Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
Sistemul monetar si financiar international

Sistemul monetar si financiar international




Sistemul monetar si financiar international

Sistemul valutar financiar (SVF) - este format din macanismele functionale si angajamentele institutionale care asigura miscarea internatioanala a capitalurilor banesti, cele care asigura creerea si distribuirea lichiditatilor internationale precum si normele referitoare la cursurile de schimb.

SVF cuprinde ansamblul de reguli si principii care reglementeaza relatiile monetare si financiare internatioanale

Sistemul valutar financiar are de indeplinit 3 obiective:

Asigurarea stabilitatii relative a cursurilor valutare in scopul diminuarii riscurilor valutare se greveaza tranzactiile comerciale internationale

Creearea unei rezerve internationale de lichiditati

Instruirea unor mecanisme de achilibru a dificientelor sau excedentelor care tind sa devina cronice

SVF este format de doua subsistemecare se deosebesc inter ele prin mecanismele economice in baza carora se reelizeaza cat si prin cadrul institutional care reglementeaza functionarea




Cele 2 sisteme sunt:

Sistemul valutar

Sistemul financiar international

SVI numit si Sistemul Monetar International (SMI) cuprinde totalitatea principiilor, normelor , mecanismelor si institutiilor care per mit agentilor economicisi persoanelor fizice sa isi indeplineasca obligatiile banesti (exprimate prin mijloace de plata internationale) fata de partenerii din alte tari

Piata valuatra este mecanismul principal care asigura efectuarea operatiunilor de vanzare si cumparare de mijloacele de plata internationale

SFI cuprinde mecanismele si regalementarile privind miscare internationala a capitalurilor precum si a organismele internationale specializate si efectuarea acestor operatiuni.

Piata financiara si piata creditului sunt mecanismele principale prin activitatea carora se asigura functionarea acestui sistem

Circuitul economic mondial in primul rand miscrea marfurilor si serviciilor pe plan international se deruleaza ion concordanta directa cu functionarea sistemului valutar financiar per ansamblu cat si a celor doua subsisteme in parte.

SMI este cadrul in care se efectueaza platile internationale adica acea baza care permite rezidentilor unei tari sa faca palti rezidentilor altor tari. SMI reprezinta un ansamblu de reguli, instrumente, organisme si piete referitoare la creearea, valorificarea si circulatia monedelor internationale.

Un sistem monetar international este format din trei elemente:

Regimul de schimb – care determina rata de schimb la care o moneda este vanduta pentru alta monada

Distingem 4 regimuri diferite:

a) Neconvertibilitatea externa totala – in care se interzice persoanelor fizice si juridice sa detina moneda internationala fara aprobare sau autorizatie, toate operatiunile balutare desfasurandu-se in sistem centralizat

b)     Regimul cursurilor fixe – in care autoritatile monetare mentin cursul de schimb la o paritate determinata in raport cu un alt etalon. Acest etalon poate fi: - aur, mineda straina, cos valutar

c) Flotarea pura – este o situatie teoretica in care autoritatile monetare renunta sa declare orice paritate si ameninta neinterventia pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb

d)     Flotarea impura sau dirijata - in care cursurile sunt determinate de piata dar autoritatile pot interveni pentru a aduce aceste cursuri la nivelul dorit de puterea centrala

2.Cuprinde rezervele necesare care pot fi transferate pentru a putea finanta deficitele balantelor de plati si pemntru solutionarea dezechilibrelor care pot apare in urma tranzactiilor.

Aceste rezerve sunt alcatuite din:

Aur

Devize comvertibile

Fondul monetar International (FMI)

Pozitii de rezerva la FMI s drepturi speciale de tragere DST (moneda scripturala)

3.Este mecenismul de ajustare al deficientelor sau surplusurilor balantei de plati. Deficitul balantei curente explica pe de o parte o stare de dezechilibru cu care se confrunta economia unui stat iar pe de alta parte un excedent al tarilor partenere.

Institutiile Sistemului Monetar International

Fondul Monetar International (FMI) a fost creeat pentru dezvoltarea relatiilor economice internationale prin facilitarea schimburilor valutare, echilibrarea si armonizarea balantelor de plati si stabilirea cursurilor de scjimb. Este o institutie autonoma a ONU creeata in 1947 ca urmare a acordului de la Bretton-Woods

FMI are la baza urmatoarele obiective principale:

Promovarea cooperarii monetare inteernationale

Adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea armonioasa a comertului mondial

Promovarea stabilitatii cursurilor de schimb si mentinerea intre statele membre a unor cursuri de schimb ordonate

Acordarea de sprijin pentru realizarea unui sistem multilateral de reglementari pentru tranzactiile curentedintre statele membre, eliminarea restrectiilor valutare care impiedica dezvoltarea comertului mondial

Punerea resurselor FMI (cu titlu temporal) la dispozitia statelor membre in scopul solutionarii dezechilibrelor balantelor de plati pentru a evita luarea unor masuri care ar putea prejudicia prosperitatea nationala sau internationala

Scurtarea duratei si reducerea in amploarea deficitelor balantelor de plati ale tarilor membre

FMI este creeat dupa modelul uni societati pe actiuni care beneficieaza de capital propriu constituit dincontributia tarilor membre.

Structura organizatorica a FMI este urmatoarea:

Consiliul guvernatorilor – incare statul este reprezentat la nivelul ministrului de finante sau al guvernatorilor bancilor centrale

Consiliul de administratie – format din 24 de membri numiti administratori. Acestia sunt numiti in mod direct de catre statele cu cea mai mare cota de participare (SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania, Franta, Arabia Saudita, China, Rusia)

Consiliul de administrare are drept principale responsabilitati:

Supravegherii politicii de schimb,

Acordarea de schimb financiar

Consultarea statelor membre

Efectuarea de studii privitoare la probleme de importanta deosebita

Directorul general – care conduce in mod efectiv activitate fondului si prin traditie este european

FMI are moneda proprie si care se numeste DST (drepturi speciale de tragere) – aceasta moneda a fost creeata pentru a furniza statelor membre un instrument de rezerva suplimentar.

Valoarea DST este determinata pe baza unui cos de monede relevante pe piata monetara si este revizuita odata la 5 ani . Ultima revizuire a fost in Octombrie 2000 cand s-a considerat necesara introducerea in cosul valutar a monedei euro

Noile monede ale cosului sunt:

Euro

Yen japonez

Dolarul SUA

Lira sterlina

Cursul DST se calculeaza zilnic pe baza cursurilor de schimb ale monedelor cosului pe principalele piete monetare

Dobanda DST se calculeaza saptamanal pe baza unor instrumente financiare cu scadenta la termen scurt cum ar fi:

Bonurile de tezaur

Dobanda interbancara

Rezervele fondului sunt constituite din mai multe surse; in primul rand apare contributia tarilor membre sub forma unui sistem de cote de participare. In cadrul acestui sistem contributia initiala a fiecarei tari se realizeaza in proportie de 25% in rezerve natioanale specificate de catre fond si diferenta de 75% este asigurata in moneda nationala.

Marimea cotelor de participare depinde de mai multe elemente si anume:

Populatia totala a statului

Suprafata teritoriala

Locul in comertul mondial

Volumul comertului exterior

Marimea venitului national

Numarul de voturi se stabileste automatde la 250 de voturi pe care le primeste fiecare tara, fiecare vor suplimentar constand statele 100 mii de DST. Deciziile se adopta cu o majoritate de 85%.

Tot pe lista rezervelor apar comisioanele si dobanzile incasate pentru creditele acordate. Nivelul acestora este aproape egal cu nivelul creditelor acordate pe piata internationala.

Asociatia internationala pentru dezvoltare care este o oraganizatie fondata inn 1960 , obiectivele ei sunt asemanatoare cu cele ale BIRD aflate in curs de dezvoltare prin inprumuturi deosebit de avantajoase cu perioade de rambursare de pana la 15 ani si cele de gratie de 10 ani avand dobanzi.

Corporatia Finaciare Internationala (CFI) este afiliata Bancii Nationale, infiintata in 1957 cu scopul de a furniza capitalul firmelor private in tarile unde acumularea de capital particular in termen scurt nu este posibila, scopul ei este de a speijini formarea si consolidarea sectorului privat in tarile aflate in curs de dezvoltare.

(CONTINUARE XEROX)

Lichiditatea internationala. Concept si Structura

Definirea: Mijloacelor de plata internationale

Acest termen se utilizeaza generic pentru valute si devize.

Sunt considerate mijloace de plata internationale:

Bancnotele si monedele de orice fel cu putere circulatorie sau preschimbabile pe piata intenationala

Ordinele si dispozitiile de plata

Mandatele

Acreditivele

Scrisorile de credit

Cambiile exprimate in valuta

Orice alte tipuri de inscrisuri de comert cuprinzand drepturi sau obligatii de palta in strainatate cat si disponibilitatile in valuta aflate in strinatate.

Lichiditatea internationala – reprezinta totalitatea mijloacelor de acoperire a soldului operatiunilor comercialesi financiare de care dispune un stat in relatiile cu alte state.

In general prin Lichiditate se intelege capacitatea de a face fata unor angajamente financiare

In aceptiunea ingusta a acestei definitii in lichiditate sunt cuprinse doar rezervele de mijloace de plata straine de care o tara are nevoie pentru a face fata unor dezechilibre temporare intre venituri si cheltuieli.

In acceptiunea mai larga lichiditatea internationala nu serveste numai echilibrarii balantei platilor ci si in numeroase alte scopuri

In conformitate cu aceasta aceptiunedin lichiditatea internatioala face parte actiunile de rezerva detinute de bancile particulare si de alti detinatori de mjloace de plata internationala cu conditia ca acestea sa fie egale si practic lichide sau sa fie usor transformabile in active lichide.

O parte a lochiditatilor internationale alcatuiesc rezerva monetara internationala care include numai mijloacele de plata internationale ale unui stat aflata in posesia autoritatilor monetare ale tarii respective (Banca Centrala) si care sunt tinute in rezerva (rezerva oficicala)

In acesta categorie sunt cuprinse mijloacele de plata aflate in posesia bancilor comerciale sau a persoanelor fizice sau juridice din tara respectiva care au dreptul legal de a detine si opera cu valuta.

VALUTA

Moneda nationala a unei tari utilizat ca instrument de rezerva sau pentru plati internationale.

Calitatea de valuta o poate avea orice moneda nationala indiferent daca e convertibila sau nu. Pentru monedele convertibile pentru rezidenti moneda nationala e valuta numai daca se utilizeaza in plati pentru parteneri nerezidenti; pentru rezidenti este valuta moneda oricarui alt stat utilizat in plati internationale.

Pentru monedele neconvertibile moneda nationala a unui stat e valuta doar pentru nerezidenti care o utilizeaza pentru plati pe teritoriul statului respectiv.

Valuta se poate reprezenta sub forma de numerar sau valuta in cont

Exista mai multe posibilitati de definire a cursului valutelor. Se cunosc:

Valute care evolueaza liber pe piata in functie de raportul dintre cerere si oferta avand regim de cursuri flotante

Valute care evolueaza concertat in cadrul unui sistem monetar regional (Sistemul Monetar European)

Valute ale caror cursuri sunt definite in functie de alta moneda (dolar SUA)

Valute care se definesc printr-un cos de valute

Valute ale caror cursuri se stabilesc in functie de DST (Drepturi speciale de tragere)

In functie de posibilitatea de preschimbare a unei valute in alta valuta se disting

a) Valute convertibile

b)     Valute neconvertibile

c) Valute transferabile

d)     Valute liber utilizabile

Valuta convertibila se intelege insusirea legala pe care o are o moneda de a putea fi preschimbata cu o alta moneda prin vanzare-cumparare pe piata valutara

Valutele neconvertibile sunt acelea care nu pot fi utilizate ca mijloc de plata decat in interiorul granitelor statului emitent

Valutele transferabile exista doar ca bani in cont indeplinind functia de etalon al preturilor, mijloc de plata si mijloc de rezerva; nu sunt convertibile transferabilitatea fiind asigurata prin increderea acordata de catre un grup de state

Pot fi utilizate pentru plati doar prin ntermeduil unei banci specializate care deschide conturi pentru toate statele participante la sistemul respectiv de decontari. Periodic au loc regularizari sau soldari ale conturilor care constau in livrari de catre debitori a unor cantitati de marfuri de valoare echivalenta debitelor sau prin plati in valute convertibile

Valute liber utilizate o categorie monetara introdusa instatutul FMI din 1979 si aici sunt cuprinse acele monede nationale care sunt cel mai larg folosite pentru tranzactiile interbancare si sunt cel mai intens negociate pe pietele valutare internationale

D.p.d.v al FMI aici intra $, €, ¥, £.

IN CONTINUARE XEROX

Devizele in sens restrans - sunt instrumente de plata si credit exprimate in valuta si care inlocuiesc valuta in stingerea creeantelor pe piata internatioanla. Din acesta categorie fac parte:

Cambia

Biletul la ordin

Cec-ul

Devizele in sens larg – cuprind toate titlurile de credit pe termen scurt:

Cambii

Cec-uri

Obligatiuni

Transferurile telegrafice

Valuta in cont

Numerar

Tipuri de cursuri valutare

Cursul valutar stabileste pretul unie valute exprimata intr-o alta valuta ca raport intre cele doua unitati monetare diferite.



Piata valutara

Concentreaza cererea si oferta de valuta si de devize, stabileste cursul valutar si asigura efectuarea operatiunilor de schimb valutar.

Pietele valutare sunt de regula organizatii ale tarilor pe teritoriul carora functioneaza

Piata valutara cuprinde: totalitatea tranzactiilor valutare care se deruleaza atat la nivel local cat si international (prin intermediul legaturilor telefonice si telex dintre principalele puncte cheie ale operatiunilor pe pietele valutare)

Piata valutara se constituie dintr-un sistem de relatii interbancare prin intermediul carora participantii efectueaza operatiuni de vanzare cumparare a mijloacelor de plata

Pietele valutare cele mai cunoscute atat ca urmare a gradului ridicat de concentrare al bancilor si operatiunilor bancare in aceste centre cat si a existentei unui numar mare de operatori sunt: Paris, Londra, Zurich, New York si Tokio

Participantii la operatiunile pe biletele valutare sunt marile banci comerciale si clientii lor, brokerii(operatorii) specializati in astfel de operatiuni si guvernele reprezentate prin autoritatile monetare adica prin bancile centrale.

Operatiunile pe pietele valutare pot fi la vedere sau la termen si sunt tranzactii care urmaresc obtinerea unei sume de bani intr-o alta valuta sau protectia impotriva risculu valutar.

O pondere insemnata detin in prezent pe piata valutara operatiunile de arbitraj si cele speculative

Arbitrajul valutar reprezinta o operatiune bancara de vanzare-cumparare, de valute pe pietele valutare in scopul exclusiv al realizarii unui castig pe seama:

A diferentelor cursurilor aceleeasi valute pe doua piete diferite

Diferentele dintre cursurile aceleeasi valute pe aceeeasi piata la date diferite

Diferentelor dintre cursurile a doua valute pe diferite piete

Diferentelor dintre rateșle dobanzilor la diferite valute sau pe diferite piete

Principalele modalitati de arbitrare.

a)     Arbitrajul direct care consta in vanzarea la vedere a unei valute pe piata unde coteaza cel mai bine in paralel cu operatia (tot la vedere) de cumparare a aceleeasi valute pe piata unde coteaza cel mai slab

b)    Arbitrajul la termen se poate efectua pe unul sau mai multe piete dupa cum urmeaza:

Arbitrajul la termen pe o singura piata este efectuat de banca in scopul realizarii unui castig pe seama diferentelor de curs ale unei singure valute pe aceeasi piata la termene diferite

Arbitrajuul la termen pe doua piete urmareste sa realizeze un castig pe seama diferentelor de curs valutar la termen pe doua piete. Operatiunea este similara cu arbitrajul direct cu deosebirea ca de data acesta tranzactia se incheie la termen (in baza cursurilor la termen intre doua valute stabilite pe doua piete diferite)

Arbitrajul combinat este o operatiune mai complexa si se bazeaza pe folosirea termenelor si pietelor celor mai favorabile.Ex se poate obtine un castig prin vanzarea la vedere combinata cu achizitionarea la termen a aceleeasi valute pe aceeasi piata sau cumpararea la vedere se poate realiza pe o pita si vanzarea la termen pe o alta piata

Arbitrajul dobanzilor se poate realiza prin operatii in care beneficiile bancilor se obtin pe seama diferentelor dintre dobanzi la diferite plasamente de capital pe o piata sau alta

Se mai practica variante combinate de arbitraj valutar si al dobanzilor urmarind combinarea cat mai favorabila a operatiunilor de vanzare sau cumparare de valuta (la vederesau la termen) cu plasarea acestora (acordarea de credite)pe pietele cele mai favorabile

In principiu operatiunile de arbitraj valutar si al dobanzilor determina uniformizarea cursurilor valutare si al ratelor dobanzilor deoarece arbitrajul sporeste cererea acolo unde cursul este mai slab (sau dobanda mai mica) si majoreaza oferta acolo unde cursul este mai ridicat (sau dobanda mai mare) ceea ce duce la reducerea sensibila a diferentelor intre nivelurile cursurilor sau al dobanzilor pe diferite piete.

Speculatia valutara

Se practica in mod curent pe piata valutara realizandu-se atat prin operatii la vedere cat si la termen

Se considera sapeculatie valutara aceea operatie pe piata valutara care are un singur scop si anume realizarea unui castig pe seama diferentelor de curs ale valutelor.

Orice speculatie valutara este legata de riscul valutar. Speculantul incheie tranzactii bazandu-se pe anumite prognoze de ordin personal, daca acestea se adeveresc castiga, daca nu pierde.

Speculatiile pot fi active, pasive, la vedere, sau la termen

Speculatiile pasive reprezinta prevenirea unor pierderi de capital ca urmare a riscului valutar

Regimul valutar al Romaniei

Operatiunile valutare desfasurate pe teritoriul Romaniei sunt urmarite si reglementate de Banca Nationala a Romaniei.

Aceasta supervizeaza derularea operatiunilor valutare ale rezidentilor si nerezidentilor prin intermediul reglementarilor valutare pe care le emite in conformitate cu legislatia in vigoare, astfel prin astutul sau de functionare BNR reglementeaza:

Reglementeaza si supravegheaza piata valutara

Autorizeaza si supravegheaza intermediarii pietei valutare

Comunica zilnic lista cursurilor Pietei valutare

In Romania rezidentii si nerezidentii au dreptul de a dobandi, detine si utiliza instrumente de plata, valori mobiliare si alte active exprimate in valuta in conditiile respectarii normelor legale existente putand detine inn acelasi timp conturi in valuta la banci.

Rezidentii au dreptul de a cumpara si vinde valuta in mod liber dar numai prin intermediarii autorizati de catre BNR

Persoanele juridice rezidente trebuie sa probeze cu documente natura operatiunii valutare si suma solicitata

Nerezidentii pot transfera fara restrictii disponibilitatile valutare dobandite si detinute in conturi deschise la banci in conditiile legii.

Regimul Valutar al Romaniei prevede obligatia de repatriere de catre rezidenti a tuturor sumelor dobandite in operatiile cu strainatarea mai putin a taxelor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente tranzactiilor desfasurate

De la aceasta obligatie sunt exceptate:

Bancile pentru activitatile desfasurate in baza autorizatirei de functionare

Rezidentii persoane juridice autorizate de BNR sa obtina conturi valutare in strainatate

Rezidentii persoane fizice care realizeaza venituri in valuta in strainatate

Modalitati de plata in relatiile internationale

Intre livratea marfii si efectuarea platii exista o stransa interdependenta acestea fiind de fapt principalele obligatii ale celor doua parti contractante, obligatii care pot fi privite de pe pozitii divergente, astfel vanzatorul poate sa se opuna remiterii marfurilor cumparatorului la locul de destinatie pana cand plata nu a fost facuta iar cumparatorul la randul sau apoate sa refuze efectuarea platii inainte de a avea posibilitatea sa examineze marfa achizitionata.

Fiind vorba de un contract extern situatia se complica atunci cand livrarea marfii echivaleaza cu predarea acesteia unei organizatii specializate care ii asigura transportul pana la destinatie chiar si in acest caz vanzatorul are posibilitatea sa isi pastreze dreptul de proprietate asupra marfii pana se incheie parcursul transportului si sa se opuna eliberarii marfii pana in momentul in care obtine efectuarea platii

Modalitatea de plata constitiue mecanismul prin care documentele care atesta livrarea marfii si reprezinta marfa sunt transmise cumparatorului iar in schimbul acestora el va trebui sa plateasca pretul convenit sau sa se angajeze printr-un instrument de plata ca va plati ulterior

Modalitati de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si tehnicilor de plata, controlul bancar, circuitul documentelor prin intermediul carora creditorul incaseaza de la debitor creeanta rezultata in urma schimburilor economice externe.

Modalitatile de plata cel mai fregvent folosite sunt:

Creditul documentar in variantele acreditivului documentar is scrisoare de credit comerciala

Incasso-ul documentar

Ordinul de plata

Documente specifice platilor internationale

Pentru o derulare rapida si fara probleme a platilor in relatiile internationale este foarte important ca partile implicate sa acorde acelasi inteles termenilor folositi pentru a desemna documente, continutul lor si cine le va semna

Documentele pot fi grupate in doua:

I. Formate din factura, documente de transport (in stransa concordanta cu modalitatea de transport aleasa Ex.conosament maritim pentru transport maritim; scrisosre de trasura rutiera pentru transport rutier, recipisa postala pentru transport prin posta) certificat de asigurare.

II. Certificatul de origine, lista de colete sau greutate, certificat de calitate, certificat fitosanitar, buletin de analize etc. Al caror numar si continut sunt in masura sa ateste ca obligatiile contractuale ale exportatorului au fost indeplinite

Incasso-ul documentar ca modalitate de plata utilizata in relatiile internationale este reglementata prin documentul intitulat ”Reguli uniforme pentru Incasso” cunoscut sub numele de Publicatia 522 elaborata de Camera de Comert International de la Paris.

Incasso-ul documentar consta in faptul ca importatorul (cumparatorul) accepta plata documentelor remise de catre exportator (vanzator) operatiune care se realizeaza prin bancile celor doi parteneri: Banca exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si Banca importatorului care tine contul acestuia.

Documentele vehiculate banci pot fi de doua feluri

Comerciale (factura, documente de transport, de proprietate etc.)

Financiare (cambii, bilete la ordin, cec-uri, chitante etc.)

In functie de documentele vehiculate se disting doua tipuri de incasso-uri:

Incasso simplu – este un ijncasso de documente fiananciare, neinsotide de cele comerciale.

Incasso documentar – este un incasso de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare

Mecanismul derularii Incasso-ului documentar

8 In posesia doc ridica marfa

 


Banca

Importatorului

 

Banca

Exportatorului

 

Expeditor

Ordonator

 

Importator

 

2 Livrarea marfii

1 Contract comercial international

Text Box: 10  Notificarea privind incasarea exportului Text Box: Plata importului contra documente


3 Documente si 5 Notificare

Ordine de incasare Importator 6-7

4 Remiterea documentelor si ordinul de incasare

9 Remiterea incasarii documentelor

Partile implicate

Ordonatorul sau Exportatorul este cel care initiaza operatiune stabilind conditiile de derulare a acesteia, intreaga operatiune desfasurandu-se din ordinul sau pe riscurile si raspunderea sa

Cumparatorul sau Trasul in cazul uni incasso documentar este destinatarul documentelor vehiculate caruia conform instructiunilor exportatorului banca ii solicita sa indeplineasca o anumita conditie (plata sau acceptare) in schimbul eliberarii documentelor pe baza carora va putea intra in posesia marfurilor

Banca remitenta sau banca exportatorului

Banca insarcinata cu incasarea care primeste documentele cu dispozitia de incasare de la banca remitenta avand sarcina de a asigura prezentarea documentelor trasului si de obtine incasarea

Riscurile derularii platii din Incasso-ul documentar

a) Riscul intarzierii la plata datorita faptului ca circuitul documentelor nu are o durata precizata

b)     Riscul neplatii

c) Riscul diminuarii incasarii putand imbraca urmatoarele forme

Scaderea valorii marfii (deci si a pretului ca urmare a deprecierii acesteia in perioada de intarziere)

Efectuarea unor cheltuielisuplimentare in sarcina exportatorului pentru manipulare, depozitare si protectia marfii

Plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calcul de eficienta a a exportatorului atunci cand finantarea se face de catre un tert (o banca) daca momentul incasarii este intarziat

Riscul pierderii marfii

Modalitati de diminuare a riscului



a) In faza intocmirii contractului riscul de neplata poate fi exitat prin includerea in contract a unor clauze acceptate de importator ce pot avea in vedere:

Solicitarea unui avans la importator

Stipularea in contract a platii prin utilizarea cambiilor

Solicitarea unei scrisori de garantie bancara

b)            In faza expedierii si intocmirii documentelor spre a fi remise importatorului trebuie avut in vedere:

Executarea cat mai corecta a contractelor d.p.d.v al cantitatii si al calitatii marfii precum si a tuturor obligatiilor contractuale pentru a nu da prilej importatorului de a a opri plata

Stoparea livrarii oricand exista indicii de elemente ce ar putea duce la neplata sau la intarzierea platii marfii

Intocmirea unor documente astfel incat sa permita exportatorului controlul asupra marfii pana la destinatie

O alta modalitate de stopare a riscului de nepalta este vinculatia adica expedierea marfurilor se face pe adresa unei banci corespondente bancii rxportatorului sau cel mai fregvent pe adresa unei casa de expeditie sau depozit general. Marfurile nu sunt eliberate importatorului pana cand acesta nu face dovada efectuarii platii.

Platile prin Acreditivul Documentar

Acreditivul Documentar reprezinta un angajament prin care o banca emitenta sau ordonatoare actionanad la cererea si in conformitate cu instructiunile clientului sau (ordoonotorul acreditivului, cumparatorul) se obliga sa efectueze o palta catre o persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) sau sa pateasca sau sa accepte ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului cambii care au fost trase de acesta.

Partile mplicate in derularea unui AD:

1.Odonatorul acreditivului documentar in relatai contractuala este imporatatorul, beneficiarul unei prestatii sau serviciu, el este cel care initiaza relatia de acreditiv documentar prin instructiunile pe care le da banciisale de a platii exportatorul. Aceste instructiunisunt cuprinse in ordinul de deschidere a AD unde precizeaza toate conditiile si documentele pe baza carora banca sa efectueze plata.

2.Beneficiarul AD care in relatia contractuala este exportatorul, prestatorul de servicii.El este cel in favoarea caruia banca importatorului sa angajat la plata si care indeplinind conditiile de termene si documente cuprinse in textul acreditivului, documentele incaseaza bani.

3.Banca emitenta este banac care la solicitarea importatorului,(ordonatorul acreditivui) documentele isi asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii de termene si documente in favoarea exportatorului, beneficiarului AD

4.Banca exportatorului este banca corespondenta bancii emitentesituata de regula in tara ezportatorului prin care banaca emitenta transmite textul AD spre afi comunicat beneficiarului AD.

Beneficiar

 

Ordonator

 


Banca

Ordonatoare

 

Banca

Platitoare

 
1 Existenta unei obligatii de plata

Text Box: 5-6  Reprezentarea doc si efectuarea paltii
Text Box: 2  Emiterea Ordinului de plata


4 Notificarea 9-10 Documente

beneficiarului bani

7-8 Transmiterea documentelor si

acoperirea platii

3 Instructiuni privind efectuarea platii prin O.P.

Definitie:

Constitui cea mai simpla modalitate de realizare a unei plati respectiv incasari.

Efectuarea O.P. se caracterizeaza prin urmatoarele

a) Relatia de plata este declansata ca urmare a existentei unei datorii sau asumarii unei obligatii ce urmeaza sa se stinga odata cu onorarea O.P.

b)            Operatiunea este pornita la initiativa ordonatorului. El stabileste regulile conform carora operatiunea urmeaza sa se deruleze

c) Revocabilitatea este o trasatura fundamentala a O.P. adica ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii. Revocare O.P nu atrage dupa sine nici un fel de consecinte, drepturi sau obligatii pentru partile implicate

d)            In cazul O.P este absolut necesar provizionul bancar. Aceasta presupune obligatia ordonatorului ca odata cu emiterea O.P sa creeze bancii si sursa de fonduri necesare platii fie prin depunerea ei fie prin credit acordat de banca in acelasi scop

Partile implicate in derularea O.P.

Ordonatorul cel care plateste stabilind conditiile efectuarii platii, constitue provizionul bancar si poate revoca in orice moment plata pana la daata efectuarii ei

Beneficiarul care in favoarea caruia se face plata iar pana in momentul incasarii nu are certitudinea efectuarii acestuia

Bancile care intervin in derularea operatiunii cu rol de simple prestatoare de servicii denumite Banca Ordonatoare cea la care ordonatorul da dispozitie privind efectuarea platii si banca Platitoare cea la care se achita suma beneficiarului

Derualrea operatiunii presupune existenta unui document tipizat pus la dispozitia clientilor de catre banci

Elementele pe care un Ordin de Plata le cuprinde:

Numele, adresa, nr de cont al ordonatorului

Numele, adresa, nr de cont al beneficiarului

Denumkirea si adresa bancii ordonatoare

Data emiterii O.P.

Suma in cifre si in litere

Motivul platii

Semnaturile autorizate

Scrisoarea de garantie bancara

Definitie : Reprezinta un inscris pe care o banca denumita garant se angajeaza in mod irevocabil ca in cazul in care o anumita persoana (fizica sau juridica) debitorul principal nu va plati la un anumit termen o suma determinata si indicata expres in scrisoare, sa palteasca ea insasi suma neachitata in favoarea beneficiarului de drept.

Prin Scrisoarea de garantie bancara bancile nu garanteaza fapte ci preia intotdeauna obligatia de plata pentru situatia in care cel garantat nu si-a indeplinit obligatia contractuala

Luind in considerare drept criteriu de clasificare angajamentul bancii garante scrisorile de garantie bancara pot fi :

a) Simple – cand banca garanta cere beneficiarului sa urmareasca mai intai pe debitorul principal si doar daca acesta nu poate sa achite suma sa plateasca ea.

b)            Solidare – caz in care beneficiarul poate cere executarea platii de catre banca fara ca in prealabil sa urmareasca pe debitorul principal garantat si fara ca banca garanta sa se poate opune

Avand in vedere obiectul garantat scrisorile de garantie bancara pot acoperi urmatoarele situatii:

Se garanteaza ca pana la data stabilita un platitor (importatorul) va deschide un acreditiv documentar in favoarea unui furnizor (exportator)

O banca se angajeaza sa palateasca documentele primite la plata prin Incasso documentar

O banca garanteaza executarea de catre furnizor a unui contract in bune conaditii

Se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului daca acesta nu livreaza marfurile din culpa lui

In privinta participarii la licitatiile internationale se reglementeaza ca firma la care si-a adjudecat contractul il va finaliza

Compensatiile

Schimburiel de marfuri si servicii prin compensatii presupune realizarea de tranzactii echivalente valoric fara folosirea mijloacelor de plata internatioanle.

Livrarile in compensatie au o serie de elemente comune cum sunt:

Partiziile de marfuri de export si import nu se platesc in valuta ci se compenseaza reciproc, compensarea fiind de regule integrala

Baza juridica a operatiunii o constitue un singur contract care se refera atat la operatiunile de import cat si la cele de export

Clasificarea operatiunilor de compensatie se face in functie de sfera lor de cuprindere:

A.           Compensatii particulare sau individuale practicate sub forma de tranzactii incheiate intre firme sau intreprinderi individuale in diferite tari si care privesc schimburile de marfuri si/sau servicii

B.            Compensatii globale se practica in cadrul acordurilor de Clearing si Barter. Privesc atat schimbul de marfuri cat si prestari de servicii la niuvelul unui grup de firme, a unei ramuri sau a intregii economii nationale.

Barterul

Se prezinta ca o tranzactie comerciala care consta in schimbul de bunuri si servicii de valoare egala fara utilizarea banilor si fara antrenarea in relatie a sistemului bancar si de creditre .

Are urmatoarele particularitati:

Schimbul de marfuri se realizeaza pe baza unui singur contract

Marfurile nu se factureaza in devize convertibile

Schimbul de marfuri are loc simultan sau intr-un timp foarte scurt

Barterul poate fi bilateral sau multilateral

Barterul bilateral – un exemplu in acest sens il constitue schimburile de marfuri la frontiera intre tarile din E Europei unde au aparut si s-au dezvoltat schimburile directe de marfuri. Schimburile da marfuri traditionale si omogene vizeaza atat completarea fondului pietei interne cat si diversificarea sortimentelor de bunuri de larg consum.

Au aparut si s-au dezvoltat la grupele de marfuri caracterizate printr-o arie sortimentala larga: incaltaminte, tricotaje, confectii, bauturi, produse cosmetice.

Aceste schimburi duc la majorarea exporturilor unor produse disponibile sau la care stocurile sunt peste normativ, incorporand materii prime importante in cotrapartida cu produse avand incorporate aceeleasi materii prime in aceeasi proportie

Schimburile de marfuri in zonele de frontiera

Reprezinta o forma mai noua a colaborarii economice.

Considerentele care au dus la aparitia acestei forme a schimburilor de marfuri sunt atat de mautra economica cat si geografica:

Posibilitatea reducerii unor cheltuieli mari de transport pe parcurs intern

Utilizarea mai eficienta a resurselor umane si materiale locale

Departarea acestor zone de marile centre industriale

Schimburle de marfuri din zonele de frontiera s-au efectuat pe baza unor acorduri anuale incheiate intre ministerele de comert si se caracterizeaza printr-o limitare geografica a desfacerii in localitatile respective.

Barterul multilateral – reprezinta un angajament intre trei sau mai multi perteneri indiferent de gradul de evolutie si de forma sa , angajamentele tip barter se pot intalni la nivelul intreprinderii cat si la nivel guvernamental

In practica relatiilor economice internationale astfel de acorduri se incheie mai ales intre tarile in curs de dezvoltare iar obiectul lkor il constitue masinile, minereurile, produse agroalimentare, petrolul etc.

Un alt exemplu il reprezinta schimburile de marfuri intermagazine acestea se realizeaza intre marile magazine universale, partiziile de marfuri livrate in compensatie fiind limitate la disponibilul si necesarul magazinului in cauza.

In afara diversificarii gamei sortimentale a bunurilor de larg consum si cresterea vitezei de desfacere a marfurilor aflate in reteaua cu amanuntul aceasta forma a schimburilor de marfuri indeplineste si urmatoarele functii specifice in comertul interior al fiecarui partener:

Testarea directa a cererii de consum a populatiei pentru produsele noi sau pentru modalitatile de ambalare si formele de prezentare

Stimularea gusturilor clientelei pentru produsele noi, pentru ”articolele la moda”

Cresterea calitatii marfurilor prin achizitioanrea si desfacerea pe piata interna a unor produse calitativ superioare ceea ce influenteaza direct eforturile de productie si desfacere a unor produse indigene de calitate tot mai buna



Avantajele operatiunilor de barter

Depasirea dificultatilor generate de penuria de lichiditati,

Durabilitatea in timp a relatiei si reglarea sortimentala a structurii cererii de marfuri prin exportul unor sortimente in plus si importul unor sortimente deficitare.

Dezavantajele:

Conjugarea cu dificultate a cerintelor partenerilor mai ales in cazul barterului multilateral

Responsabilitatea privind calitatea marfurilor, promptitudinea livrarilor, sincronizarea operatiunilor, acestea constatandu-se a fi mai redus in comparatie cu contractele de vanzare-cumparare traditionale; prin barter se schimba mai ales Marfuri fungibile (de aceeasi calitate) a caror preturi se stabilesc pe baza unor cotatii la bursa.

Clearingul

Este un acord inte doua sau mai multe tari care are in vedere o compensare globale a fluxurilor de bunuri si servicii reciproce pe o perioada determinata de timp de obicei un an cu excluderea totala sau partiala a transferului valutar

Se creeaza raporturi de tipul Importator-Banca de compensatie-exportator. Plata exportatorilor nationali se face in limitele disponibilitatilor bancii constituite din varsamintele importatorilor nationali.

Calculele de compensatie se efectueaza in mod global la sfarsitul anului iar eventualul sold urmeaza sa fie compensat de partea debitoare intr-un mod convenit in prealabil de catre cele doua parti prin livrarile de marfuri, prestari de servicii.

La baza compensatiei se afla un acord guvernamental in care se mentioneaza:

Data intrarii in vigoare a acordului de clearing

Durata sa de valabilitate

Institutia din fiecare tara care se implica in indeplinirea obligatiilor

Platile ce vor fi efectuate prin clearing

Bancile centrale sau alte organisme special desemnate ale acordului sa organizeze si execute decontarile reciproce conform mentiunilor din contracte

Deschiderea conturilor de clearing

Moneda in care se va efectua decontarea in clearing

Conditiile de functionare a creditului tehnic

Modalitatile de lichidare a soldului final

Acordurile de clearing contin anexe in care sunt cuprinse marfurile si serviciile care pot face obiectul tranyactiilor sub forma unui nomenclator de clearing

Intr o forma mai complexa clearingul cuprinde pe langa schimburile de marfuri si prestarile financiare de servicii, in acest caz are loc compensarea drepturilor si obligatiilor in cauza, rezultate atat din comertul vizibil cat si comertul invizibil (srviciile de transport, depozitare, turism, plata personalului angajat in strainatate)

Dupa nr de tari angajate in clearing poate fi:

a)     Bilateral – realizat inter doua tari

b)     Multilateral – la care participa 3 sau mai multe tari; stingerea obligatiilor facandu-se intr-un mod mai elastic prin antrenarea mai multor parteneri

D.p.d.v al tehnicii utilizate se disting:

a)     Clearing cu doua conturi – situatie in care fiecare tara deschide cate un cont unde se inscriu operatiuni de plati si incasari

b)     Clearing cu un singur cont – care se deschide numai in una din tarile semnatare ale acordului in moneda acesteia, operatiuni inregistrate numai in acest cont iar cealalta tara are pozitia de client bancar obisnuit

Finanatarea schimburilor economice internationale

In practica relatiilor internationale termanul de ”creditare” a fost treptat inlocuit cu notiunea de finantare care cuprinde si activitatiile adiacente creditarii fara de care in prezent utilizarea creditarii ca suport al schimburilor economice nu este posibila

Creditul este o relatie baneasca care apare in legatura cu acordarea imprumuturilor banesti unor persoanle fizice sau juridice pentru care achitarea contravalorii urmeaza sa se efectueze in momentul livrarii ci la un moment ulterior denumit scadenta.

!!! Relatia de credit presupune:

Un raport juridic contractual prin care o persoana numita creditor pune la dispozitia altei persoane numita debitor un bun material evaluat in bani sau chiar o suma de bani

Bunul, valoarea acestuia sau chiar suma de bani se ramburseaza la o data numita scadenta

Pentru folosirea fondurilor primite debitorul plateste creditorului un anumit pret numit dobanda

CTRITERIUL

TIPUL DE CREDITE

CARACTERISTICI

1. Destinatiei

- Pentru finantarea contului

- Legate de o peratiune comerciala

- Financiare

- Nelegata de o anumita operatiune

2. Termenului

- Pe termen scurt

-de regula pana la 1 an

- Mijlociu

1-5 ani

- Lung

> 5 ani

3. Finantarea exporturilor

- Furnizor

- Exportatorul acorda credite importatorului

- Cumparator

- Banca exportatorului acorda credite bancii acestuia

4. Partile implicate

- Comerciale

- Exportator-Importator

- Bancare

- Banca-Client

- Interbancare

- Banca-Banca

- Guvernamentale

- Stat-Stat

Credite acordate de banci regioanle, internationale

- FMI, BIRD, BERD, etc – membrii lor

5. Surse de mobilizare

- Din fonduri proprii

-????? , forfetare, emisiune de obligatiuni

- De pe piata monetara de capital national

- De pe piata ionternationala

6. Monedei

- Moneda unui a dintre parteneri

- De regula a creditorului

- O terta moneda

- De regula convertibila

- O moneda de cont

- Denominat in DST , rubla transferabila, etc.

7. Dobanzi

- Dobanda comerciala

(la credite comerciale)

Pot fi fixe sau variabile

- Dobanda preferentiala

(mai mica)

- Dobanda pe piata

valutar-financiara internationala

8. Garantarii

- Garantate

- Prin asigurari, ipoteci, scrisori de garantie bancara

- Negarantate

- Mai rar, pentru credite pe termene foarte scurt

Elementele care intervin in tehnica acordarii, primirii, restituirii creditului sunt:

Determinarea plafonului creditului

Termenul de acordare

Costul creditului

Rambursarea creditului

a)     La determinarea plafonului creditului – se au in vedere urmatoarele criterii:

Aprecierea capacitatii de credit a bancii partenere la stabilirea marimii creditului, creditorul trebuie sa se asigure ca banca partenerului are posibilitatea de a face fata platilor

Natura tranzactiei – in contractele cu pret provizoriu urmeaza sa se stabileasca ulterior pretul ferm si deci plafonul creditului , alte tranzactii privind plata unor avansuri sau beneficii acordate de vanzator.

Rentabilitatea operaqtiunii de credit – element principal in stabilirea creditului reprezentand interesul bancii creditoare de a obtine un beneficiu cat mai mare.

b)    La determinarea termenului de rambursare a creditului se tine seama de urmatoarele criterii:

Obiectul creditului – deoarece unele tranzactii au ca obiect echipamente si instalatii care au o perioada de amortizare mai lunga

Raportul dintre cerere si oferta – care influenteaza atat pe piata creditului cat si a marfurilor si determina scadenta de rambursare datorita variatiilor sau stabilitatii inregistrate pe aceste piete

Capacitatea economica a firmei care cere creditul ceea ce depinde si de conjunctura economica , de starea balantei de plati externe si stabilitate apolitica a tarii debitoare

La stabilirea termenului de rambursare se acorda unele facilitati solicitantilor de credite, astfel acestia pot obtine plata esalonate in rate precum si un termen de gratie . Pe de alta parte termenul de plata poate fi redus daca importatorul achita un avans din valoarea marfii.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




STUDIU DE FEZABILITATE HOTEL SWICK
Consideratii privind bugetul de venituri si cheltuieli al primariei din comuna moisei
NASTEREA SI DEZVOLTAREA CAPITALISMULUI EUROPEAN CA CENTRU DE IRADIERE ECONOMICA MONDIALA PANA IN SEC. XX
Metodologia evaluarii proiectelor de investitii
Prezentarea functiunii de personal din cadrul SC Prod 2004 SRL
ANALIZA EVOLUTIEI POPULATIEI OCUPATE PE CELE TREI SECTOARE ALE ECONOMIEI. PARTICULARITATI IN TURISM
Valorile mobiliare
Instrumente specifice de studiere a comportamentului consumatorului





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu