Dizabilitatile sociale si randamentul scolar

Dizabilitatile sociale si randamentul scolar

"Copilul care se naste nu intra intr-o ambianta naturala, el intra in civilizatie."

(M.Montessori)

Fiinta umana nu poate fi inteleasa decat in relatia sa cu celalalt. Influenta societatiipoate fi regasita in toate actele vietii individului. Psihosociologii au constatat ca afectivitatea, memoria, rationamentul depind de caracteristicile sociologice proprii indivizilor, culturii din care ei se nutresc, nivelul economic si grupul de care apartin.

Randamentul scolar reprezinta performantele obtinute de un elev la un obiect, la un examen, la un concurs, care pun in evidenta un anumit nivel de dezvoltare psihica. El e strans legat de notiunea de progres scolar, care desemneaza masura evolutiei ascendente randamentului, ce se inregistreaza cu prilejul fiecarei noi evaluari a lui.

Reusita scolara are un sens mai larg si ea desemneaza adaptarea elevului la cerintele scolare, echilibrarea cu aceste cerinte. Ea are la baza un element de comparatie, furnizat de continutul programei si cunostintele si abilitatile pe care le poseda real elevii. Reusitele scolare pot fi mai inalte sau mai scazute, in functie de marimea corelatiei dintre cerintele programei si performantele elevilor.

Reusita scolara are o conditionare complexa, factorii care influenteaza asupra ei putand fi grupati in doua mari categorii:

Factori externi - care se impart in factori sociali - mediul scolar cu interactiunile, relatiile si climatul lui, mediul extrascolar, indeosebi cel familial, cu totalitatea conditiilor lui socioeconomice, socioculturale si socioemotionale si factori pedagogici - personalitatea educatorului, strategiile sale de lucru, cerintele pe care le formuleaza, calitatea continuturilor informationale selectate pentru a fi transmise.

Factori interni - sau psihologici care tin de personalitatea elevului si pot fi impartiti, la randul lor, in doua grupe: factori intelectuali sau cognitivi - se concentreaza in ceea ce numim inteligenta in general, si inteligenta scolara, in special; si nonintelectuali - stari afective, temperament, caracter, etc.

Peste tot in lume, dreptul la educatie este inclus in constitutie. Guvernele proclama educatia drept principalul mijloc de a obtine generatii de cetateni loiali si in stare sa aduca contributii la propasirea tarilor. Educatia devine astfel o component ideological a statului. Ideologia educatiei de masa promoveaza ideea ca oricine poate concura cu ceilalti, pe picior de egalitate din punctul de vedere al sanselor de succes si ca succesul depinde exclusiv de meritele individului. Diferentele dintre clasele sociale in ceea ce priveste reusita scolara n-ar exista. Totusi, stiintele sociale au pus in evidenta de multa vreme relatia reala dintre reusita scolara si stratificarea sociala: copii cu aptitudini egale, provenind din medii sociale diferite pot obtine performante sociale diferite. Copiii din clasele mai putin avantajate economic au rezultate scolare inferioare; ei obtin note mai mici la aproape toate materiile si intra intr-o proportie mai redusa la liceu si facultate.

Intrucat cei mai multi din parintii de astazi nu au posibilitatea sa transmita copiilor un capital semnificativ, sau o fac numai cand acestia sunt deja adulti, singura posibilitate de a-si ajuta copiii sa se implineasca este de a investi in educatia lor. Din pacate, cei din clasele mai putin avute investesc mai putin si astfel copiii lor sunt cu probleme in raport cu cei din clasele superioare. Aceasta se intampla in conditiile in care tocmai indivizii cu status socio-economic coborat ar avea nevoie de o educatie deosebita.

Mediul familial favorabil inseamna, in primul rand, cateva componente de baza:

a)     Nutritie corespunzatoare - alimente bogate in glucide, hidrocarbonate, proteine, etc. controlata si dirijata dupa norme igienice;

b)     Locuinta dotata adecvat - mobilier, temperature optima vara/iarna, ordine si curatenie;

c)     Program zilnic rational in functie de varsta copilului;

d)     Asistenta medico-sanitara la nivelul secolului in care traim.

Caracteristicile mediului familial favorabil, expuse mai sus, desemneaza functia economica a familiei. Conditiile materiale au repercusiuni asupra copilului. Functia economica a familiei este determinate de nivelul general de dezvoltare economico-sociala din etapa istorica data. Din pacate, rezultatele stiintei si tehnicii avansate din secolul nostru n-au adus beneficii economice tuturor categoriilor sociale. Adancirea crizei economice actuale din tara noastra a determinat diminuarea drastica din punct de vedere material a multor familii. Conditiile precare in care traiesc copiii acestora au repercursiuni puternice asupra potentialului biopsihic. Copiii subnutriti, fara locuinta corespunzatoare, lipsiti de ocrotire ori abandonati sunt, de fapt, scosi din sfera educatiei si a instructiei institutionalizate.

Ridicata la rangul de drept fundamental al fiecarui copil, educatia a devenit inaccesibila pentru o mare categorie. Atat gradinita, cat si scoala primara cunosc o scadere drastic a numarului de copii. Pe de o parte, imaturitatea biologica si psihica, pe de alta parte incapacitatea parintilor de a le asigura hrana, imbracaminte, rechizite si manual fac imposibila frecventarea scolii. Iar mediul familial degradat, din aceleasi motive, nu mai constituie o garantie pentru securitatea lor.

Situatiile mentionate mai sus reprezinta exceptiile negative ale unei etape care speram sa nu se prelungeasca, desi efectele produse in plan educational vor fi de mare durata. Recuperarile in educatie sunt mai greu de realizat sau imposibil. Starea economica a familiei este o conditie importanta din punct de vedere educational, dar nu determina, in exclusivitate, reusita scolara. Exista, intr-adevar, un raport foarte strans intre nivelul economic sic el sociocultural al unei familii, relevant de multi cercetatori. Dar sunt si caracteristici care intregesc factura de mediu favorabil: tipul de autoritate parental, relatiile interindividuale intre parinti, intre parinti si copii, intre copii si bunici, in cazul familiilor formate din trei generatii, stilul general de viata etc.

Din cercetarile effectuate pe tema adaptarii copilului la mediul scolar s-a constatat ca in fiecare grupa de scolari exista un numar insemnat de copii care, desi provin din familii cu venituri modeste se disting ca elemente deosebite, dornice sa se realizeze, dupa cum multi copii care apartin unor familii cu nivel economic ridicat, nu daupa cum se stie, sunt multifactoriale. Preponderenta o detine climatul afectiv-emotional, cunoasterea si aplicarea regulilor educationale, stiulul de viata familial, relatia familiei cu scoala etc.

Climatul familial si impactul sau asupra formarii copilului - diferentele de ordin economic, sociocultural sau de alta natura sunt realitati cu un puternic impact asupra dezvoltarii personalitatii copilului si a formarii lui in conformitate cu idealul social si cel personal. In ciuda acestor diferente, familia ca institutie prezinta anumite insusiri comune. Toti parintii nazuiesc sa-si vada copiii mari, bine educati si bine pregatiti pentru viata profesionala. Multi dintre ei abandoneaza cursa. Unii o fac din ignorant, unii din lipsa de raspundere, altii din imposibilitatea de a-si juca rolul pana la capat, din variate motive.

Cateva caracteristici ale climatului familial general merita sa fie evidentiate:

a)     Relatia foarte stransa dintre mediul familial si caracteristicile societatii careia ii apartine. Prin familie sunt conservate si transmise urmasilor obiceiurile, traditiile socioculturale, mentalitatile, prejudecatile etc. preponderenta factorului traditie-mentalitate se constata, in special, la familiile din mediul rural sau cele din anumite zone urbane, "mai putin urbanizate";

b)    Asimilarea de catre copii a cutumelor familiale se produce, in general, fara a fi communicate verbal, doar in virtutea situatiei de coabitare. Regulile explicite ale educatiei se invata doar in masura in care familia isi propune acest obiectiv, daca parintii insisi le cunosc sau doresc sa le cunoasca. In cele mai multe cazuri, parintii asteapta sa mearga copilul la scoala, derogandu-se de orice responsabilitate fata de evolutia lui ulterioara.

c)     Componenta atitudinala a parintilor, exprimata spontan in situatiile de viata curenta, dominata de traditie si mentalitati exercita cea mai puternica influenta asupra conduitei morale a copilului. El percepe nemijlocit reactiile parintilor si le asimieaza ca atare. In primii 6/7  ani de viata, la prescolar si la scolarul mic, invatarea morala, in special, se produce intuitiv si prin imitatie.

d)    Fiecare familie are un cod valoric, pe care il apara din amor propriu;

e)     Circulatia informatiei in cadrul grupului familial se produce rapid, pe toate canalele atat in plan vertical, cat si in plan orizontal, chiar in familiile cu multi membri.

Alte caracteristici ale mediului familial decurg din tipul de relatii interindividuale.

Raportul dintre cei doi parinti este cel mai puternic, cu rezonanta asupra intregii atmosfere familiale. Cand acest raport se intemeiaza pe sentimente puternice de iubire, stima, admiratie, "efectul de unda" se resimte in toate compartimentele vietii familial. Prezenta celor doi parinti in viata copilului este primul indiciu de echilibru al mediului familiar.

Relatiile interindividuale intre parinti si copii sunt de o importanta covarsitoare. Daca armonia matrimonial este constant mentinuta la cote de normalitate, impartirea atributiilor intre parinti in ceea ce priveste cresterea si educatia copiilor apara ca ceva firesc. Daca echilibrul mariteal a fost perturbat, problemele de ordin educational nu vor intarzia sa apara.

Caracteristicile societatii modern au imprimat vietii de familie propriile ei sensuri: ritm alert in desfasurarea evenimentelor economico-sociale, instabilitatea in viata profesionala si, astfel, relatiile familial au fost mult diluate. De aceea si responsabilitatea parintilor fata de educatia copiilor a scazut foarte mult. Numarul parintilor care supravegheaza cresterea si dezvoltarea copilului este in continua scadere, tocmai in stadiile care preced scolaritatea.

Autoritatea parintilor este cea mai elocventa expresie a tipului de relatii parinti-copii. Principiul care sta la baza unei autentice autoritati a parintilor este caracterul echilibrat al cerintelor si consecventa atitudinilor fata de masurile ameliorative ale procesului educational. Autoritatea nu inseamna lipsa de tolerant, dupa cum tolerant nechibzuita anuleaza orice forma de autoritate. Actul pedagogic, fie in scoala, fie in familie, evolueaza pe cadranul dragoste-exigenta, iubire-respect, autoritate-incredere. Nu teama de pedeapsa trebuie sa-l determine pe copil la actiune, ci placerea de a indeplini o sarcina, de a se bucura de aprecierea celor din jur si de a se afirma ca personalitate.

Pe tema handicapului social si a randamentului scolar ar mai fi multe de spus. Aceasta tema nu poate fi nici pe departe epuizata, dar s-ar putea sugera cateva posibilitati de ameliorare a randamentului scolar si reducere a handicapului social:

Formarea si dezvoltarea unei motivatii puternice in contextul vietii scolare si familial;

Stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie;

Realizarea si derularea unor proiecte de consiliere psiho-pedagogica si ajutorare a familiilor cu nevoi speciale;

Realizarea si derularea unor proiecte de sociabilizare atat pentru copii cat si pentru parintii acestora;

Asigurarea in fiecare scoala, dar mai ales in scolile cu astfel de probleme, a cel putin unui post de asistent social si psiholog scolar;

Sprijinirea scolilor de catre forurile competente in asigurarea resurselor material si umane corespunzatoare unui invatamant de calitate: dotare cu laboratoare, biblioteci si echipamente moderne; cadre didactice calificate si motivate in activitatea lor, programe scolare de calitate, periodic revizuite si imbunatatite fara sa fie prea incarcate; un climat scolar tonifiant, stimulator, etc.

Amenajarea in cadrul scolilor a locurilor de joaca si petrecer a timpului liber precum si a diverse tipuri de terenuri pentru practicarea in mod organizat a diferite sporturi;

Crearea de programe de meditatii, gratuite pentru elevi, in cadrul scolii.

Precis ca ar mai exista multe alte posibilitati de ajutorare a celor care ar avea nevoie, dar cel mai bine este sa incheiem cu un citat din Emile Durkheim ". fiecare popor isi are educatia care ii este proprie si care il poate define tot asa de bine ca si organizarea sa sociala, politica, religioasa, deoarece este unul din elementele fizionomiei sale."