Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
CURRICULUM clasa a XI-a ANUL DE COMPLETARE Domeniul : textile-pielarie Calificarea: Tricoter - confectioner

CURRICULUM clasa a XI-a ANUL DE COMPLETARE Domeniul : textile-pielarie Calificarea: Tricoter - confectioner




MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CURRICULUM

clasa a XI-a

ANUL DE COMPLETARE

Domeniul : textile-pielarie

Calificarea: Tricoter - confectioner



PLAN DE INVATAMANT

Anul de completare

clasa a XI-a

Aria curriculara Tehnologii

Domeniul: textile pielarie

Calificarea: tricoter - confectioner

Cultura de specialitate si instruire practica saptamanala  377 ore

Modulul I: Utilizarea limbajului tehnic-grafic

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

Modulul II: Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

Total ore/an

din care :  laborator tehnologic

instruire practica

60

Modulul III: Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

60

Modulul IV: Confectionarea produselor din tricot

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

Total ore/an:13 ore/saptamana x 29 saptamani = 377 ore

Stagii de pregatire practica 240 ore

Modulul V: Mentinerea utilajului in stare de functionare

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

Modulul VI: Utilizarea documentatiei tehnice

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

Total ore/an: 30 ore/saptamana x 8 saptamani/an= 240 ore

Curriculum in dezvoltare locala 116 ore

Modulul VII: Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

Total ore/an

din care:  laborator tehnologic

instruire practica

Total ore/an: 4 ore/saptamana x 29 saptamani =116 ore

TOTAL 733 ore/an

Modulul I Utilizarea limbajului tehnic grafic

I. Nota de prezentare

Desenul exprima conceptia tehnica asa cum limbajul exprima gandirea. El este o etapa intermediara deosebit de importanta care stabileste legatura dintre gandirea tehnica si executia unui produs. Pornind de la definitia si importanta desenului tehnic, s-a considerat necesara introducerea acestui modul in cultura de specialitate pentru cele 11 calificari de nivel doi ale domeniului textile-pielarie.

Calificarea de nivel doi se obtine prin parcurgerea clasei a XI-a - an de completare - prin Scoala de Arte si Meserii. Absolventii pot opta pentru iesirea din sistem, avand aceasta calificare, sau pot solicita accesul la calificarea de nivel 3 a domeniului in care s-au pregatit, tehnician in industria textila .

Pentru fiecare calificare de nivel doi s-au elaborat standarde de pregatire profesionala, care au aceeasi structura ca si cele de la nivelul unu : unitati de competenta pentru abilitati cheie, unitati de competenta tehnice generale, unitati de competenta tehnice specializate.

Modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 58 de ore ( 2 ore x 29 sapt.).

Modulul este constituit din unitatea de competenta tehnica generala Utilizarea limbajului tehnic grafic. Prin parcurgerea acestui modul, elevii dobandesc competente de a reprezenta ( in vedere, in sectiune si cu semne conventionale ) diferite piese si organe de lucru ale utilajelor din domeniu si de a intocmi si interpreta scheme cinematice si tehnologice ale diferitelor utilaje. Aceste competente sunt necesare tuturor calificarilor de nivel 2 din domeniul textile-pielarie, constituind baza si pentru calificarile de nivel 3 din acelasi domeniu.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 2, "Comunicare si numeratie", ,,Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,,Asigurarea calitatii" se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor.

Ruta curriculara a pregatirii pentru

calificarea " Tricoter - confectioner " - nivelul doi

Modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic se studiaza pe tot parcursul anului scolar independent, nefiind conditionat de celelalte module care se studiaza in clasa a XI-a ( vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor ).

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

Programa se utilizeaza respectand conditiile de aplicabilitate care descriu criteriile de performanta si probele de evaluare recomandate in Standardul de Pregatire Profesionala.

II  Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta tehnica generale:

. Utilizarea limbajului tehnic grafic

III. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de

competenta

Competente  individuale

Continuturi tematice

8. Utilizarea limbajului tehnic grafic

8.1. Foloseste elementele desenului tehnic in reprezentarea mecanismelor si utilajelor

1. Linii utilizate in desenul tehnic

2. Formate de desen. Indicator.

3. Scari de reprezentare.

4. Cotare. Elementele cotarii. Reguli ale cotarii. Simboluri utilizate la cotare.

5. Sisteme de proiectie. Triedrul de proiectie. Reprezentarea in epura a corpurilor geometrice.

6. Reprezentarea in proiectie ortogonala a corpurilor

6.1. Reprezentare in vedere. Definitie. Reguli de reprezentare.

6.2. Reprezentare in sectiune. Definitie. Reguli de reprezentare

8.2. Reprezinta conventional mecanismele si organele de lucru ale masinilor

7. Organe de lucru pentru transmiterea miscarii de rotatie, organe de lucru pentru cuplare, organe de lucru pentru transformarea miscarilor. Rol. Reprezentare conventionala.

8. Mecanisme pentru transmiterea miscarii, pentru transformarea miscarii, mecanisme de inversare a miscarii. Parti componente. Miscari ale organelor de lucru. Reprezentare.

8.3. Interpreteaza o schema tehnologica

9. Scheme cinematice si scheme tehnologice ale utilajelor din domeniu ( carda, laminor, flaier, masina de filat, masina de tesut, masina de cusut, masina de tricotat, utilaje pentru vopsire ). Reprezentare si interpretare.

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 2 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii si sa le permita sa-si continue pregatirea la nivelul urmator. De aceea abilitatile cheie cum ar fi : comunicare si numeratie, igiena si securitatea muncii, lucrul in echipa si asigurarea calitatii trebuie formate si aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru formarea competentelor descrise prin curriculum-ul scolar al acestui modul trebuie alese si utilizate metodele de predare-invatare si formele de lucru la clasa centrate pe elev astfel incat acesta sa fie implicat direct in procesul de invatare ( studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, dar si demonstratia, algoritmizarea, exercitiul).

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului, fise de evaluare).

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru competentele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat realizarea unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

V. Sugestii metodologice

Cele 58 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt de instruire teoretica si aplicatii specifice, locul de desfasurare a acestora poate fi laboratorul de specialitate sau atelierele scolare. Locul de desfasurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fisele de lucru si de documentare trebuie sa se coreleze cu competenta care trebuie formata si continuturile asociate ei.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentelor, echipamentelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Pentru formarea competentei " Foloseste elementele desenului tehnic in reprezentarea mecanismelor si utilajelor " profesorul trebuie sa puna accent pe metode ca : studiul de caz, demonstratia, algoritmizarea, exercitiul, pe forma de activitate frontala, iar orele se recomanda a se desfasura in cabinete de specialitate.

Pentru formarea celorlalte doua competente, majoritatea orelor se recomanda a se desfasura in laborator / atelier, utilizandu-se si celelalte forme de activitate si punandu-se accent pe metode cum ar fi : observarea, descoperirea, problematizarea, exercitiul.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au achizitionat unitatea de competenta definita din Standardele de Pregatire Profesionala

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri, sa aleaga raspunsuri corecte sau sa execute faze de lucru sau operatii.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competenta, si probelor de evaluare din Standardele de Pregatire Profesionala In situatia in care activitatile de invatare au caracter practic, instrumentele de evaluare recomandate sunt : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de autoevaluare.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, Tricoter - confectionder ", nivelul doi. Exemplu:

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Unitatea de competenta 8. Utilizarea limbajului tehnic grafic

Competenta 8.1. Foloseste elementele desenului tehnic in reprezentarea mecanismelor si utilajelor

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre -standarde, instrumente de desen, formate, piese.

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 8 UTILIZAREA LIMBAJULUI TEHNIC GRAFIC

Competenta 8.1 Foloseste elementele desenului tehnic in reprezentarea

mecanismelor si utilajelor

Criterii de performanta:

(a)         Utilizarea liniilor de reprezentare conform standardelor

(b)         Respectarea regulilor de reprezentare si cotare

(c)          Reprezentarea in vedere si sectiune

Conditii de aplicabilitate:

Linii:  linie continua, linie intrerupta, linie punct, linie doua puncte

Reguli de reprezentare si cotare: conform standardelor

Reprezentare in vedere si sectiune : conform standardelor

Probe de evaluare

Proba scrisa, prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa utilizeze liniile de reprezentare conform criteriului de performanta a) si a precizarilor din conditiile de aplicabilitate.

Proba practica, prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa respecte regulile de reprezentare si cotare si sa reprezinte in vedere si in sectiune piese conform criteriilor de performanta b) si c) si a precizarilor din conditiile de aplicabilitate.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

FISA DE OBSERVATIE

Utilizarea liniilor de reprezentare conform standardelor

1.A:Reprezentati linia continua groasa, linia continua subtire, linia intrerupta groasa, linia punct subtire si linia doua puncte subtire si precizati utilizarile lor.

Denumirea liniei

Reprezentarea liniei

Utilizarile liniei

Evaluator

Data

linia continua groasa

linia continua subtire

linia intrerupta groasa

linia punct subtire

linia doua puncte subtire

Respectarea regulilor de reprezentare si cotare

2.B Reprezentati in epura, executand urmatoarele faze de lucru, paralelipipedul cu dimensiunile : lungime 30 mm, latime 10 mm, inaltime 20 mm.

Faze de lucru

Evaluator

Data

Desenarea in spatiu a paralelipipedul dat

Trasarea liniilor ajutatoare pentru cotarea muchiilor

Trasarea liniilor de cota

Marcarea extremitatilor liniilor de cota

Inscrierea cotelor

Trasarea axelor Ox, Oy, Oz

Executarea proiectiilor verticala, orizontala, laterala, marcand corespondenta dintre ele.

Reprezentarea in vedere si in sectiune

3.CReprezentati in vedere si in sectiune piesa data parcurgand urmatoarele etape de lucru:

Etape de lucru

Evaluator

Data

Stabilirea vederii principale a piesei

Trasarea cu linie subtire adreptunghiului corespunzator dimensiunilor vederii

Trasarea axelor de simetrie

Desenarea cu linie subtire a liniilor de contur ale vederii

Stergerea tuturor liniilor ajutatoare

Ingrosarea liniilor finale ale vederii

Marcarea traseului de sectionare, stabilind directia de reprezentare

Desenatarea vederii in sectiune, hasurand partile pline ale piesei

Modulul II . Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

I. Nota de prezentare

Nivelul 2 de calificare ofera absolventilor competentele necesare practicarii meseriei de tricoter-confectioner.

Curriculum este realizat avand la baza Standardul de Pregatire Profesionala pentru aceasta meserie, validat de un juriu de validare format din reprezentanti ai angajatorilor din domeniul textile - pielarie si din domeniul educatiei.

Pentru clasa a XI-a , an de completare , curriculumul este construit pe baza unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si tehnice generale , dar in special pe unitatile de competenta tehnice specializate , care reprezinta de fapt competentele specifice practicarii meseriei si care se pot dobandi prin pregatirea de specialitate la nivelul 2 de calificare.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 110 ore ( 11 orex 10 sapt. ).

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma competente de a executa operatii de producere a tipurilor de structuri tricotate pe diferite tipuri de masini rectilinii de tricotat.

Modulul este alcatuit din unitatea de competenta tehnica specializata " Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat " si este constituit din agregarea unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Igiena si securitatea muncii " cu unitatea de competenta tehnica specializata mai sus amintita.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul doi, " Comunicare si numeratie" , ,, Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,, Asigurarea calitatii " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa scolara se va citi liniar, datorita asocierii dintre competente si continuturi.

Fiecarui continut din programa ii vor corespunde competente formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Dezvoltarea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul/ maistrul instructor poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea atingerii competentelor, sau poare alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din scoala , sau clasa de elevi.

Modul de citire a programei scolare porneste de la corelarea continuturilor cu competentele din Standardul de Pregatire Profesionala, in acest demers profesorul/ maistrul instructor va parcurge integral standardul urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta, cat si probele de evaluare care vor fi probe de atestare a abilitatilor dobandite de elev.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat se studiaza in paralel cu modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic, pe durata a 10 saptamani si nu este conditionat de niciunul din modulele care se mai studiaza in clasa a XI-a (vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor).

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile- pielarie clasa a IX-a

 
II Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta pentru abilitati cheie

Igiena si securitatea muncii

Unitati de competenta tehnice specializate

Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

III . Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati

de

competenta

Competente  individuale

Continuturi tematice

6. Igiena si securitatea muncii

11 Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

6.1. Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

11.2. Deserveste masini rectilinii automate cu doua fonturi

Instructaje periodice si echipamente de protectie la efectuarea operatiilor de baza in utilizarea masinii rectilinii automate cu doua fonturi: alimentare cu fir, introducere in lucru a acelor.

Responsabilitati la locul de munca : insusirea, respectarea, aplicarea normelor la pornirea - supravegherea - oprirea masinii - evacuarea tricotului cu forme metraj, in panouri, procese complete si cu structuri cu legaturi de baza, derivate si cu desene.

Situatii care pun in pericol securitatea individuala si colectiva : absenta aparatoarelor de protectie, integritatea instalatiei electrice.

Mijloace de protectie : echipamente de protectie specifice locului de munca ( ecrane de protectie, casca, masca de gaz, sort, manusi ).

Controlul functionarii masinii rectilinii automate : dispozitiv de inregistrare a randurilor, dispozitive de tensionare si control, conducator de fir, perii pentru deschiderea limbilor acelor, ace de tricotat, canalele fonturilor.

Operatii de remediere a defectelor : inlocuire bobine, innodare fir, repasare tricot.

Actiuni intreprinse pentru remedierea defectelor : oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere.

11 Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

11.1. Caracterizeaza masini rectilinii automate cu doua fonturi

Masini rectilinii automate cu doua fonturi.

Criterii de clasificare.

Forme de tricoturi ( metraj plane, panouri semiconturate sau conturate, produse conturate spatial ) si structuri de tricoturi ( tricoturi din batatura cu legaturi de baza, derivate, cu desene ) produse pe aceste masini.

Procedeul de tricotare cu buclare finala

Organe de formare a ochiurilor ( principale, auxiliare ).

Mecanisme : de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere si colectare a tricotului, de actionare, desenator, de comanda.

Masini rectilinii automate cu comanda program ( Protti, Stoll, Universal, Schima-Seiki)

Tipul organelor de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare de pe sania cu lacate

Rolul mecanismului desenator in formarea ochiurilor

11 Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

11. 3. Caracterizeaza masinile rectilinii Cotton.

Masini rectilinii Cotton

Criterii de clasificare

Forme de tricoturi ( plane in panouri conturate sau neconturate ) si structuri de tricoturi ( glat si patent cu ochiuri normale, duble si retinute, ajur, vanisate, cu dungi transversale ) produse pe masinile Cotton.

Procedeul de tricotare cu buclare prealabila si combinat

Organe de formare a ochiurilor principale si auxiliare

Mecanisme : de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere, de actionare, de comanda

Masini Cotton cu o fontura si cu doua fonturi

Organe de formare a ochiurilor

Rolul si miscarile organelor de formare a ochiurilor

11 Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

11.4. Deserveste masini rectilinii Cotton

Operatii de verificare a starii de functionare a masinilor Cotton ( aparatoare de protectie, instalatie electrica, dispozitive de tensionare si control, conducatoare de fir, ace de tricotat ).

Operatii de baza in deservirea masinii Cotton ( alimentare cu fir, pornire, supraveghere, oprire, evacuare tricot ) pentru producerea tricoturilor cu diferite forme si structuri.

Operatii de remediere a defectelor : inlocuire bobine, innodare fir, repasare tricot

Actiuni pentru remedierea defectelor: oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Formarea competentelor cuprinse in modul se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate metode de predare-invatare, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Metode ca: studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea elevilor, avand o eficienta maxima in procesul de invatare.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competenta tehnica specializata ,, Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat din Standardul de pregatire profesionala in conformitate cu conditiile de aplicabilitate.

Se pot utiliza atat metodele clasice de evaluare, cat si metode alternative de evaluare: observarea sistematica, investigatia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Instrumentele de evaluare se vor elabora in scopul atingerii criteriilor de performanta si respectind propunerile cerintele probelor de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.

Procesul de evaluare ce vizeaza atingerea competentelor si abilitatiolor cu caracter practic se realizeaza prin intocmirea fiselor de observatie.

V. Sugestii metodologice

In programa s-au propus continuturi teoretice si practice care urmaresc formarea de competente din unitatatile de competenta precizate in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare domeniului textile - pielarie.

Pentru formarea competentelor propuse se recomanda ca din cele 110 ore (11 ore/saptamana) alocate modulului, 60 ore vor fi pentru activitati practice: deservirea utilajelor din domeniu si 50 ore aprofundarea continuturilor teoretice prin intocmirea unor scheme tehnologice ale utilajelor.

Orele de instruire teoretica se fac cu profesorul de specialitate, iar cele de instruire practica, cu maistrul instructor de specialitate.

Locul de desfasurare a acestor ore poate fi atat sala de clasa / laboratorul de specialitate cat si atelierele scolare / atelierele agentilor economici din domeniu.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice, cu mentiunea ca aceasta este o propunere a autorilor:

Nr.

Crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Instruire teoretica

Instruire practica

Masini rectilinii automate cu doua fonturi.

  • Criterii de clasificare.
  • Forme de tricoturi produse pe aceste masini.
  • Procedeul de tricotare cu buclare finala
  • Organe de formare a ochiurilor ( principale, auxiliare ).

Mecanisme si dispozitive comune. Rol.

Masini rectilinii automate Protti / Stoll/Universal/Shima-Seiki

  • Tipul organelor de formare a ochiurilor
  • Tipul si pozitiile camelor de actionare de pe sania cu lacate

Rolul mecanismului desenator in formarea ochiurilor

Posibilitati tehnologice

Operatii de deservire a masinilor rectilinii automate cu doua fonturi

Controlul functionarii masinii

Operatii de baza

Instructaje periodice si echipamente de protectie, responsabilitati la locul de munca

Operatii si actiuni intreprinse pentru remedierea defectelor

Masini  rectilinii Cotton

  • Criterii de clasificare
  • Forme de tricoturi si structuri de tricoturi produse pe masinile Cotton.
  • Procedeul de tricotare cu buclare prealabila si combinat
  • Organe de formare a ochiurilor principale si auxiliare
  • Mecanisme si dispozitive. Rol.

Masina Cotton cu o fontura

  • Organe de formare a ochiurilor

Rolul si miscarile organelor de formare a ochiurilor

Analiza fazei buclarii

Posibilitati tehnologice

Masina Cotton cu doua fonturi

  • Organe de formare a ochiurilor

Rolul si miscarile organelor de formare a ochiurilor

Posibilitati tehnologice

Operatii de deservire a masinilor rectilinii Cotton

Controlul functionarii masinii

Operatii de baza

Operatii si actiuni intreprinse pentru remedierea defectelor

Total ore

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

Ca metode de predare/invatare se recomanda a se utiliza metode cu caracter activ centrate pe elev (problematizarea, descoperirea,exercitiul, etc).

Evaluarea activitatii desfasurate de elevi se realizeaza prin fise de evaluare iar ca metode se recomanda autoevaluarea si coevaluarea pentru constientizarea de catre elevi a competentelor dobandite.

Un test de evaluare elaborat de profesor trebuie sa contina acele tipuri de itemi care sa permita acestuia sa dovedeasca achizitionarea competentei prin atingerea integrala a criteriilor de performanta.

Exemplu de instrument de evaluare .

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Caracterizeaza masinile rectilinii Cotton

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre -panouri tricotate pe masini Cotton, organe de lucru ale masinilor,masina Cotton pentru imbracaminte exterioara .

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 3 activitati de evaluare.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Titlul Unitatii 11 PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI

RECTILINII DE TRICOTAT

Competenta 11.3 Caracterizeaza masinile rectilinii Cotton

Criterii de performanta:

a)     Clasificarea masinilor rectilinii Cotton

b)    Precizarea formelor si structurilor de tricoturi produse pe masinile rectilinii Cotton

c)     Descrierea procedeelor de tricotare utilizate de masinile rectilinii Cotton

d)    Identificarea organelor de formare a ochiurilor si a mecanismelor masinilor rectilinii Cotton

e)     Descrierea principiului de formare a ochiurilor pe diferite tipuri de masini Cotton

Conditii de aplicabilitate:

Clasificare dupa: numarul fonturilor, destinatia tricotului

Structuri de tricoturi : glat si patent cu ochiuri normale, duble si retinute, ajur,

vanisate, dungi transversale
Forme de tricoturi: plane in panouri conturate sau neconturate
Procedee de tricotare: cu buclare prealabila, combinat

Organe de formare: principale, auxiliare

a ochiurilor 

Mecanisme:  de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere, de

actionare, de comanda

Principiul de formare

a ochiurilor  miscarile organelor de formare a ochiurilor in timpul

tricotarii

Tipuri de masini Cotton : cu o fontura, cu doua fonturi
__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Probe de evaluare

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa clasifice masinile rectilinii Cotton si sa precizeze formele si structurile de tricoturi produse pe masinile rectilinii Cotton, asa cum se precizeaza in criteriile de performanta (a) si (b) ,conform conditiilor de aplicabilitate.

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa descrie procedeele de tricotare utilizate de masinile rectilinii Cotton, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (c), conform conditiilor de aplicabilitate.

Probe orale/ practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa identifice organele de formare a ochiurilor si mecanismele masinii rectilinii Cotton, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (d), conform conditiilor de aplicabilitate.

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa descrie principiul de formare a ochiurilor pe diferite tipuri de masini Cotton, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (e), conform conditiilor de aplicabilitate.

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 3 activitati de evaluare.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Test de evaluare

Clasificarea masinilor rectilinii Cotton dupa diferite criterii

Precizarea formelor si structurilor de tricoturi produse pe masinile rectilinii Cotton

1A Clasificati masinile de tricotat Cotton dupa criteriile mentionate in tabelul urmator. Scrieti in coloana indicata tipul masinii iar in urmatoarele, formele si structurile de tricoturi ce se pot realiza pe tipul respectiv de masina.

Criterii de clasificare

Masini Cotton

Forme de tricot

Structuri de tricot

Evaluator

Data

A

Numarul fonturilor

B

C

Destinatia tricotului

D

Test de evaluare

Descrierea procedeelor de tricotare utilizate de masinile rectilinii Cotton

2B a) Enumerati, in ordinea realizarii lor, fazele procedeului de tricotare cu buclare prealabila prin care se realizeaza ochiurile pe masina Cotton.

b) Precizati elementele de noutate care apar la faza buclarii fata de procedeul clasic.

Cerinte ale evaluarii

Evaluator

Data

A

Enumerarea in ordine a fazelor de formare

B

Precizati elementele de noutate care apar la faza buclarii

C

Organe de formare ce participa la faza buclarii



Test de evaluare

Enumerarea organelor de formare a ochiurilor si a mecanismelor masinilor rectilinii Cotton

Descrierea principiului de formare a ochiurilor pe diferite tipuri de masini Cotton

Precizati denumirea organelor de formare a ochiurilor si a mecanismelor masinilor rectilinii Cotton, specificand pentru fiecare organ de formare a ochiurilor, rolul si miscarea sa.

Masini Cotton

Mecanisme

Organe de formare a ochiurilor

Rolul organelor de formare a ochiurilor

Miscarile organelor de formare a ochiurilor

Evaluator

Data

Cu o fontura

Cu doua fonturi

Modulul III . Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

Nota de prezentare

Nivelul 2 de calificare ofera absolventilor competentele necesare practicarii meseriei de tricoter-confectioner.

Curriculum este realizat avand la baza Standardul de Pregatire Profesionala pentru aceasta meserie, validat de un juriu de validare format din reprezentanti ai angajatorilor din domeniul textile - pielarie si din domeniul educatiei.

Pentru clasa a XI-a , an de completare , curriculumul este construit pe baza unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si tehnice generale , dar in special pe unitatile de competenta tehnice specializate , care reprezinta de fapt competentele specifice practicarii meseriei si care se pot dobandi prin pregatirea de specialitate la nivelul 2 de calificare.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 110 ore ( 11 orex 10 sapt. ).

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma competente de a executa operatii de producere a tipurilor de structuri tricotate pe diferite tipuri de masini circulare de tricotat.

Modulul este alcatuit din unitatea de competenta tehnica specializata " Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat " si este constituit din agregarea unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Igiena si securitatea muncii " cu unitatea de competenta tehnica specializata mai sus amintita.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul doi, " Comunicare si numeratie" , ,, Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,, Asigurarea calitatii " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa scolara se va citi liniar, datorita asocierii dintre competente si continuturi.

Fiecarui continut din programa ii vor corespunde competente formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Dezvoltarea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul/ maistrul instructor poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea atingerii competentelor, sau poare alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din scoala , sau clasa de elevi.

Modul de citire a programei scolare porneste de la corelarea continuturilor cu competentele din Standardul de Pregatire Profesionala, in acest demers profesorul/ maistrul instructor va parcurge integral standardul urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta, cat si probele de evaluare care vor fi probe de atestare a abilitatilor dobandite de elev.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat se studiaza in succesiune cu modulul Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat si in paralel cu modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic, pe durata a 10 saptamani, nefiind conditionat de niciunul din modulele care se mai studiaza in clasa a XI-a (vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor).

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile- pielarie clasa a IX-a

 

II Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta cheie :

Igiena si securitatea muncii

Unitati de competenta tehnice specializate :

Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

III . Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de

competenta

Competente

individuale

Continuturi

tematice

6. Igiena si securitatea muncii

12 Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

6.2. Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc

12.2. Deserveste masini circulare de tricotat cu diametru mare

Factori de risc ( zgomote, vibratii ) identificati in timpul alimentarii cu fir, pornirii, supravegherii, opririi, evacuarii tricotului tubular metraj, tubular in panouri, cu margini conturate produs pe masinile circulare de tricotat cu diametru mare.

Prezenta factorilor de risc ( zgomote, vibratii ) raportata oral sau scris.

Norme de protectia muncii respectate la controlarea functionarii instalatiei electrice, dispozitivului de inregistrare a randurilor, dispozitivelor de inregistrare si control, conducatoarelor de fir, acelor de tricotat.

Factori de risc inlaturati prin remedierea defectiunilor aparute la aparatoarele de protectie.

Factori de risc : substante periculoase, virusi, bacterii, curenti de aer, temperatura, umiditate, ventilatie, radiatii

Structuri de tricoturi produse pe masini circulare de tricotat cu diametru mare : tricoturi din batatura cu legaturi de baza, derivate, cu desene.

Operatii de remediere a defectelor : inlocuire bobine cu fir, innodare fire, repasare tricot.

Actiuni : oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere.

12 Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

12.1. Caracterizeaza masinile circulare de tricotat cu diametru mare

Masini circulare de tricotat cu diametru mare

Criterii de clasificare (numarul fonturilor, structura tricotului )

Forme de tricot ( tubular metraj, tubular in panouri, tricot cu margini conturate, tricot conturat spatial )

Procedeul de tricotare cu buclare prealabila si procedeul de tricotare cu buclare finala.

Organe principale si auxiliare de formare a ochiurilor

Mecanisme : de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere si colectare a tricotului, desenator.

Masini circulare de tricotat cu un cilindru

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

Masini circulare de tricotat cu cilindru si disc

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

Rolul mecanismului desenator in formarea ochiurilor

Masini circulare de tricotat cu doi cilindri

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

12 Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

12.3. Caracterizeaza masini circulare de tricotat cu diametru mic

Ciorapi

Clasificare

Tipuri de fire folosite la producerea ciorapilor ( naturale, chimice, in amestec )

Parti componente

Procedee de fabricare ( intr-o faza, in doua faze ).

Masini circulare cu diametru mic

Clasificare dupa numarul fonturilor si tipul cilindrului

Masini circulare cu diametru mic cu un cilindru si cu doi clindri

Mecanisme de formare a ochiurilor si de tragere. Alcatuire. Functionare

12 Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat

12.4. Deserveste masini circulare de tricotat cu diametru mic

Operatii de control al functionarii masinilor circulare de tricotat cu diametru mic ( aparatoare de protectie, instalatie electrica, dispozitivul de inregistrare a productiei, ochiuri de conducere, dispozitive de tensionare, franare si compensare a firului, conducatoare de fir, ace de tricotat).

Operatii de baza in utilizarea masinii

( alimentare cu fire, pornire, supraveghere, oprire ) pentru producerea ciorapilor pentru femei, barbati, copii.

Operatii de remediere a defectelor

( inlocuire bobine, innodare fir, repasare tricot)

Actiuni pentru remedierea defectelor

( oprire masina, sesizare superior )

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Formarea competentelor cuprinse in modul se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate metode de predare-invatare, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Metode ca: studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea elevilor, avand o eficienta maxima in procesul de invatare.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competenta tehnica specializata ,, Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat din Standardul de pregatire profesionala in conformitate cu conditiile de aplicabilitate.

Se pot utiliza atat metodele clasice de evaluare, cat si metode alternative de evaluare: observarea sistematica, investigatia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Instrumentele de evaluare se vor elabora in scopul atingerii criteriilor de performanta si respectind propunerile cerintele probelor de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.

Procesul de evaluare ce vizeaza atingerea competentelor si abilitatiolor cu caracter practic se realizeaza prin intocmirea fiselor de observatie.

V.      Sugestii metodologice

In programa s-au propus continuturi teoretice si practice care urmaresc formarea de competente din unitatatile de competenta precizate in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare domeniului textile - pielarie.

Pentru formarea competentelor propuse se recomanda ca din cele 110 ore (11 ore/saptamana) alocate modulului, 60 ore vor fi pentru activitati practice: pentru deservirea masinilor circulare de tricotat si 50 pentru aprofundarea continuturilor teoretice prin intocmirea unor scheme tehnologice dupa machete functionale sau utilaje.

Orele de instruire teoretica se fac cu profesorul de specialitate, iar cele de instruire practica, cu maistrul instructor de specialitate.

Locul de desfasurare a acestor ore poate fi atat sala de clasa / laboratorul de specialitate cat si atelierele scolare / atelierele agentilor economici din domeniu.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice, cu mentiunea ca este o propunere a autorilor:

Nr.

Crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Instruire teoretica

Instruire practica

Masini circulare de tricotat cu diametru mare

Criterii de clasificare

Forme de tricot produse pe masini

Procedeul de tricotare cu buclare prealabila si procedeul de tricotare cu buclare finala.

Organe principale si auxiliare de formare a ochiurilor

Mecanisme si dispozitive comune. Rol. Alcatuire

Masini circulare de tricotat cu un cilindru

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

Posibilitati tehnologice

Masini circulare de tricotat cu cilindru si disc ( patent, interloc, universale )

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

Rolul mecanismului desenator in formarea ochiurilor

Masini circulare de tricotat cu doi cilindri

Organe de formare a ochiurilor

Tipul si pozitiile camelor de actionare

Operatii de deservire a masinilor circulare de tricotat cu diametru mare

Operatii de control al functionarii masinii

Operatii de baza

Factori de risc aparuti in timpul deservirii masinii si modalitati de inlaturare a factorilor de risc

Norme de protectia muncii respectate in timpul utilizarii masinilor

Operatii si actiuni de remediere a defectelor aparute in timpul tricotarii

Ciorapi

Clasificare

Tipuri de fire folosite la producerea

Parti componente le ciorapilor

Procedee de fabricare

Tipuri de masini circulare de tricotat cu diametru mic.

Masini circulare cu diametru mic cu un cilindru si cu doi clindri

Mecanisme de formare a ochiurilor si de tragere. Alcatuire. Functionare

Operatii de desevire a masinilor circulare de tricotat cu diametru mic

Operatii de control al functionarii masinii

Operatii de baza

Operatii si actiuni de remediere a defectelor

Total ore

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

Ca metode de predare/invatare se recomanda a se utiliza metode cu caracter activ centrate pe elev (problematizarea, descoperirea,exercitiul, etc).

Evaluarea activitatii desfasurate de elevi se realizeaza prin fise de evaluare iar ca metode se recomanda autoevaluarea si coevaluarea pentru constientizarea de catre elevi a competentelor dobandite.

Un test de evaluare elaborat de profesor trebuie sa contina acele tipuri de itemi care sa permita acestuia sa dovedeasca achizitionarea competentei prin atingerea integrala a criteriilor de performanta.

Exemplu de instrument de evaluare

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Deserveste masini circulare de tricotat cu diametru mare

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre -masina de tricotat circulara, ace de tricotat, bobine cu fir, instrumente de

lucru.

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 12  PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI
CIRCULARE DE TRICOTAT

Competenta 12.2 Deserveste Masini Circulare de Tricotat cu Diametru

Mare

Criterii de performanta:

(a)         Verificarea functionarii MCTDM

(b)         Realizarea structurilor tricotate pe MCTDM

(c)          Remedierea defectelor care apar in timpul tricotarii

Conditii de aplicabilitate:

Verificare :   aparatoare de protectie, instalatie electrica, dispozitivul de inregistrare a randurilor, dispozitive de tensionare si de control,

conducatoare de fir, ace de tricotat

Realizare :   alimentare cu fir - pornire - supraveghere - oprire - evacuare tricot
Tricoturi : tricot tubular metraj, tubular in panouri, cu margini conturate
Structuri de tricoturi : tricoturi simple cu legaturi de baza, derivate, cu desene

Remediere  :  inlocuire bobine cu fire necorespunzatoare, innodare fir, repasare

tricot ,oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere

Probe de evaluare

Probe practice si orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa verifice functionarea masinii circulare de tricotat cu diametru mare, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (a) conform conditiilor de aplicabilitate.
Probe practice si orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa realizeze structuri tricotate pe masina circulara de tricotat cu diametru mare, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (b), conform conditiilor de aplicabilitate.
Probe practice si orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa remedieze defectele care apar in timpul tricotarii, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (c), conform conditiilor de aplicabilitate.

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 2 activitati de evaluare.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Fisa de lucru

Controlarea functionarii masinii circulare de tricotat cu diametru mare

Utilizarea masinii circulare de tricotat cu diametru mare pentru obtinerea tricoturilor cu diferite forme si structuri

1.A Aveti de tricotat un tricot tubular metraj in structura patent pe masina circulara cu cilindru si disc. Pregatiti masina pentru tricotare , deserviti masina pe perioada de lucru,evacuati tricotul produs.

Pentru evaluare se vor urmari criteriile

Criteriile de evaluare

Evaluator

Data

A

Controlul aparatorii de protectie

B

Controlul instalatiei electrice

C

Controlul dispozitivului de inregistrare a numarului de rinduri

D

Controlul dispozitive de tensionare si  control

E

Controlul conducatoarelor de fir

F

Controlul acelor de tricotat

G

Alimentarea cu fir

H

Pornirea masinii

I

Supravegherea masinii

J

Oprirea masinii

K

Evacuarea tricotului din masina

Fisa de lucru

Efectuarea operatiilor si actiunilor pentru remedierea defectelor care apar in timpul tricotarii

2B Pe perioada de deservire a masinii de tricotat pentru realizarea unui tricot tubular metraj se pot produce o serie de defecte de tricotare. Efectuati operatiile de eliminare a cauzelor care intra in atributiile de la locul de munca si actionati pentru remedierea celor de complexitate ridicata.

Criteriile de evaluare

Evaluator

Data

A

Inlocuire bobine cu fire necorespunzatoare

B

Innodare fir

C

Repasare tricot

D

Oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere

E

Sesizare superior sau mecanic de intretinere

Modulul IV. Confectionarea produselor din tricot

I. Nota de prezentare

Nivelul 2 de calificare ofera absolventilor competentele necesare practicarii meseriei de tricoter-confectioner.

Curriculum este realizat avand la baza Standardul de Pregatire Profesionala pentru aceasta meserie, validat de un juriu de validare format din reprezentanti ai angajatorilor din domeniul textile - pielarie si din domeniul educatiei.

Pentru clasa a XI-a , an de completare , curriculumul este construit pe baza unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si tehnice generale , dar in special pe unitatile de competenta tehnice specializate , care reprezinta de fapt competentele specifice practicarii meseriei si care se pot dobandi prin pregatirea de specialitate la nivelul 2 de calificare.

Modulul Confectionarea produselor din tricot este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 99 ore ( 11 orex 9 sapt. ).

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma competente de a executa operatii de confectionare a produselor din tricot, utilizand diferite tipuri de masini de cusut. Modulul este alcatuit din unitatea de competenta tehnica specializata " Confectionarea produselor din tricot " si este constituit din agregarea unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Asigurarea calitatii " cu unitatea de competenta tehnica specializata mai sus amintita.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul doi, " Comunicare si numeratie" , ,, Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,, Asigurarea calitatii " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa scolara se va citi liniar, datorita asocierii dintre competente si continuturi.

Fiecarui continut din programa ii vor corespunde competente formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Dezvoltarea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul/ maistrul instructor poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea atingerii competentelor, sau poare alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din scoala , sau clasa de elevi.

Modul de citire a programei scolare porneste de la corelarea continuturilor cu competentele din Standardul de Pregatire Profesionala, in acest demers profesorul/ maistrul instructor va parcurge integral standardul urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta, cat si probele de evaluare care vor fi probe de atestare a abilitatilor dobandite de elev.

Modulul Confectionarea produselor din tricot se studiaza in succesiune cu modulul Producerea tricoturilor pe masini circulare de tricotat si in paralel cu modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic, pe durata a 9 saptamani, nefiind conditionat de niciunul din modulele care se mai studiaza in clasa a XI-a (vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor).

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile - pielarie clasa a IX-a

 
II. Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta pentru abilitati cheie:

Asigurarea calitatii

Unitati de competenta tehnice specializate

  • Confectionarea produselor din tricot

III.           Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati de competenta

Competente

individuale

Continuturi tematice

4. Asigurarea calitatii

14.2. Confectionarea produselor din tricot

4.1. Aplica normele de calitate in domeniul de activitate

14.2. Deserveste masini pentru cusaturi elastice

Norme de calitate precizate in instructiunile de lucru, caietul de sarcini, normele interne si aplicate la executarea cusaturilor elastice : in lant, plane si de acoperire, de incheiat-surfilat

Cerinte de calitate a procesului de pregatire a masinilor de cusut in lant, de introdus elastic, de incheiat ochi cu ochi, Uberdec, Flatloc prin montarea acului ( acelor ) si a dispozitivelor specifice, infilarea atei la organele de lucru, verificarea aparatoarelor si instalatiei electrice si reglarea tensiunii in fir si a pasului de cusatura.

Interventii la aparitia defectelor : inlocuire ac necorespunzator, inlocuire bobina cu fir

Defecte de coasere : ruperea acului, gauri in material pe linia de coasere, ruperea firului ( firelor ).

4. Asigurarea calitatii

14.2. Confectionarea produselor din tricot

4.2. Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

14.3. Realizeaza produse din tricot

Metode standardizate - metoda cauza-efect - folosita la selectarea masinii de cusut in functie de tipul operatiei : surfilare, asamblare, coasere de tivuri si la respectarea ordinii ordinii operatiilor din procesul tehnologic de confectionare.

Etapele si actiunile de evaluare, autoevaluare si control respectate la executarea cusaturilor in lant, plane si de acoperire, de surfilat, de incheiat-surfilat si la finisarea produselor din tricot prin curatirea de ate si scame si calcarea finala.

Aplicare : autoevaluarea propriei activitati in raport cu indicatori si criterii din standardele internationale privind calitatea, adoptate de modelul de management al calitatii in organizatie.

14.2. Confectionarea produselor din tricot

14.1. Caracterizeaza masinile pentru cusaturi elastice

Masini pentru cusaturi elastice

Clasificare dupa tipul de cusatura ( in lant, plana si de acoperire, incheiat-surfilat )

Domenii de utilizare a cusaturilor elastice

Masini pentru cusaturi in lant

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina Uberdec

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina pentru introdus elastic

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina Flatloc

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina de incheiat ochi cu ochi

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Formarea competentelor cuprinse in modul se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate metode de predare-invatare, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Metode ca: studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea elevilor, avand o eficienta maxima in procesul de invatare.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competenta tehnica specializata ,, Confectionarea produselor din tricot din Standardul de pregatire profesionala in conformitate cu conditiile de aplicabilitate.

Se pot utiliza atat metodele clasice de evaluare, cat si metode alternative de evaluare: observarea sistematica, investigatia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Instrumentele de evaluare se vor elabora in scopul atingerii criteriilor de performanta si respectind propunerile cerintele probelor de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.

Procesul de evaluare ce vizeaza atingerea competentelor si abilitatilor cu caracter practic se realizeaza prin intocmirea fiselor de observatie.

V. Sugestii metodologice

In programa s-au propus continuturi teoretice si practice care urmaresc formarea de competente din unitatatile de competenta precizate in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare domeniului textile - pielarie.

Pentru formarea competentelor propuse se recomanda ca din cele 99 de ore alocate modulului, 54 vor fi pentru activitati practice: operatii de confectionare a produselor din tricot si 45 de ore vor fi alocate instruirii teoretice.

Orele de instruire teoretica se fac cu profesorul de specialitate, iar cele de instruire practica, cu maistrul instructor de specialitate.

Locul de desfasurare a acestor ore poate fi atat sala de clasa / laboratorul de specialitate cat si atelierele scolare / atelierele agentilor economici din domeniu.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice:

Nr.

Crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Instruire teoretica

Instruire practica

Masini pentru cusaturi elastice

  • Clasificare dupa tipul de cusatura ( in lant, plana si de acoperire, incheiat-surfilat )
  • Domenii de utilizare a cusaturilor elastice

Masini pentru cusaturi in lant

  • Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina Uberdec

  • Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Masina pentru introdus elastic

  • Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari

Masina Flatloc

  • Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari

Masina de incheiat ochi cu ochi

Organe de lucru. Parti componente. Rol. Miscari.

Operatii de deservire a masinilor pentru cusaturi elastice

Operatii de pregatire a utilajelor pentru lucru

Operatii de reglare a parametrilor de coasere

Norme si cerinte de calitate respectate in timpul coaserii

Defecte de coasere

Interventii efectuate pentru remedierea defectelor

Proces tehnologic de confectionare a produselor din tricot

  • Operatii de surfilare, asamblare, coasere de tivuri si cusaturile specifice lor
  • Operatii de finisare a produselor din tricot
  • Evaluarea, autoevaluarea si controlul operatiilor executate

Total ore

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

Ca metode de predare/invatare se recomanda a se utiliza metode cu caracter activ centrate pe elev (problematizarea, descoperirea, studiul de caz dar si demonstratia si exercitiul, etc).

Evaluarea activitatii desfasurate de elevi se realizeaza prin fise de evaluare iar ca metode se recomanda autoevaluarea si coevaluarea pentru constientizarea de catre elevi a competentelor dobandite.

Un test de evaluare elaborat de profesor trebuie sa contina acele tipuri de itemi care sa permita acestuia sa dovedeasca achizitionarea competentei prin atingerea integrala a criteriilor de performanta.

Se prezinta un exemplu de instrument de evaluare in concordanta cu cele precizate mai sus.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Caracterizeaza masinile pentru cusaturi elastice

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre Tip de organe de lucru : ace, apucatoare, transportor, piciorus de presare, depunator, cutite, ac fontura, fixator

Tip de masina : masini pentru cusaturi in lant, masina de incheiat ochi cu ochi, masina pentru introdus elastic, masina Uberdec, masina Flatloc

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 14 CONFECTIONAREA PRODUSELOR DIN TRICOT
­­­­­­­­­­­­­__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Competenta14.1 Caracterizeaza masinile pentru cusaturi elastice
­­­­­­­­­­­­­__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Criterii de performanta

(a)         Clasificarea masinilor pentru cusaturi elastice dupa tipul de cusatura executata

(b)         Enumerea domeniilor de utilizare a cusaturilor elastice

(c)          Identificarea organelor de lucru specifice fiecarui tip de masina

(d)         Descrierea rolului si miscarii fiecarui organ de lucru

Conditii de aplicabilitate :

Tip de cusatura : in lant, plana si de acoperire, incheiat - surfilat

Domenii de utilizare : asamblare detalii, cusaturi provizorii, cusaturi de ornament,

coasere tivuri, montare elastic, confectionare produse de corsetarie, asamblare cap-la-cap a detaliilor, surfilare margini

Organe de lucru : ace, apucatoare, transportor, piciorus de presare, depunator, cutite, ac fontura, fixator

Masina : masini pentru cusaturi in lant, masina de incheiat ochi cu ochi, masina pentru introdus elastic, masina Uberdec, masina Flatloc

Probe de evaluare :

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa clasifice masinile pentru cusaturi elastice dupa tipul de cusatura executata si sa enumere domeniile de utilizare a cusaturilor elastice, asa cum se precizeaza in criteriile de performanta (a) si (b), conform conditiilor de aplicabilitate .

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa identifice organele de lucru specifice fiecarui tip de masina si sa descrie rolul si miscarea fiecarui organ de lucru, asa cum se precizeaza in criteriile de performanta (c) si (d), conform conditiilor de aplicabilitate

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 2 activitati de evaluare.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Test de evaluare

Clasificarea masinilor pentru cusaturi elastice dupa tipul de cusatura executata

Enumerea domeniilor de utilizare a cusaturilor elastice

1.A Clasificati masinile pentru cusaturi elastice dupa forma cusaturii executate si notati in tabel denumirile acestora.

Precizati domeniile de utilizare a cusaturilor executate de aceste masini prin completarea rubricilor din tabel

Masini pentru cusaturi elastice

Domenii de utilizare ale cusaturilor elastice

Evaluator

Data

A

B

C

Test de evaluare

Precizarea tipului si numarului de organe de lucru specific fiecarui tip de masina

Descrierea rolului si miscarii fiecarui organ de lucru

2B Enumerati organele de lucru ale masinilor pentru cusaturi elastice si notati denumirea lor in tabel.

Masini pentru cusaturi elastice

Organe de lucru

Evaluator

Data

A

in lant

B

plana si de acoperire



C

incheiat - surfilat

Precizati rolul si miscarea fiecarui organ de coasere de la masinile pentru cusaturi elastice prin scriere in tabel

Organe de lucru

Rolul

Miscarea

Evaluator

Data

A

Ac /ace

B

Apucatoare

C

Transportor

D

Cutit

E

Piciorus

Modulul V. Mentinerea utilajului in stare de functionare

I. Nota de prezentare

Caracteristicile functionale ( randamentul, productia, productivitatea, coeficientul timpului util, puterea) si caracteristicile de disponibilitate sunt caracteristicile de calitate de baza ale masinilor si utilajelor. Ideal ar fi ca o masina sa fie disponibila in orice moment, insa, in practica s-a observat ca acest lucru nu este posibil datorita unor factori - obiectivi si / sau subiectivi - care genereaza defectari ale masinilor. Cunoasterea acestor factori, a formelor de manifestare a defectarilor, a operatiilor de intretinere ( curatire, ungere ) si a normelor tehnice pentru repararea masinilor si utilajelor sunt esentiale pentru orice muncitor care deserveste o masina sau un utilaj specific domeniului sau de activitate.

In acest context competentele formate in cadrul acestui modul sunt necesare oricarui absolvent de nivel 2 din domeniul textile-pielarie.

Competentele formate prin parcurgerea acestui modul vor sta la baza formarii competentelor specifice calificarilor de nivel 3 din acelasi domeniu.

Calificarea de nivel 2 se obtine prin parcurgerea clasei a XI-a - an de completare - prin Scoala de Arte si Meserii. Absolventii pot opta pentru iesirea din sistem, sau pot solicita accesul la calificarea de nivel 3 a domeniului in care s-au pregatit, tehnician in industria textila .

Modulul Mentinerea utilajului in stare de functionare este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 120 de ore ( 30 orex 4 sapt. ) si este alcatuit din unitatea de competenta tehnica generala " Mentinerea utilajului in stare de functionare " agregata unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Lucrul in echipa ".

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 2, " Comunicare si numeratie" , ,, Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,, Asigurarea calitatii " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor. In cadrul acestui modul se vor evalua, deci, competentele 7.1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor , 7.2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa , 7.3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile- pielarie clasa a IX-a

 

Modulul Mentinerea utilajului in stare de functionare se studiaza in primele 4 saptamani de practica comasata si nu este conditionat de nici unul din modulele care se mai studiaza in clasa a XI-a ( vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor )

Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele si continuturi.

In programa scolara fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor, sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor din scoala.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului V - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza respectind Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate conditiile de aplicabilitate ale criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor si probele de evaluare ale performantelor elevului.

II Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta pentru abilitati cheie cheie:

. Lucrul in echipa

Unitati de competenta tehnica generale:

. Mentinerea utilajului in stare de functionare

III. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati

de

competenta

Competente  individuale

Continuturi tematice

7. Lucrul in echipa

10. Mentinerea utilajului in stare de functionare

7.1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

10. 2. Descrie forme de aparitie a uzurii pieselor componente ale masinilor

  • Obiective informationale stabilite pentru enumerarea tipurilor de uzuri : de aderenta, abraziva, coroziva.
  • Sarcini profesionale de identificare a cauzelor ce produc uzura pieselor : intreruperea ungerii, materialul pieselor, reactii dintre materialul pieselor si diferiti agenti chimici.
  • Obiectivele lucrului in echipa : organizatorice, actionale.
  • Sarcini sociale ale lucrului in echipa.
  • Resurse pentru atingerea obiectivelor :informatii, materiale si umane.

7.2. Isi asuma rolurile care ii revin in echipa.

10.4. Participa la aplicarea normelor tehnice privind intretinerea si repararea utilajelor.

  • Normativele tehnice referitoare la revizia tehnica, reparatia curenta de gradul I, reparatia curenta de gradul II, reparatia capitala citite in cadrul echipei, respectand pozitia individuala de inclus, subordonat, coordonator.
  • Operatii specifice din cadrul reviziilor si reparatiilor executate sub supraveghere, asumand si promovand atitudini de sprijin, implicare, interes, incurajare, motivare, solidarizare si initiind actiuni de : finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini in echipa, supravegherea finalizarii unor operatiuni, raportarea rezultatelor.

7.3. Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor.

10.3. Coopereaza cu personalul autorizat in vederea ungerii utilajelor

  • Tipuri de lubrifianti ( lichizi, semilichizi, solizi, gazosi ) si sisteme de ungere ( manuala, semiautomata, automata ) identificate datorita pregatirii profesionale.
  • Operatii de ungere executate sub supraveghere, respectand planul comun, incadrarea in timp si asigurarea echilibrului de sarcini in echipa.
  • Competenta : pozitia fata de grup, atitudini, grad de motivare, interese.
  • Corelare de sarcini : explicatii de sarccini, negocierea sarcinilor.
  • Masuri de eficientizare a lucrului in echipa : verificari ale calitatii sarcinilor, corectii si adaptari ale planului comun, recunoasterea meritelor.

10.1. Interpreteaza observatiile privind starea tehnica a utilajului.

  • Forme de manifestare a defectarilor: scaderea preciziei, productiei, productivitatii ; sporirea consumului normal de energie; aparitia de zgomote nespecifice; aparitia de vibratii anormale.
  • Tipuri de defectari. Factori care produc defectarea utilajului: uzura pieselor, ungerea defectuoasa, deservire necorespunzatoare.

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

La baza elaborarii curriculum-ului scolar pentru acest modul a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta ,, Mentinerea utilajului in stare de functionare " si unitatea de competenta " Lucrul in echipa ".

Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 2 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii si sa le permita sa-si continue pregatirea la nivelul urmator. De aceea abilitatile cheie cum ar fi : comunicare si numeratie, igiena si securitatea muncii, lucrul in echipa si asigurarea calitatii trebuie formate si aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru formarea competentelor descrise prin curriculum-ul scolar al acestui modul trebuie alese si utilizate metodele de predare-invatare si formele de lucru centrate pe elev, astfel incat elevul sa fie implicat direct in procesul de invatare : studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, dar si demonstratia, algoritmizarea, exercitiul.

Se vor utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului, fise de evaluare).

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare conditiile de aplicabilitate, criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru competentele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat realizarea unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

V. Sugestii metodologice

Cele 120 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt de instruire practica si de efectueaza de catre maistrul instructor. Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care poate sta la baza planificarii calendaristice :

Nr. Crt.

Tema

Numar de ore alocate

Caracteristici de calitate ale masinilor : functionale, psihosenzoriale si sociale, de disponibilitate.

Disponibilitatea si fiabilitatea utilajelor. Forme de manifestare a defectarilor : scaderea preciziei, productiei, productivitatii ; sporirea consumului normal de energie; aparitia de zgomote nespecifice; aparitia de vibratii anormale.

Tipuri de defectari : timpurii, uzura elementelor care compun produsul, accidentale.

Factori care produc defectarea : uzura pieselor, ungerea defectuoasa, deservire necorespunzatoare.

Mentenabilitatea si disponibilitatea unui utilaj.

Tipuri de uzuri : de aderenta, abraziva, coroziva. Cauze care produc uzura pieselor.

Ungerea utilajelor. Scop. Tipuri de lubrifianti. Sisteme de ungere.

Intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor. Operatii specifice.

Documente care cuprind date despre : revizia tehnica, reparatia curenta de gradul I, reparatia curenta de gradul II, reparatia capitala.

Total ore

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara, fara a depasi, insa, numarul de ore alocat fiecarui tip de instruire prin planul de invatamant.

Locul de desfasurare a instruirii, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fisele de lucru si de documentare trebuie sa se coreleze cu competenta care trebuie formata si continuturile asociate ei. Locul de desfasurare a instruirii se stabileste in functie de tipul si profilul agentilor economici, astfel incat elevii sa poata veni in contact cu cat mai multe utilaje din domeniu ( carda, laminor, masina de filat, razboi de tesut, masini de cusut, masini de tricotat, masini de croit, utilaje pentru finisarea produselor textile )

Activitatile de invatare recomandate sunt : exercitii de identificare a caracteristicilor de calitate a utilajelor, studii de caz in ceea ce priveste situatiile problema aparute in urma defectarii utilajelor, exercitii de identificare a factorilor ce produc defectari, studii efectuate asupra pieselor masinilor pentru a identifica tipuri de uzuri, exercitii de executie a operatiei de ungere a diferitelor tipuri de masini, exercitii de citire si interpretare a documentelor ce cuprind date despre intretinerea si repararea utilajelor.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au achizitionat competentele din Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri, sa aleaga raspunsuri corecte sau sa execute faze de lucru sau operatii.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competenta criteriile de performanta conditiile de aplicabilitate si recomandarile probelor de evaluare descrise in Standardele de Pregatire Profesionala.

In situatia in care activitatile de invatare au caracter practic, instrumentele de evaluare recomandate sunt : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de autoevaluare.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Unitatea de competenta 10. Mentinerea utilajului in stare de functionare

Competenta 10.1. Interpreteaza observatiile privind starea tehnica a utilajului

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre -utilaje, piese, lubrifianti, instrumente de lucru

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 10 MENTINEREA UTILAJULUI IN STARE DE

FUNCTIONARE (2)

Competenta 10.1  Interpreteaza observatiile privind starea tehnica a utilajului

Criterii de performanta:

(a)         Enumerarea formelor de manifestare a defectelor utilajelor

(b)         Descrierea situatiilor problema aparute

(c)          Identificarea factorilor ce produc defectarea utilajului

Conditii de aplicabilitate:

Forme de manifestare a defectarilor:

scaderea indicilor tehnico - economici (precizie, productie, productivitate)

sporirea consumului normal de energie

aparitia de zgomote nespecifice

aparitia de vibratii anormale

Factori ce produc defectare: - uzura pieselor

ungerea defectuoasa

deservire necorespunzatoare

Probe de evaluare:

Proba orala/scrisa, prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enumere formele de manifestare a defectelor conform criteriului de performanta a) si a precizarilor din conditiile de aplicabilitate.

Proba orala, prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa descrie situatia problema aparuta si sa identifice factorii perturbatori conform criteriilor de performanta b) si c) si a precizarilor din conditiile de aplicabilitate.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

FISA DE OBSERVATIE

Enumerarea formelor de manifestare a defectelor utilajelor.

1.A Precizati formele de manifestare a defectelor utilajelor:

Nr. Crt.

Forme de manifestare a defectelor

Evaluator

Data

Descrierea situatiilor problema aparute .

2.BDescrieti o situatie problema care poate aparea in timpul desevirii masinii de cusut semiautomate pentru executarea butonierelor, atunci cand se inregistreza scaderea indicilor tehnico-economici.

Nr.

Crt.

Situatie problema

Descriere

Evaluator

Data

Identificarea factorilor ce produc defectarea utilajelor

3.C Precizati factorul care a generat mersul greoi al masinii de cusut simple.

Defectiune

Factor

Evaluator

Data

Mers greoi al masinii simple de cusut

Modulul V. Utilizarea documentatiei tehnice

I.Nota de prezentare

Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara productia industriala. In industria textila si de pielarie, ea este alcatuita dintr-un set de fise tehnologice ale operatiilor, fise tehnice ale produselor / utilajelor, fise de lot / partide / produse, care contin diferite date tehnice , cum ar fi : ordinea operatiilor, valorile parametrilor de lucru, caracteristicile loturilor / partidelor / produselor. Modul de citire si de aplicare a datelor tehnice la locul de munca sunt esentiale pentru orice absolvent al calificarilor de nivel doi din domeniul textile-pielarie. Competentele formate prin parcurgerea acestui modul vor sta la baza formarii competentelor specifice calificarilor de nivel 3 din acelasi domeniu.

Calificarea de nivel 2 se obtine prin parcurgerea clasei a XI-a - an de completare - prin Scoala de Arte si Meserii. Absolventii pot opta pentru iesirea din sistem, sau pot solicita accesul la calificarea de nivel 3 a domeniului in care s-au pregatit, tehnician in industria textila .

Modulul Utilizarea documentatiei tehnice este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 120 de ore ( 30 ore x 4 sapt. ).

Modulul Utilizarea documentatiei tehnice este alcatuit din unitatea de competenta tehnica generala "Utilizarea documentatiei tehnice " si este constituit din agregarea unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Comunicare si numeratie " cu unitatea de competenta tehnica generala mai sus amintita.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 2, "Comunicare si numeratie", ,,Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,,Asigurarea calitatii" se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor. In cadrul acestui modul se va evalua, deci, competenta 1.3. Citeste si utilizeaza documente simple in limbaj de specialitate.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile - pielarie clasa a IX-a

 

Modulul Utilizarea documentatiei tehnice se studiaza in practica comasata din clasa a XI-a, pe durata a 4 saptamani. Programa scolara se citeste liniar datorita asocierii dintre competentele individuale si continuturi.

In programa scolara fiecarei unitati de competenta ii corespund competentele formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea competentelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor, sau isi poate alege alte activitati adecvate conditiilor din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului V - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza respectand Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de performanta pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

II Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta pentru abilitati cheie:

. Comunicare si numeratie

Unitati de competenta tehnica generale:

. Utilizarea documentatiei tehnice

III. Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati

de

competenta

Competente  individuale

Continuturi tematice

1. Comunicare si numeratie

9. Utilizarea documentatiei tehnice

1.3. Citeste si utilizeaza documente simple in limbaj de specialitate

9.1. Citeste documentatia tehnica

Manuale, articole, reviste, studii, internet selectate pentru interpretarea datelor tehnice : ordinea operatiilor, parametri de lucru, caracteristici de lot / partida / produs.

Surse specializate : documentatie tehnica - fisa tehnologica a operatiei, fisa tehnica a produsului, fisa tehnica a utilajului, fisa de lot / partida / produs - identificate la locul de munca.

Ordinea operatiilor de lucru stabilita prin utilizarea informatiilor din documente.

Redactare corecta : ortografie, punctuatie, forma structurata.

Documentatie : registre, bonuri, evidente simple, jurnale, corespondenta oficiala, CV-uri.

9. Utilizarea documentatiei tehnice

9.2. Aplica datele documentatiei tehnice la locul de munca

Parametri de lucru specifici operatiei de tricotare(ecartamentul fonturilor,adancimea de buclare, viteza de alimentare, tensiune in fir la alimentare, viteza si tensiunea de tragere ). Definitie. Rol.

Parametri de lucru specifici masinilor de cusut si de calcat. Definitie. Rol. Reglare.

Fisa tehnologica a operatiei. Continut. Exemple de fise tehnologice.

Fisa tehnica a produsului. Continut. Exemple.

Fisa tehnica a utilajului. Continut. Exemple.

Fisa de lot / partida / produs. Continut. Exemple.

Produsul etalon. Etape de realizare. Rol.

9. Utilizarea documentatiei tehnice

9.3.Intocmeste planul de realizare a unui produs

Planuri de realizare a produselor textile ( fir, tesatura, tricot, articole confectionate din materiale textile, piele, inlocuitori, produse finisate )

Specificatii tehnice si tehnologice

Surse de informare : internet, pliante, manuale, carti de specialitate, agenti economici

Criterii de alegere a solutiei optime . economice, tehnologice, estetice, cerinte ale clientilor

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

La baza elaborarii curriculum-ului scolar pentru acest modul a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competenta ,, Utilizarea documentatiei tehnice " si unitatea de competenta " Comunicare si numeratie " .

Unitatea de competenta are in structura sa nivelul, valoarea creditului, competente, criterii de performanta, conditii de aplicabilitate si probe de evaluare. La nivelul 2 complexitatea criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate pentru abilitatile cheie creste, astfel incat sa asigure o integrare mai rapida a absolventilor pe piata muncii si sa le permita sa-si continue pregatirea la nivelul urmator. De aceea abilitatile cheie cum ar fi : comunicare si numeratie, igiena si securitatea muncii, lucrul in echipa si asigurarea calitatii trebuie formate si aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii pe piata muncii.

Pentru formarea competentelor descrise prin curriculum-ul scolar al acestui modul trebuie alese si utilizate metodele de predare-invatare si formele de lucru centrate pe elev, astfel incat elevul sa fie implicat direct in procesul de invatare : studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea, dar si demonstratia, algoritmizarea, exercitiul.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare( fise de observatie, fise de evaluare a proiectului, fise de evaluare).

Autoevaluarea este o metoda utilizata pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii, profesorul trebuind sa elaboreze fise de autoevaluare.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face pentru competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

IV.           Sugestii metodologice

Cele 120 de ore ale modului necesare formarii competentelor prevazute de Standardul de Pregatire Profesionala sunt : 60 de ore de laborator tehnologic si 60 de ore de instruire practica. Orele de laborator tehnologic sunt efectuate de catre profesorul de specialitate, iar cele de instruire practica, de catre maistrul instructor de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt, reprezinta baza planificarii calendaristice.

Nr.

crt

Tema

Numarul de ore alocate

Laborator tehnologic

Instruire practica

Parametri de lucru specifici utilajelor din filatura. Definitie. Rol.

Parametri de lucru specifici utilajelor din tesatorie. Definitie. Rol.

Parametri de lucru specifici operatiei de tricotare. Definitie. Rol.

Parametri de lucru specifici masinilor de cusut si de calcat. Definitie. Rol. Reglare.

Parametri de lucru specifici finisarii textile. Definitie. Rol.

Fisa tehnologica a operatiei. Continut. Exemple de fise tehnologice. Aplicatii

Fisa tehnica a produsului. Continut. Exemple. Aplicatii.

Fisa tehnica a utilajului. Continut. Exemple. Aplicatii

Fisa de lot / partida / produs. Continut. Exemple. Aplicatii

Produsul etalon. Etape de realizare. Rol. Aplicatii

Planuri de realizare a produselor textile

(tricot, articole confectionate din materiale textile)

  • Specificatii tehnice si tehnologice
  • Surse de informare : internet, pliante, manuale, carti de specialitate, agenti economici

Criterii de alegere a solutiei optime . economice, tehnologice, estetice, cerinte ale clientilor

Total ore

Locul de desfasurare a instruirii, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fisele de lucru si de documentare trebuie sa se coreleze cu competenta care trebuie formata si continuturile asociate ei.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor si instrumentelor, necesare precum si a spatiului de lucru.

Activitatile de invatare recomandate sunt : exercitii identificare a elementelor documentatiei tehnice, exercitii de interpretare a valorilor parametrilor de lucru si caracteristicilor lotului / partidei / produsului, exercitii de intocmire a fisei tehnice a produsului, exercitii de reglare a pasului de cusatura, a tensiunii firelor, a temperaturii de calcare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au achizitionat competentele precizate in Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competenta definita.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri, sa aleaga raspunsuri corecte sau sa execute faze de lucru sau operatii.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competenta si recomandarile probelor de evaluare descrise in Standardele de Pregatire Profesionala

In situatia in care activitatile de invatare au caracter practic, instrumentele de evaluare recomandate sunt : fisa de observatie, fisa de evaluare, fisa de autoevaluare.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta ale competentei din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, Tricoter - confectioner ", nivelul doi. Exemplu:

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Unitatea de competenta 9. Utilizarea documentatiei tehnice

Competenta 9.2. Aplica datele documentatiei tehnice la locul de munca

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre fisa tehnologica a operatiei, fisa tehnica a produsului, fisa tehnica a utilajului, fisa de lot/partida/produs, produs etalon

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 9 UTILIZAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

Competenta 9.2 Aplica datele documentatiei tehnice la locul de munca

Criterii de performanta:

(a)         Respecta/regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice

(b)         Executa operatii conform documentatiei tehnice

Conditii de aplicabilitate:

Parametri de lucru: specifici filaturii, tesatoriei, tricotajelor, confectiilor, finisarii

Documentatie tehnica: fisa tehnologica a operatiei, fisa tehnica a produsului, fisa tehnica a utilajului, fisa de lot/partida/produs, produs etalon

Probe de evaluare

Probe practice, prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa respecte/regleze parametrii de lucru si sa execute operatii tehnologice conform criteriilor de performanta a) si b) si a precizarilor din conditiile de aplicabilitate.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

FISA DE OBSERVATIE

Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice

1.A. Reglati masina Uberdec efectuand urmatoarele operatii:

Operatii

Evaluator

Data

Rotiti butonul de tensionare astfel incat impletirea firelor de ata sa se faca pe spatele materialelor.

Actionati butonul care regleaza pasul de cusatura pentru a obtine pasi de cusatura cu lungimea de 4mm.

Executa operatii conform documentatiei tehnice

2.B. Pe baza fisei tehnice a produsului fusta clasica, efectuati urmatoarele operatii:

Operatii

Evaluator

Data

Alegeti materialul de baza si materialele auxiliare precizate in fisa tehnica, necesare confectionarii produsului.

Reglati parametrii utilajelor folosite pentru confectionarea produsului.

Efectuati cusaturile de prelucrare, asamblare si finisare a produsului precizate in fisa tehnica.

Modulul VII. Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala CDL

I. Nota de prezentare

Nivelul 2 de calificare ofera absolventilor competentele necesare practicarii meseriei de tricoter-confectioner.

Curriculum este realizat avand la baza Standardul de Pregatire Profesionala pentru aceasta meserie, validat de un juriu de validare format din reprezentanti ai angajatorilor din domeniul textile - pielarie si din domeniul educatiei.

Pentru clasa a XI-a , an de completare , curriculumul este construit pe baza unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si tehnice generale , dar in special pe unitatile de competenta tehnice specializate , care reprezinta de fapt competentele specifice practicarii meseriei si care se pot dobandi prin pregatirea de specialitate la nivelul 2 de calificare.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala este integrat in cultura de specialitate a clasei a XI-a avand o durata de 116 ore ( 4 orex 29 sapt. ).

Prin parcurgerea acestui modul, elevii isi vor forma competente de a descrie tricoturi din urzeala si de a executa operatii de producere a tricoturilor din urzeala.

Modulul este alcatuit din unitatea de competenta tehnica specializata " Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala " si este constituit din agregarea unitatii de competenta pentru abilitati cheie " Comunicare si numeratie " cu unitatea de competenta tehnica specializata mai sus amintita.

Unitatile de competenta pentru abilitatile cheie precizate in Standardul de Pregatire Profesionala, pentru nivelul doi, " Comunicare si numeratie" , ,, Igiena si securitatea muncii", ,,Lucrul in echipa" si ,, Asigurarea calitatii " se formeaza si se aprofundeaza la fiecare modul, dar se evalueaza o singura data, la modulul in care au fost agregate, asa cum se prezinta in tabelul nr. 1 privind alcatuirea modulelor.

Unitatile de competenta tehnica generale si specializate reprezinta suportul pe care se formeaza si se evalueaza competentele pentru abilitatile cheie.

Programa scolara se va citi liniar, datorita asocierii dintre competente si continuturi.

Fiecarui continut din programa ii vor corespunde competente formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Dezvoltarea competentelor se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul/ maistrul instructor poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate in programa in vederea atingerii competentelor, sau poare alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din scoala , sau clasa de elevi.

Modul de citire a programei scolare porneste de la corelarea continuturilor cu competentele din Standardul de Pregatire Profesionala, in acest demers profesorul/ maistrul instructor va parcurge integral standardul urmarind cu prioritate conditiile de aplicabilitate la fiecare competenta, cat si probele de evaluare care vor fi probe de atestare a abilitatilor dobandite de elev.

Modulul Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala se studiaza in cele 4 ore din curriculum in dezvoltare locala, pe tot parcursul anului scolar, in paralel cu modulul Utilizarea limbajului tehnic grafic, nefiind conditionat de niciunul din modulele care se mai studiaza in clasa a XI-a (vezi tabelul nr. 2 de corelare a modulelor).

RUTA CURRICULARA A PREGATIRII PENTRU CALIFICAREA TRICOTER- CONFECTIONER

PREGATIRE SPECIALIZATA

Tricoter-confectioner

clasa a XI - a

 

PREGATIRE GENERALA

In tricotaje - confectii

Clasa a X-a

 

PREGATIRE DE BAZA

In domeniul textile- pielarie clasa a IX-a

 

II Lista unitatilor de competenta relevante pentru modul

Unitati de competenta pentru abilitati cheie

Comunicare si numeratie

Unitati de competenta tehnice specializate

Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

III .Tabel de corelare a competentelor si continuturilor

Unitati

de competenta

Competente

individuale

Continuturi

tematice

1. Comunicare si numeratie

13. Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

1.4. Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

13.2. Descrie tricoturile din urzeala

Schite utilizate le reprezentarea structurala a ochiurilor : lantisor, inchis / deschis cu segmente de legatura unilaterale, inchis / deschis cu segmente de legatura bilaterale, ochi cu evolutie in doua siruri.

Algoritmi de calcul pentru intocmirea schemei numerice a evolutiei firelor in cazul tricoturilor : lantisor, tricot, atlaz, tricot derivat, atlaz derivat, tricoturi cu dungi longitudinale, tricoturi realizate cu doua bare cu pasete, tricoturi cu fire de urzeala si cu fire de batatura.

Schema grafica a evolutiei firelor realizata in forma ingrijita si cu acuratete.

Calcule cu grad mediu de dificultate : formule de calcul

Mijloace grafice : grafice, diagrame, harti, scheme tehnologice.

Reprezentare corecta : scara, legenda, toleranta.

Interpretarea rezultatelor : conditii de admisibilitate a parametrilor calculati, comparatii cu valori, probe etalon sau standarde.

Mod de obtinere a tricoturilor urzite : tricotare pe directie longitudinala.

Domenii de utilizare a tricoturilor urzite : decoratiuni interioare, articole de lenjerie si imbracaminte exterioara, articole tehnice, medicale, sportive, de plaja.

Tipuri de fire : bumbac, fire chimice din polimeri naturali si sintetici, fire in amestec. 

13. Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

13.1. Descrie operatia de urzire

Urzirea firelor

Definitie

Scopuri : infasurare pe formate a unui anumit numar de fire, infasurarea unei lungimi cat mai mare de fir, uniformizare si egalizare tensiune in fir pe lungimea si latimea urzelii, lubrifiere si tratare cu substante antistatice a firelor chimice.

Procedee de urzire : urzirea in benzi, urzirea sectionala, urzirea in latime

Formate : bobine sectionale, suluri de urzeala

Rolul mecanismelor si dispozitivelor : rastele, mecanisme de infasurare, dispozitive de tensionare, dispozitive de distributie a firelor de urzeala, mecanism de lubrifiere a firelor, dispozitive de control si oprire automata, contoare de lungime sau turatie, mecanism de derulare a urzelii

13. Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

13.3. Caracterizeaza masinile de tricotat din urzeala

Masini de tricotat din urzeala

Clasificare dupa numarul fonturilor, tipul acelor, destinatia tricotului

Forme de tricot : metraj plan si tubular

Procedeul de tricotare cu buclare finala

Mecanisme : de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere si colectare a tricotului

Masini de tricotat din urzeala Rasel

Pozitia relativa a organelor de formare a ochiurilor.

Miscarile si rolul organelor in formarea ochiurilor.

Masini de tricotat din urzeala Rapide

Pozitia relativa a organelor de formare a ochiurilor.

Miscarile si rolul organelor in formarea ochiurilor.

13. Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

13.4. Deserveste masini de tricotat din urzeala

Masini de tricotat din urzeala

Control : cablul de forta prelungitor, instalatie electica, dispozitivul de inregistrare a productiei, pasete, ace de tricotat

Operatii de baza in utilizarea masinilor pentru obtinerea tricoturilor cu legaturi de baza, derivate, cu desene : alimentare cu fir - pornire - supraveghere - oprire - evacuare tricot.

Operatii de remediere a defectelor : innodare fir, introducere fir in paseta



Actiuni pentru remedierea defectelor : oprire masina, sesizare superior sau mecanic de intretinere

IV. Conditii de aplicare didactica si de evaluare

Formarea competentelor cuprinse in modul se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate metode de predare-invatare, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Metode ca: studiul de caz, observarea, descoperirea, problematizarea,exercitiul, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, imaginatia si creativitatea elevilor, avand o eficienta maxima in procesul de invatare.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competenta tehnica specializata ,, Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala din Standardul de pregatire profesionala in conformitate cu conditiile de aplicabilitate.

Se pot utiliza atat metodele clasice de evaluare, cat si metode alternative de evaluare: observarea sistematica, investigatia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea. Autoevaluarea este una din metodele care capata o extindere tot mai mare datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Instrumentele de evaluare se vor elabora in scopul atingerii criteriilor de performanta si respectind propunerile cerintele probelor de evaluare din Standardul de pregatire profesionala.

Procesul de evaluare ce vizeaza atingerea competentelor si abilitatiolor cu caracter practic se realizeaza prin intocmirea fiselor de observatie.

.

V. Sugestii metodologice

In programa s-au propus continuturi teoretice si practice care urmaresc formarea de competente din unitatate de competenta precizata in Standardele de pregatire profesionala corespunzatoare meseriei tricoter- confectioner.

Pentru formarea competentelor propuse se recomanda ca din cele 116 ore alocate modulului, 58 de ore vor fi pentru activitati practice de deservire a utilajelor din domeniu si 58 de ore pentru aprofundarea continuturilor teoretice prin studiul structurilor din urzeala si a principiilor de realizare a lor pe masini specifice.

Orele de instruire teoretica se fac cu profesorul de specialitate, iar cele de instruire practica, cu maistrul instructor de specialitate.

Locul de desfasurare a acestor ore poate fi atat sala de clasa / laboratorul de specialitate cat si atelierele scolare / atelierele agentilor economici din domeniu.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice:

Nr.

Crt.

Tema

Numarul de ore alocate

Instruire teoretica

Instruire practica

Urzirea firelor

  • Definitie. Scopuri
  • Procedee de urzire : urzirea in benzi, urzirea sectionala, urzirea in latime
  • Formate : bobine sectionale, suluri de urzeala
  • Mecanisme si dispozitive comune masinilor de urzit. Constructie. Rol.

Tricoturi din urzeala

  • Mod de obtinere
  • Domenii de utilizare
  • Tipuri de fire
  • Tipuri de ochiuri. Metode de reprezentare. Schite intocmite pentru reprezentarea structurala.
  • Tipuri de tricoturi. Reprezentare prin schema grafica a evolutiei firelor si prin schema numerica a evolutiei firelor. Algoritmi de calcul folositi pentru reprezentarea tricoturilor.

Masini de tricotat din urzeala

  • Clasificare
  • Forme de tricot
  • Procedeul de tricotare cu buclare finala
  • Mecanisme si dispozitive comune. Rol.

Masini de tricotat din urzeala Rasel

  • Pozitia relativa a organelor de formare a ochiurilor.
  • Miscarile si rolul organelor in formarea ochiurilor.

Masini de tricotat din urzeala Rapide

  • Pozitia relativa a organelor de formare a ochiurilor.
  • Miscarile si rolul organelor in formarea ochiurilor.

Operatii de deservire a masinilor de tricotat din urzeala

  • Operatii de control al functionarii
  • Operatii de baza
  • Operatii si actiuni intreprinse pentru remedierea defectelor

Total ore

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramane la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor in functie de conditiile si cerintele concrete din unitatea scolara.

Ca metode de predare/invatare se recomanda a se utiliza metode cu caracter activ centrate pe elev (problematizarea, descoperirea,exercitiul, etc).

Evaluarea activitatii desfasurate de elevi se realizeaza prin fise de evaluare iar ca metode se recomanda autoevaluarea si coevaluarea pentru constientizarea de catre elevi a competentelor dobandite.

Un test de evaluare elaborat de profesor trebuie sa contina acele tipuri de itemi care sa permita acestuia sa dovedeasca achizitionarea competentei prin atingerea integrala a criteriilor de performanta.

Se prezinta un exemplu de instrument de evaluare in concordanta cu cele precizate mai sus.

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Evaluarea

Descrie tricoturile din urzeala

Numele candidatului:

Numar de inregistrare

Ora de curs:

Centru:

Data de inceput:

Numele evaluatorului:

Data de incheiere:

Semnatura evaluatorului:

Cuprinde mostre -mostre de tricoturi din urzeala, instrumente de desen

Numele verificatorului intern:

Data de verificare:

Semnatura verificatorului intern:

Rezultat

Feedback

Titlul Unitatii 13 PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI
DE TRICOTAT DIN URZEALA

Competenta 13.2 Descrie tricoturile din urzeala
__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________

Criteriile de performanta :

(a)         Precizarea structurii tricoturilor urzite

(b)         Enumerarea domeniilor de utilizare a tricoturilor urzite

(c)          Reprezentarea structurilor tricoturilor din urzeala

(d)         Utilizarea metodelor de reprezentare a tricoturilor din urzeala cu diferite structuri

Conditii de aplicabilitate :

Structura : elemente structurale ale ochiului lantisor, inchis / deschis cu segmente de legatura unilaterale, inchis / deschis cu

segmente de legatura bilaterale, evolutie in doua siruri.

Domenii de utilizare : decoratiuni interioare, articole de lenjerie si imbracaminte exterioara, articole tehnice, medicale, sportive, de plaja

Reprezentare : structurala, schema grafica a evolutiei, schema numerica a evolutiei

Structuri de tricoturi din urzeala : lantisor, tricot, atlaz, tricot derivat, atlaz derivat, tricoturi cu dungi longitudinale, tricoturi realizate cu doua bare cu pasete, tricoturi cu fire de urzeala si cu fire de batatura

Metode de reprezentare : schema grafica a evolutiei firelor, reprezentare numerica

Probe de evaluare

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa precizeze structurile tricoturilor urzite, asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (a) conform conditiilor de aplicabilitate .

Probe scrise / orale prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enumere domeniile de utilizare a tricoturilor urzite asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (b) conform conditiilor de aplicabilitate .

Probe scrise prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa reprezinte tricoturile din urzeala si sa utilizeze metodele de reprezentare a tricoturilor din urzeala asa cum se precizeaza in criteriile de performanta (c) si (d), conform conditiilor de aplicabilitate .

In acest instrument de evaluare trebuie efectuate 3 activitati de evaluare.

INSTRUCTIUNI PENTRU CANDIDATI

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea:

Cititi cu atentie toate testele inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca observati vreo problema la vreunul dintre teste, aduceti acest lucru in atentia evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului.

Inainte de inceperea evaluarii, asigurati-va ca dispuneti de echipamentul, instrumentele, materialele necesare rezolvarii testului.

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fiecare fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate punctele acestui test

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului toate fisele relevante pentru acest test.

Test de evaluare

Precizarea modului de obtinere tricoturilor urzite

1A. Precizati modul de obtinere a tricoturilor urzite

Mod de obtinre a tricoturilor urzite

Evaluator

Data

Fisa de lucru

Enumerarea domeniilor de utilizare a tricoturilor urzite

Numirea tipurilor de fire din care se produc tricoturile urzite

2B Analizati mostrele de tricot puse la dispozitie si precizati domeniile in care considerati ca se pot utiliza. Precizati tipul de fir din care sunt tricotate structurile.

Mostra

Domeniul de utilizare

Tipul de fir

Evaluator

Data

A

B

C

D

Test de evaluare

Reprezentarea tipurilor de ochiuri pentru tricoturile din urzeala

Utilizarea metodelor de reprezentare a tricoturilor din urzeala cu diferite structuri

3C. a) Reprezentati, prin toate cele trei metode, un ochi de tricot deschis cu segmente de legatura unilaterale, marcati cu cifre elementele structurale si precizati denumirea lor.

b) Reprezentati cate o portiune de tricot urzit de 4 randuri si patru siruri din structurile: tricot si atlaz cu ochiuri deschise, intocmind schema grafica a evolutiei firelor si schema numerica a evolutiei firelor

Criterii de evaluare

Evaluator

Data

A

Reprezentarea ochiului de tricot structural

B

Reprezentarea ochiului de tricot prin schema grafica a evolutiei firului

C

Reprezentarea ochiului de tricot prin schema numerica a evolutiei firului

D

Precizarea elementelor structurale ale ochiului de tricot

E

Reprezentarea structurii tricot cu ochiuri deschise prin schema grafica a evolutiei firului

F

Reprezentarea structurii tricot cu ochiuri deschise prin schema numerica a evolutiei firului

G

Reprezentarea structurii atlaz cu ochiuri deschise prin schema grafica a evolutiei firului

H

Reprezentarea structurii atlaz cu ochiuri deschise prin schema numerica a evolutiei firului

Tabelul numarul 2 de corelare a modulelor la clasa a XI-a (anul de completare)

SAPT

MODULE

M I

2 ore/saptamana

29 saptamani

UTILIZAREA LIMBAJULUI TEHNIC GRAFIC

Total ore : 60 ore

M II

11 ore/saptamana

10 saptamani

PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI RECTILINII DE TRICOTAT

Total ore: 110

din care 50 ore instruire teoretica si

60 ore instruire practica

MVII 

4 ore/ saptamana

29 saptamani

PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI DE TRICOTAT DIN URZEALA

Total ore: 116

din care 58 ore instruire teoretica si

58 ore instruire practica.

MIII

11 ore/ saptamana

10 saptamani

PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI CIRCULARE DE TRICOTAT

Total ore: 110

din care 50 ore instruire teoretica si

60 ore instruire practica.

MIV

11 ore/ saptamana

9 saptamani

CONFECTIONAREA PRODUSELOR DIN TRICOT

Total ore: 99

din care 45 ore instruire teoretica si

54 ore instruire practica.

Practica comasata 30 ore /sapt x 4 sapt=120 ore

MODULUL V. MENTINEREA UTILAJULUI IN STARE DE FUNCTIONARE

Practica comasata 30 ore /sapt x 4 sapt=120 ore

MODULUL VI. UTILIZAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE

Total ore : 120

Din care : 60 de laborator tehnologic si 60 de instruire practica

Tabelul numarul 1. de alcatuire a modulelor

Unitatea de competenta

Competenta

M

I

M

II

M III

M IV

M

V

M

VI

M

VII

Verificare

Comunicare si numeratie

Citeste si utilizeaza documente scrise in limbaj de specialitate

Prelucreaza si interpreteaza grafic rezultatele obtinute pe o sarcina data

Asigurarea calitatii

Asigura normele de calitate in domeniul de activitate

Utilizeaza metode standardizate de asigurare a calitatii

Igiena si securitatea muncii

Aplica legislatia si reglementarile privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si stingerea incendiilor

Ia masuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de munca

Lucrul in echipa

Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

Isi asuma rolurile care ii revin in echipa

Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

Utilizarea limbajului tehnic grafic

Foloseste elementele desenului tehnic in reprezentarea mecanismelor si utilajelor

Reprezinta conventional mecanismele si organele de lucru ale masinilor

Interpreteaza o schema tehnologica

Utilizarea documentatiei tehnice

Citeste documentatia tehnica

Aplica datele documentatiei tehnice la locul de munca

Intocmeste planul de realizare a unui produs

Mentinerea utilajului in stare de functionare

Interpreteaza observatiile privind starea tehnica a utilajului

Descrie forme de aparitie a uzurii pieselor componente ale masinilor

Participa la aplicarea normelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor

Coopereaza cu personalul autorizat in vederea ungerii utilajelor

Producerea tricoturilor pe masini de tricotat rectilinii de tricotat

Caracterizeaza masini rectilinii automate cu doua fonturi

Deserveste masini rectilinii automate de tricotat cu doua fonturi

Caracterizeaza masini rectilinii Cotton

Deserveste masini rectilinii Cotton

Producerea tricoturilor pe masini de tricotat circulare de tricotat

Caracterizeaza masinile circulare de tricotat cu diametru mare

Deserveste masinile circulare de tricotat cu diametru mare

Caracterizeaza masinile circulare de tricotat cu diametru mic

Deserveste masinile circulare de tricotat cu diametru mic

Producerea tricoturilor pe masini de tricotat din urzeala

Descrie operatia de urzire

Descrie tricoturile din urzeala

Caracterizeaza masinile  tricotat din urzeala

Deserveste masinile de tricotat din urzeala

Confectionarea produselor din tricot

Caracterizeaza masinile pentru cusaturi elastice

Deserveste masinile pentru cusaturi elastice

Efectueaza operatii de confectionare a produselor din tricot

Bibliografie

  1. Merticaru V.,Giurgiu D. - Materii prime textile Ed. Economica

Preuniversitaria, Bucuresti, 2001

2. Tiglea R. s.a. Pregatire de baza in industria usoara - instruire teoretica

Editura Oscar Print 2000

3. Tiglea R. s.a. Pregatire de baza in industria usoara - instruire practica

Editura Oscar Print 2000







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



MOON - un vechi sistem reinviat de citire si scriere in relief
Scoala si descolarizare
Despre anotimpuri si succesiune ecologica
Taxonomia stiintelor referitoare la educatie
Invatamantul postliceal
TRANSDISCIPLINARITATEA - O NOUA ABORDARE A INVATARII
Elaborarea si implementarea proiectelor scolare
DIDACTICA TEXTULUI NARATIV



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu