFICA

Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei, in partea de sud-est a Transilvaniei.

RELATIILE CU CELELALTE JUDETE:

Sibiu este membru al Consiliului de Dezvoltare Regionala "Centru 7",

impreuna cu judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita si Mures;

- cooperare cu Harghita si Mures in vederea implementarii proiectului - sursa de apa Zetea.

COLABORARE CU PARTENERI STRAINI:

Membru al Adunarii Regiunilor Europei - ARE

Infratit cu provincia Bergamo, Italia

Parteneriat cu municipalitatea Deventer, Olanda

Parteneriat cu Grand Traverse County din Statul Michighan, S.U.A.

Cooperare descentralizata cu Consiliul General Ille et Vilaine, Franta

Proiect pilot de cooperare bilaterala romano - britanica "Asistenta pentru Dezvoltarea Sectorului Social in Romania"

Proiect de cooperare bilaterala romano - suedeza: "Proiectul de Parteneriat pentru imbunatatirea dialogului social si a mediului de munca din sectorul de prelucrare a lemnului"

SUPRAFATA

Situat in podisul Transilvaniei cu o suprafata de 5432,5 Km², judetul Sibiu

reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Din intreaga sa suprafata aproximativ 30% este ocupata de munti ce

depasesc pe alocuri 2000 m ; 50% corespunde tinutului de podis,

o regiune de dealuri si coline valurite cu inaltimi intre 490 m si 749 m, d

espartite de vai adanci si largi.

Intre zona montana si cea de podis trecerea se face printr-o zona

depresionara de contact care cuprinde aproximativ 20% din

suprafata judetului si care se desfasoara aproape continuu

intre cele doua trepte de relief.

CLIMA

Clima judetului Sibiu este de tip temperat continentala,

temperatura medie anuala situandu-se in jurul valorii de 13^o C

INVATAMANTUL

In prezent activitatea de invatamant se desfasoara prin

471 de unuiati de invatamant prescolar, primar si gimnazial,

licee, scoli postliceale si tehnice de maistri cuprinzand 82.802 persoane

populatie scolara, precum si 4 universitati de invatamant superior

cu 25 de facultati cuprinzand 19.719 studenti.

RESEDINTA DE JUDET

Localitatea resedinta de judet este municipiul Sibiu, situat pe raul Cibin

si atestat documentar in anul 1191 intr-un document dat de

Papa Celestin al III - lea, cu prilejul infiintarii prepositurii Sibiu.

Oras de o frumusete aparte, Sibiul isi cucereste vizitatorii prin uimitorul aer de cetate medievala, iar centrul istoric al urbei, cu strazile sale din alte vremi,

ale caror monumente emotioneaza prin desavarsita lor gratie.

Municipiul Sibiu - construit in etape succesive

( secolul XIII, XIV, XV si XVI ), cu trei ziduri de incinta

prevazute cu fortificatii puternice si turnuri de aparare, f

ace parte din putinele asezari romanesti si poate europene , in care contrastele intre vechea arhitectura si cea noua sunt de-a dreptul izbitoare.

Sibiul este orasul monumentelor istorice , al parcurilor si gradinilor,

al vietii moderne, orasul care ofera la fiecare pas obiective interesante

turistilor care il viziteaza.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA

Organizarea administrativa a judetului Sibiu cuprinde doua municipii si

noua orase, 53 de comune cu 173 sate.

Municipiul Medias al doilea oras ca marime

dupa municipiul Sibiu ( 55.153 locuitori ) a cunoscut o

dezvoltare continua, in prezent avand o puternica

industrie constructoare de masini, electronica,

usoara si alimentara. In Medias se afla Regia Autonoma a Gazului Metan c

are, prin unitatile subordonate gestioneaza

aceasta bogatie naturala - gazul metan .

Agnita ( 10.894 locuitori ) oras centru industrial-agrar

cu vechi traditii in prelucrarea pieilor si a produselor

din piele, precum si a produselor textile, ca ciorapi si manusi.

Avrig (14.260 locuitori ) este un important

centru economic (industrie constructoare de masini, sticlarie) si turistic,

Cisnadie ( 15.648 locuitori ) oras industrial cu

vechi traditii in industria textila.

Copsa Mica (5.369 locuitori ) oras in care gasim

bine reprezentata industria metalurgica

Dumbraveni ( 8.419 locuitori ), cunoscut mai ales pentru cele

40 ha sere de flori si legume, si pentru prelucrarea canepii.

Miercurea Sibiului ( 4.063 locuitori ).

Ocna Sibiului ( 4.102 locuitori ), aici se fac tacamuri

inoxidabile cutite de masa si bucatarie.

Saliste ( 5.795 locuitori ), cunoscut centru

turistic si economic al Marginimii .

Talmaciu ( 8.837 locuitori ), cu industrie textila si de prelucrare a lemnului .

POPULATIA JUDETULUI

Populatia judetului la recensamantul din 2002 era de 421.724 locuitori , dintre care :

204.977 barbati (48,6%)

216.747 femei (51,4%) ,

cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km²

Populatie activa : 164.739 din care :

ocupata : 145.099

someri : 19.640

Populatie inactiva : 256.985 din care :

elevi/studenti : 78.573

pensionari : 100.219

casnice : 27.398

intretinuti de alte persoane : 39.127

intretinuti de stat : 2.757

alte situatii : 8.911

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale : 145.099, din care :

agricultura : 16.595

silvicultura, exploatare forestiera, vanat : 813

pescuit si piscicultura : 52

industria extractiva : 1.226

industria prelucratoare : 52.541

energie electrica si termica , gaze si apa : 3.712

constructii : 8.170

comert cu ridicata si amanuntul : 15.874

hoteluri si restaurante : 3.332

transport si depozitare : 6.882

posta si telecomunicatii : 1.866

activitati financiare , bancare, asigurari : 1.658

tranzactii imobiliare : 2.926

administratie publica : 9.546

invatamant : 8.920

sanatate si asistenta sociala : 7.067

alte activitati : 3.919

Componenta pe nationalitati

Romani  382.061 90,6 %

Maghiari 15.344 3,6 %

Germani 6.554 1,6%

Tigani (rromi) 17.125 4,1%

alte nationalitati 640 0,1%

Componenta pe religii:

88,9 % ortodocsi

1,5 % romano - catolici

2,3 % greco - catolici

2,0 % reformati

1,1 % penticostali

0,9 % baptisti

3,3 % altii

Populatia pe medii : mediu urban 277.574 persoane ( 65,8%).

mediu rural 144.150 persoane ( 34,2%)

SANATATE

Asistenta medicala se asigura la nivelul judetului in sectorul public

prin 10 spitale, 6 dispensare medicale si 10 farmacii in care activeaza 920 medici, 122 stomatologi si 37 farmacisti, iar in sectorul privat p

rin 137 cabinete medicale, 105 cabinete stomatologice, 85 farmacii, 9 policlinici, 3 laboratoare medicale, 57 laboratoare de tehnica dentara,

in care functioneaza 49 medici, 37 stomatologi si 155 farmacisti.

ISTORIC

Situatia geografica si conditiile istorice au influentat puternic

dezvoltarea meleagurilor situate in centrul geografic al Romaniei, aici

concentrandu-se puternice valori industriale, culturale, turistice.

Situat pe locul unor asezari omenesti din neolitic,

pastrand sub vatra orasului urmele vechii asezari romane

Cedonia, Sibiul este atestat documentar in secolul al XII-lea sub

numele de Cibinium. In momentul colonizarii sasilor,

populatia locala romaneasca

era organizata in forme politice proprii. Colonistii

sasi au numit asezarea Hermannsdorf, apoi Hermannstadt,

iar populatia romaneasca i-a dat un nume care-l aminteste

foarte bine pe cel originar : Sibiu.

In secolul al XIV-lea Sibiul era deja un puternic

centru mestesugaresc, Documente din anul 1376 fac

mentiune despre existenta a 19 bresle, ai caror membri e

xercitau nu mai putin de 25 meserii.

Aceste bresle intretineau relatii foarte active cu statele romanesti din estul si sudul Carpatilor. Sprijinit de puterea economica a mestesugarilor, Sibiul se dezvolta in continuare, evolutia sa urbanistica urmand calea tipica oraselor

medievale. Vechiul burg lasa treptat locul orasului modern.

CULTURA

Centrul istoric al urbei constituie ,fara indoiala, principala atractie a Sibiului,

adevarata relevatie, intotdeauna nou si sporit prilej de admiratie.

Strada Avram Iancu, al carei "desen" se contureaza inca din secolul al XIV-lea,

porneste de la Turnul Sfatului si coboara spre Biserica si

Manastirea Ursulinelor, constructie ridicata de ordinul dominican,

ce imbina elementele initiale ale stilului gotic cu modificari baroce.

Pe Strada Nicolae Balcescu, cea mai importanta artera comerciala, aflam

Palatul Michael Brukenthal inaltat in 1786, apoi ajungem pe

Strada Mitropoliei unde vom intalni cateva dintre cele mai

interesante obiective turistice ale unui oras mai bogat parca in

astfel de minuni arhitecturale decat oricare altul:

Casa cu Cariatide, Catedrala Ortodoxa, inaltata pe locul unei

biserici grecesti si inspirata de biserica Sfanta Sofia

din Constantinopol.

Judetul Sibiu nu este numai un pastrator si promotor al

mostenirii culturale, dar si un centru de creatie, de statuare a unor

evenimente culturale majore: Festivalul International de Teatru, cel de Jazz,

Academia Creatorilor Populari,Festivalul International de Arta Neconventionala "La Strada", Festivalul International de Interpretare Pianistica "Karl Fieltsch",

Salonul International de Arta Fotografica,

cel al Filmului Antropologic sau cel de folclor "Cantecele Muntilor".

OBICEIURI SI TRADITII

Dintre nenumaratele frumuseti si atractii turistice,

Marginimea Sibiului, fermecatoare regiune etnofolclorica, este

asezata in partea de sud-vest a tinutului sibian

acolo unde isi au poalele falnicii

Munti Cindrel. Una din trasaturile definitorii ale zonei

este aceea ca oamenii locului au pastrat si

transmis cu sfintenie urmasilor vechea indeletnicirea

pastoritului, cu toate traditiile, datinile,

obiceiurile si sarbatorile specifice.

Sunt consemnate patru nedei importante:

cea de Sanziene (24 iunie), cea de Sampetru (29 iunie),

cea de Santilie (20 iulie) si ultima, cea de Santamaria Mare (15 august).

Alte manifestari culturale traditionale de amploare sunt:

"Sus pe Muntele din Jina ", Nedee Pastorala - Jina, " Coboratul oilor " - festival, Festivalul "Tuicii si al branzei", " Intalnirea Jocurilor " in Piata Junilor din orasul Saliste, "Din Mosi Stamosi ", colinde si obiceiuri de iarna - Valea Viilor , " Udatul Ionilor " - obicei folcloric de iarna - satul Talmacel.

INFRASTRUCTURA

Caile de comunicatiue care strabat judetul insumeaza 235 km cale ferata,

11 km electrificata si 1.599 km drumuri publice, din care 257 km

sunt drumuri nationale.

Reteaua de drumuri nationale din judetul Sibiu :

Lungimea strazilor orasenesti - 635 km

Suprafata spatiilor verzi din municipii si orase - 393 ha

Localitati cu retea de distributie a apei potabile - 21

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei - 712,7 km

Localitati cu instalatii de canalizare publica - 13

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare - 461,6 km

Localitati in care se distribuie gaze naturale - 99

Lungimea totala simpla a retelei - 1220 km

Aeroportul International Sibiu:

Situat in centrul tarii, Aeroportul Sibiu reprezinta unul

din punctele cheie de intrare in Transilvania, fiind a

mplasat 3 km fata de centrul municipiului Sibiu.

Companii aeriene care opereaza pe Aeroportul Sibiu,

curse charter si regulate pentru pasageri si pentru marfa,

leaga judetul Sibiu de importante destinatii europene.

In prezent exista curse regulate catre urmatoarele destinatii

europene: Munchen, Stuttgard, Florenta, Milano,

Bergamo, Roma- Ciampino, Bologna, Treviso, Verona, Ancona.

Avand in vedere relatiile romano - germane,

nu de putine ori au aterizat aici aeronave jet sanitare

ale ADAC, pentru transportul bolnavilor si ranitilor,

la si dinspre tarile europene.

RESURSE NATURALE

Dintre resursele naturale ale judetului Sibiu, cea mai importanta este gazul metan care este de o calitate superioara fiind alcatuit aproape in exclusivitate din gaze uscate. Pe versantul nordic al muntilor Fagarasului s-a descoperit un zacamant important de marmura. Se gasesc de asemenea importante rezerve de argila, nisipuri, balast utilizate ca materii prime in constructii si in industria materialelor de constructii. Gradul de impadurire al judetului este de 34 %, superior celui mediu pe tara (26,7 %), unui locuitor revenindu-i 0,32 ha de padure, situandu-ne din acest punct de vedere pe locul 9 in tara..

Suprafata agricola este de 307.965 ha. din care:

arabil:116.448 ha

vii: 2.759 ha

livezi:5.269 ha

fanete:75.863 ha

pasuni:107.626 ha

Reteaua hidrografica

Teritoriul judetului Sibiu se imparet in doua bazine hidrografice principale,

Olt cu 3382 km² si Mures cu 2905 km² spre

care aflueaza cursuri de ape totalizand o lungime de 1326 km

in bazinul Oltului (Cibin, Hirtibaciu, Sadu, Lotrioara, Arpas, Avrig, Porumbacu si altele)

si 717 km in bazinul hidrografic Mures (Tarnava Mare, Visa, Sebes, Secas).

AGRICULTURA

Este a doua ramura de baza in economia judetului.

Datorita reliefului predominant de paduri si munte

preponderenta in agricultura judetului o detine

cresterea bovinelor, ovinelor si porcinelor iar dintre

produsele vegetale, cultura porumbului, cartofului, sfeclei de zahar,

orzului. In ultimii ani a crescut suprafata cultivata

ca urmare a cresterii interesului producatorilor

agricoli precum si a organizarii superioare in exploatatii

comerciale si familiale viabile.

Suprafata agricola de 307.965 ha

( ce inseamna o pondere de 2,1% in total tara si locul 27 intre judete )

se compune din 116.268 ha teren arabil;

2.759 ha culturi viticole; 5.285 ha livezi;

106.925 ha pasuni, 75.400 fanete.

TURISMUL

Judetul Sibiu are un imens potential , care cuprinde urmatoarele forme de turism:

turismul montan bisezonal: datorat zonei muntoase care ocupa 30 % din suprafata judetului si e reprezentata de muntii Fagarasului cu o ,

deasa retea de trasee montane, cabane si o salba de 23 de lacuri

glaciare, de muntii Cibinului unde se afla Statiunea climaterica Paltinis situata la cea mai mare altitudine din tara (1.450 m) si muntii Lotrului.

turismul balnear: este practicat datorita apelor cu proprietati curative din statiunile balneo - climaterice Ocna Sibiului si Bazna care sunt recomandate pentru tratarea diferitelor afectiuni.

turismul rural si agroturismul: bine reprezentat in special in satele din Marginimea Sibiului, dar cu perspective de dezvoltare si in alte localitati rurale de pe teritoriul judetului.

turismul cultural: favorizat de mostenirea istorica deosebita reprezentata de monumente istorice, de arhitectura si arta, muzee, biserici fortificate, arhitectura si creatie tehnica populara, traditii culturale ale minoritatilor.

In prezent, pe tot cuprinsul judetului sunt raspandite 119 unitati de cazare turistica ( hoteluri, moteluri, cabane, vile turistice, pensiuni si ferme agroturistice), insumand o capacitate de cazare de 5183 locuri.

PARCURI INDUSTRIALE

Parcul industrial Sibiu - Sura Mica este rezultatul colaborarii intre Agentia pentru dezvoltare Sibiu si Corporatia Americana de dezvoltare din Traverse City Michigan , finantata de catre USAID .

Parcul Industrial reprezinta un amplasament situat in intravilanul localitatii Sura Mica , la o distanta de 7 km vest de municipiul Sibiu , cu o suprafata de 95 ha, libera de constructii , in perimetrul caruia se desfasoara activitati investitionale, de productie industriala si servicii conexe.

Accesul la Parc se face din soseaua DN 1 Bucuresti - Sibiu - Arad , printr-un drum judetean modernizat Sibiu - Ocna Sibiului, la o distanta de 5 km.

In apropierea Parcului , la 3 km, se afla statia de cale ferata marfa Ocna Sibiului, iar la 6 km se afla Aeroportul International Sibiu.

Municipiul Sibiu si localitatile din imprejurimi reprezinta o zona dezvoltata industrial, cu aproximativ 190.000 locuitori.

Caracteristicile economice sunt favorabile dezvoltarii investitionale, amplificate si de stabilirea in zona de firme multinationale.

Exista atitudine pro parcuri industriale, receptivitate pentru reducerea taxelor si impozitelor pe cladiri industriale.

Municipiul Sibiu este centru medical, educational si financiar al judetului Sibiu, prin institutii care functioneaza excelent in sistem public si privat: - spitale si clinici, universitati si licee profesionale, banci , societati de asigurari si alte institutii economice si financiare.

Forta de munca existenta include : muncitori calificati si personal instruit pentru diferite nivele de management.

Utilitati existente : - retea locala de alimentare cu apa ti canalizare

retea de gaz metan si energie electrica

telefonie digitala

drumuri de incinta cu iluminat extern

Transport : - aerian , feroviar, rutier, interurban cu autobuze.

Agentii economici care sunt interesati sa desfasoare activitati in parcul industrial pot fi societati comerciale, persoane juridice romane, sucursale sau reprezentante ale companiilor din strainatate, infiintate in conformitate cu legile nationale.

S.C. Parcul Industrial Sibiu S.A. este situat in interiorul comunei Selimbar, intre localitatile Selimbar si Vestem, avand o suprafata de 98,4 ha. Terenul are acces direct la DN1 si dispune de terminal de cale ferata. Societatea administrator urmeaza sa lotizeze terenul parcului industrial, facand posibila desfasurarea unor activitati economice, cu precadere in domeniul serviciilor.

In vederea relansarii activitatilor industriale in localitatea Marsa - Avrig si Talmaciu , se afla in faza de intocmire a documentatiilor pentru Parcul Industrial Marsa -Avrig si Parcul Industrial Talmatech .

Terenul destinat infiintarii Parcului Industrial Marsa - Avrig se afla pe teritoriul orasului Avrig, la o distanta de 4 km. De DN 1, cu acces direct la calea ferata, avand o suprafata de 20 ha. Amplasamentul propus pentru Parcul Industrial Marsa - Avrig dispune de hale acoperite, dotate cu poduri rulante de 20 to., avand deschiderea de 24 m, cu infrastructura aferenta (drumuri betonate, instalatii de alimentare cu apa, canalizare, retele de alimentare cu energie electrica). Prin infiintarea Parcului Industrial Marsa - Avrig se urmareste crearea a 300 de locuri de munca, cu precadere in domeniul constructiilor de utilaje si prelucrarilor mecanice.

Parcul Industrial Talmatech este propus a se realiza pe un teren situat intre orasul Talmaciu si Colonia Talmaciu , in imediata apropiere a DN 7 . Statutul juridic al dreptului de folosinta al terenului va fi oficial definit in favoarea comunitatii locale dupa dobandirea acestuia de la persoanele fizice proprietare. Referitor la profilul activitatii Parcului Industrial Talmatech , se au in vedere urmatoarele :

productia de echipamente energetice

productia de sticla si ceramica

productia de mobilier pentru obiective sociale

productia de echipamente pentru sanatate si protectia mediului

productia de constructii metalice

Zona Industriala Vest Sibiu

G HRING Romania - Scule aschietoare - Germania

MAURITZ (Pepiniera MAURITZ) - Pepiniera - Olanda

TAS SRL - Tehnica de automatizare Sibiu - Germania

SIFEE - Componente electronice - Romania

S.C.POLISANO SRL - Fabrica medicamente - Romania

PHOENIX MECANO PLASTIC S.R.L. - Injectie mase plastice,montaj si matrite - Elvetia

MEVA Schalungs-Systeme GmbH - Sisteme cofraje - Germania

BELLARMA SRL Sibiu - Articole marochinarie - Italia

KUHN TECHNOLOGY SRL Sibiu - Prod. scule si matrite auto - Germania

RICCO Michaelis S.R.L. - Fabrica de saune - Germania

ATLANTA IND S.R.L - Amenajari interioare si exterioare, confectii metalice - Romania

S.C.TAKATA PETRI S.R.L. - Productie airbag-uri - Japonia-Germania

Firma S.C.SIRFIT S.R.L. - Productie piese, accesorii si motoare auto

- Italia

BAGGI S.R.L - Productie piese auto - Italia

BIOMIN ROMANIA S.R.L. - Productie premixuri si concentrate - Austria

SEPHORA IMPEX S.R.L. - Fabrica medicamente - Romania

LUPO PROD S.R.L. - Prod. Marochinarire - Italia

HARTING - Componente electrice si electronice - Germania

MARQUARDT - Prod. aparate, echipamente, materiale electrice si electronice - Germania

Zona defavorizata Copsa Mica - aici s-au eliberat

13 certificate de investitor din care 10 valabile.

Numarul de locuri de munca nou create a fost de 112,

din care din randul fortei de munca neocupate un numar de 65.

Investitiile realizate au fost de 504.179 mil. lei iar

facilitatile acordate de 47.193 mil. lei.

INSTITUTII PUBLICE LOCALE DE INTERES PENTRU POTENTIALII INVESTITORI STRAINI