Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Educatia estetica in liceu. componente si modalitati de realizare.

Educatia estetica in liceu. componente si modalitati de realizare.



MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII SI INOVARII

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI




EDUCATIA ESTETICA IN LICEU.

COMPONENTE SI MODALITATI DE REALIZARE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

PARTEA I

FUNDAMENTE TEORETICE

1.1.INTRODUCERE

Educatia estetica in scoala , realizata prin intermediul disciplinelor artistice, in special al literaturii, constituie un mod de transmitere, de comunicare catre elev a dimensiunilor frumosului, incorporat in imagini artistice.

In procesul invatarii literaturii, gandirea literar-artistica imbina atat o dimensiune cognitiva, cat si una afectiv-motivationala , prin intermediul carora elevul isi formeaza o anumita imagine despre modul in care se poate obtine, in mod creator, plasticul si figurativul.

Prin intermediul operelor literare , elevul parcurge etapele unui proces creator in sensul ca el devine subiect care simte, se emotioneaza, dar totodata constientizeaza ca participa indirect la acest act de creatie, devenind co-autor.

Imaginea sau cunostinta are caracter operational, in sensul ca asigura subiectului posibilitatea sa patrunda in interiorul procesului de creatie literar-artistica, mai precis il ajuta sa treaca de la cuvant la imagine, vizualizand mintal obiectul materializat in expresia artistica.

In procesul de invatare a literaturii, modelul hermeneutic trebuie imbinat cu cel interactiv, evitandu-se astfel centrarea exagerata pe predare si dand posibilitatea elevului sa devina creator in activitatea desfasurata si nu doar simplu spectator.

1.2.IMPORTANTA TEMEI

Fara arta, in special fara limbajul ei specific, existenta umana, ca unitate in diversitate, este de neconceput.

Importanta educatiei estetice consta in aceea ca:

-solicita si cultiva atat planul afectiv, cat si cel intelectiv-operational, deoarece in procesul de percepere a frumosului apare cu necesitate si intelegerea emotionala;

-urmareste realizarea unor obiective cum sunt

sensibilizarea elevilor fata de limbajul artei

cultivarea capacitatilor de apreciere(gustul si judecata estetica)

*formarea atitudinii estetice

*modelarea personalitatii prin intermediul artelor,etc.

-urmareste nu doar crearea operei de arta, ci si realizarea frumosului la nivelul profesiei, comportamentului, familiei, iar cultura estetica presupune dezvoltarea capacitatii de a percepe frumosul sub toate aspectele sale - natura, societate, cultura.

-creaza premise favorabile formarii personalitatii elevilor, datorita valorilor estetice care se formeaza atat in activitatile din clasa, cat si in afara ei si care se obiectiveaza in comportamentul manifestat de receptorul educational;

Conditia esentiala a realizarii educatiei estetice este aceea ca elevul sa ia contact cu frumosul, in primul rand in mediul scolar, deoarece in institutia scolara va trebui sa respecte anumite cerinte – scris ingrijit,caiete si carti curate, curatenie,etc. si carora li se acorda o atentie deosebita de catre educator.

1.3. ACTUALITATEA STIINTIFICA A TEMEI

Cercetarea educatiei estetice este o tema de actualitate deoarece

exercita o puternica influenta asupra dezvoltarii personalitatii umane, asigurand conditii favorabile stimularii si promovarii creativitatii in toate domeniile , inclusiv in activitatea de invatare

ofera elevului posibilitatea sa-si formeze o imagine cat mai completa despre lume, sa o patrunda si sa o reconstruiasca din punct de vedere estetic;

asigura atat o cunoastere plastica, concreta, cat si una cognitiv-afectiva, ea adresandu-se atat afectivitatii si imaginatiei, cat si gandirii si vointei(latura formativ-educativa);

ofera posibilitatea intelegerii multiplelor forme ale vietii, ea aflandu-se in interdependenta cu celelalte laturi ale educatiei;

are sarcina de a dezvolta capacitatea de percepere si intelegere a frumosului sub toate aspectele lui, de a forma constiinta estetica, gustul si simtul estetic, dar si de a asigura conditiile de participare la crearea valorilor artistice

Sistemul de educatie trebuie sa acorde mai multa atentie educatiei estetice a tinerilor deoarece personalitatea umana a mileniului III, trebuie sa fie nu numai bine informata, ci si frumos construita.

1.4.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Transformarile produse in invatamantul romanesc dupa 1989, genereaza necesitatea educarii tinerilor, nu doar in plan intelectual, moral, religios, ci si in plan estetic. Aceasta necesitate este generata de

-degradarea gustului tinerilor pentru frumosul autentic si o preferinta a unora pentru non-valori

-participarea mai mult artificiala a elevilor la activitatile scolare si chiar o indepartare a lor de aceasta institutie

-rigoarea operationala maxima a facut ca scoala sa piarda din vedere latura afectiva si frumosul, ca elemente intrinseci umanului;

-insensibilitatea elevului la dimensiunea estetica a propriului comportament fapt ce poate determina aparitia unor efecte negative, distructive la nivelul personalitatii, cum sunt:pornografia, criminalitatea, etc.;

-tendinta tinerilor de a-si constitui grupuri ce manifesta atitudini ostile fata de familie, scoala, societate si care pot fi premise ale delicventei juvenile;

-cresterea ponderii televiziunii si a internetului in educatia tinerilor, care sunt nu doar instrumente de educare, ci si mijloace de manipulare, mesajul transmis fiind selectat dupa interesele comerciale ale acestora si nu dupa un curriculum scolar.

CAPITOLUL II
ESTETICA. OBIECT SI METODA

2.1. Scurta istorie a conceptului si a obiectului.

Estetic,-a,estetici,-e

1.Ansamblul insusirilor si al fenomenelor studiate de estetica, domeniul esteticii.

2.Stiinta care studiaza arta considerata ca forma cea mai inalta de creare si receptare a frumosului.(Dictionar al limbii romane contemporane,1980,p.190).

Termenul de estetica a fost introdus in anul 1750, de iluministul german Alexander Baumgarten( Aesthetica 1750-1758).

Perioada antica a transmis o mostenire estetica bogata, alcatuita din ideii si teorii, conceptii si viziuni, care s-au concretizat in ample sisteme estetice.(Platon,Aristotel).

Evul Mediu se caracterizeaza printr-o viziune in care arta era impregnata de elemente religioase, divinitatea fiind considerata „sursa oricarei frumuseti si frumusetea suprema’’(Augustin).

Renasterea se caracterizeaza printr-o reintoarcere la ideile antichitatii, apeland la principiul mimesisului atunci cand caracterizeaza arta ca pe o oglinda a realitatii(descopera frumosul natural).

I.Kant promoveaza ideea ca frumosul este ceea ce place in mod universal fara concept, o finalitate fara scop.

Hegel considera ca obiectul esteticii il constituie arta, excluzand frumosul natural.

Cercetarea estetica s-a bucurat si de contributia mai multor filosofi si esteticieni cum sunt:Herbart,Ed.Hartman,G.Santayana,Bergson,B.Croce,Et.Souriau,etc.

Printre esteticienii romani amintim T.Maiorescu, T.Vianu, care in “Estetica”afirma ca”estetica este stiinta frumosului artistic”(1968,p.9).

2.2.ASPECTE METODOLOGICE ALE ESTETICII.

Estetica se bazeaza pe un sistem propriu de metode, care de-a lungul evolutiei sale s-au divesificat:

-in antichitate

intuitia intelectuala(Platon)

-inductia / deductia, analiza / sinteza(Aristotel)

-in etapa moderna

-metoda experimentala analitica(Fechner)

-metoda psihanalitica(S.Freud)

-metoda fenomenologica(M.Dufrenne,J.P.Sarte)

-metodele psihologice.

-in epoca actuala

-comparatia

-metoda sociologica

-metoda sociologic-genetica

-metode de investigare(analiza contextuala,stilistica,structurala).

CAPITOLUL III.
EDUCATIA PENTRU VALORI

3.1.Conceptul de axiologie.

Axiologia este teoria generala a valorilor(1978,p.759),care evidentiaza faptul ca valoarea implica un raport intre,, ceva “ demn de pretuit si ,,cineva” in masura sa acorde pretuire, un raport intre obiectul valorizat si subiectul valorizator.

Axiologia s-a constituit ca stiinta in a doua jumatate a sec.al XIX -lea si a dat posibilitatea intelegerii omului ca fiinta care creaza valori si totodata sa se creeze prin valori(1972,p.47-48).

3.2.Valoarea.

In limbaj curent valoarea este un lucru util, necesar, de pret sau o calitate care corespunde necesitatilor, asteptarilor umane.

Valoarea este suma calitatilor care dau pret unui obiect, unei fiinte, unui fenomen etc.(DEX, P.145).

Valoarea se defineste ca relatie intre subiectul, care apreciaza si obiectul valorizat; prezenta ei tine de imanenta lucrului, de simtire sau ratiune.

In procesul instructiv-educativ intalnim valori al caror aspect creator poate fi pus in evidenta de produsele imaginative( reveria, basmul,fanteziile etc.), care mijlocesc valorile in cazul creatiilor artistice (ex. la literatura romana).

3.3 OBIECTIVELE EDUCATIEI PENTRU VALORI

Educatia pentru valori(educatia axiologica),este autonoma, finalitatea ei fiind cea a educarii omului, ca scop al intregii educatii.

Pentru aceasta educatia pentru valori isi propune

- reactualizarea in orice act de valorizare a mobilurilor interioare si a normelor asimilate si interiorizate de subiect.

- restructurarea periodica a ,, referentialului axiologic , astfel incat sa asigure o selectie axiologica a unor noi obiective.

- diversificarea efectelor formative la fiecare individ, dand posibilitatea acestuia de a-si castiga autonomia interioara si de a actiona pe baza unor norme autoconstruite.

- formarea capacitatii de cautare si descoperire a unor noi relatii intre valori, tinand de creativitatea valorica.

- autoreglarea permanenta a criteriilor valorice, astfel incat sa se obtina maximum de operationalitate a valorii.

CAPITOLUL IV
STRUCTURI ESTETICE

4.1. Valoarea estetica.

Valorile estetice sunt acele valori spirituale( sublim, tragic, gratios),grupate sub categoria de frumos si pe care le regasim in ceea ce numim aspectul expresiv al obiectelor, fiintelor etc.

Valoarea estetica da operei de arta unitate si decodificare semantica, adica presupune unitatea dintre forma si continut.

Arta trebuie integrata in procesul de educatie deoarece ignorarea ei inseamna privarea subiectului de a accede la valoarea estetica si de a-si constitui o experienta care sa-i permita acestuia sa devina liber.

Valoarea estetica se constituie in cadrul relatiei dintre subiect si obiecte, apare pe un teren ontic, dar presupune subiectivitatea umana.

Valoarea estetica presupune intelegere si judecata dar si dainuie in timp, chiar daca operele au disparut.

4.2.Atitudini – Atitudini estetice

Atitudinea este un ,,fel de a fi sau de a se comporta, reprezentand adesea o anumita conceptie”(DEX,1998).

Atitudinea determina comportamentul individului ce se manifesta prin reactii adoptate fata de obiectele ce se asociaza si genereaza atitudinea => ca motivatia declanseaza, orienteaza si sustine energetic atitudinea.

Atitudinile sunt componente ale personalitatii umane, rezultate din educatie si influente sociale.

Atitudinile au o serie de proprietati, cum sunt polaritatea, intensitatea, accesibilitatea.

Atitudinile indeplinesc multiple functii de cunoastere, de adaptare, expresiva, de aparare.

Atitudinile estetice reprezinta reactiile spirituale ale omului fata de valorile estetice.

Atitudinea estetica da posibilitatea subiectului uman sa reflecte,sa contemple, sa valorizeze, sa construiasca.

Atitudinea estetica consta in perceperea fenomenelor realitatii in raport cu esenta individului social si presupune formarea gustului estetic si a idealului artistic.

4.3. Gustul estetic.

Capacitatea de a intelege sau de a aprecia frumosul(DEX,P.43).

Capacitatea de a reactiona spontan printr-un sentiment de satisfactie sau insatisfactie fata de obiectele naturale, de actele si realizarile umane sau operele de arta( I. Nicola, p.248).

Prezenta gustului se manifesta prin sensibilitate la tot ceea ce este frumos si prin capacitatea de orientare si alegere in functie de legile frumosului.

Gustul estetic se remarca la toate fiintele umane, indiferent de varsta, fiind determinat de o multitudine de factori, cum sunt:conditii sociale, trasaturi intelectuale, experienta de viata, cultura, educatie etc.

4.4.Judecata estetica

Judecata estetica este o exprimare explicita, la nivel conceptual, a atitudinii apreciative si interpretative a celui ce recepteaza arta.

Estetica s-a orientat in special spre judecatile de valoare, avand in vedere ca formuleaza aprecieri asupra operelor de arta, dar si asupra evenimentelor din natura si societate, contribuind la identificarea si vehicularea valorilor artistice.

Judecata de valoare este forma superioara a judecatii estetice, care exprima aprecierea deliberata, prin prisma nu numai a gustului , dar si a idealului estetic asupra obiectului estetic in genere, a operei de arta in special.

4.5. Sentimente si convingeri estetice.

Sentimentul estetic exprima configuratia emotionala formata in urma unor trairi profunde si repetate, produse de frumosul in toate ipostazele sale( natural, social, artistic).

Convingerile estetice reprezinta modalitati proprii de actiune dupa mobilurile interne ale subiectilor formate pe baza ideii de frumos. Au ca atribute – fermitatea, hotararea, siguranta, entuziasmul dupa care fiecare individ isi orienteaza si isi conduce propria viata.

CAPITOLUL V

VALORILE EDUCATIONALE SI MEDIUL SCOLAR. 5.1.Valorile educationale intre axiologia educatiei si educatia axiologica

Axiologia educatiei abordeaza fenomenul educational din perspectiva teoretica,fiind preocupata de:

-valorile educationale specifice spatiului educat,

-finalitatile educatiei,

-continutul invatamantului,

-metodologia instruirii.

Educatia axiologica (educatia pentru valori si prin valori), analizeaza fenomenul educational din perspectiva practica, fiind preocupata de crearea valorilor educationale, propunand realizarea unei educatii estetice integrate, la care participa o serie de discipline scolare( literatura, muzica, educatia plastica etc.),sub patronajul esteticii.

Procesul instructiv - educativ urmareste realizarea educatiei axiologice prin imbinarea intre teoretic si practic, fundamentarea educatiei pe axiologie, deoarece valorile, indiferent de domeniul in care apar, se afla in interdependenta, altfel spus specificul( binele pentru educatia morala, adevarul pentru educatia intelectuala, frumosul pentru educatia estetica etc.), se coreleaza cu nespecificul( bine, adevar in educatia estetica, frumos, adevar in educatia morala etc.).

5.2.Valorile educationale.

Valoarea educationala reprezinta un raport optim dintre mijloacele de realizare a educatiei si finalitatea acesteia, adica formarea subiectului pentru umanitate.

Valoarea educationala se prezinta ca un proiect ce urmeaza sa se realizeze, altfel spus ea se refera la ceea ce trebuie sa fie asimilat, materializat, contextualizat ( C.Cucos).

In campul educational intalnim o diversitate de valori, dar ele se pot multiplica in functie de elementele noi care intervin in acest perimetru(evenimente, subiecti).

In analiza valorilor educationale trebuie sa avem in vedere doua elemente

-continutul – adica ceea ce judecam, apreciem.

-decizia – situarea subiectului pe o anumita pozitie fata de continut adevarat, fals, probabil etc.

5.3.Mediul educational – initiator al elevului in lumea valorilor.

Mediul scolar asigura

-accesul elevului la lumea axiologica, care il ajuta sa-si desavarseasca interioritatea si sa devina autonom din punct de vedere moral.

-accesul subiectului la universalitate, dand posibilitatea acestuia sa stabileasca legaturi intre el si cultura, sa vibreze la intalnirea cu operele din sfera spirituala.

-comunicarea afectiva prin care se consolideaza trairile interioare ale elevilor care se pregatesc sa se intalneasca cu frumusetea, iar dupa acest proces de spiritualizare, fiecare isi creaza propria opera.

-formarea capacitatii elevului de a actiona, de a judeca, de a se cultiva, de a-si croi drumul spre universalitate, altfel spus, acesta poate fi la un moment dat interpret, critic, istoric al artei etc.

=> scoala creaza conditii pentru ca fiecare elev sa intre in legatura cu arta, cu lumea si cu sine si in acest fel sa patrunda in dimensiunea universalitatii.

5.4.Conflictul valorilor educationale si rezolvarea lor.

Practica educationala ofera o multitudine de conflicte valorice, determinate de tensiunile care apar intre agentii educatiei, institutii, intre planul teoretic si practic, intre aspiratii si posibilitatii etc.

Diminuarea conflictului valoric si folosirea lui in dinamizarea si mobilizarea agentilor educatiei in activitatea de instruire si educatie se impune

-cresterea interesului elevilor si a societatii fata de institutia scolara.

-promovarea in randul elevilor a unei viziuni prospective, de proiectare si asumare a viitorului.

-cunoasterea prealabila a conflictelor valorice astfel incat impactul sa nu-i afecteze foarte mult pe elevi.

-selectia si conservarea valorilor autentice.

-analiza intereselor, a cailor de impacare, de solutionare, fapt ce transforma conflictul in ceva constructiv, benefic invatarii si elevului.

-promovarea unor principii care sa medieze relationarea elevilor colaborarea, toleranta, deschiderea si acceptarea celor de langa ei etc.

=>gestionarea conflictelor presupune depasirea planului axiologic, motiv pentru care educatorii trebuie sa manifeste discernamant, stapanirea de sine si sa accepte dreptul tuturor elevilor la libera exprimare si optiune personala, realizand un consens asupra valorilor.

Partea a II a
Educa
tia estetica scolara.
Capitolul VI. Educatia estetica – componenta a educatiei generale.

6.1.Dimensiunea estetica a existentei umane.

Personalitatea umana nu se poate implini fara dimensiunea estetica a educatiei, avand in vedere ca frumosul exista pretutindeni, iar omul creaza bunurile, reunind utilul cu placutul.

Modalitatea prin care se realizeaza relatia dintre om si realitate o constituie arta, altfel spus, prin intermediul imaginii artistice se infaptuieste sinteza dintre individual si general, dintre subiectiv si obiectiv.

Mesajul artistic, prezent in opera de arta pune in evidenta valentele formative ale acesteia, dar si cele mai profunde laturi ale personalitatii umane, oferind in schimb posibilitatea formarii convingerilor si acceptarea unor adevaruri.

6.2.Educatia estetica din perspectiva scopurilor.

Educatia trebuie sa creeze un nou context educational in care sa actioneze valori, cum sunt:adevarul, binele, frumosul.

Educarea comportamentului estetic al individului presupune

cultivarea capacitatii de receptare a operei de arta

insusirea limbajului estetic necesar receptarii operei de arta, cat si realizarii comunicarii

dezvoltarea aptitudinilor artistice

promovarea frumosului in viata, mediul scolar si relatiile interumane.

6.3.Educatia estetica din perspectiva obiectivelor urmarite.

Educatia estetica urmareste doua categorii de obiective

1.Obiective care urmaresc formarea capacitatii de a percepe, insusi si utiliza adecvat valorile estetice

formarea sensibilitatii estetice si a limbajului prin care se manifesta valorile estetice

formarea gustului estetic

formarea sentimentelor si convingerilor estetice

formarea atitudinii estetice

2.Obiective ce privesc dezvoltarea capacitatilor de a crea noi valori estetice

- formarea capacitatii de a comunica trairea artistica

- dezvoltarea imaginatiei creatoare, inventivitatea, autocontrolul si spirit autocritic fata de propria creatie;

- formarea capacitatii de a recepta si exprima frumosul, ca valoare estetica fundamentala;

- incurajarea elevilor pentru a-si dezvolta aptitudinile pentru muzica, dans, literatura etc.

6.4.Normativitatea estetica.

Principiile didactice isi pastreaza valabilitatea si in cazul educatiei estetice,dar se impune corelarea lor cu o serie de principii specifice si anume(dupa Jinga Ioan si Istrate Elena)

- principiul educarii estetice prin valori autentice

- principiul perceperii profunde si creatoare a operelor de arta si a valorilor estetice in general

- principiul perceperii unitare a continutului si formei

- principiul intelegerii si situarii contextuale a fenomenului estetic.

Dupa Sorin Cristea principiile educatiei estetice sunt

- principiul deschiderii educatiei estetice spre frumosul din natura, arta si societate =>vizeaza personalitatea umana in termeni de produs estetic.

- principiul interdependentei dintre receptarea estetica, evaluarea estetica si creatia estetica, realizabila la nivelul artei, societatii si al naturii => vizeaza personalitatea umana in termeni de proces estetic.

- principiul intelegerii unitare si contextuale a raporturilor existente intre continutul si forma obiectelor estetice din arta, societate, natura => vizeaza personalitatea umana in termenii unor trasaturi aptitudinale si atitudinale generale.

- principiul modelarii estetice a personalitatii umane => vizeaza personalitatea umana in sensul integrarii valorilor superioare ale creativitatii la nivel atitudinal, in plan afectiv, motivational si caracterial.

6.5.Interpretarea ca activitate de descoperire a valorilor estetice.

Interpretarea este principala activitate raportata la opera de arta, adica modul in care receptorul dezvaluie semnificatia acesteia.

Interpretarea desemneaza intelegerea ambiguitatii limbajului artistic si a existentei diversitatii sensului artistic.

Interpretand, receptorul dezvaluie semnificatia operei de arta, altfel spus, intelegand opera de arta ne intelegem mai bine pe noi => ca prin interpretare ajungem la valoarea operei de arta, dar directia ne-o da gandirea.

In activitatea la clasa, la nivelul literaturii, opera capata statutul unei transmisii permanente, suporta activismul receptorului, adica acesta actualizeaza si descopera potentialul semantic si estetic al operei de arta( se utilizeaza o serie de aluzii, imitatii, rescrierea unui text, traducerea etc.).

CAPITOLUL VII
Educatia estetica in liceu. Componente si modalitati de realizare.

7.1.Educatia estetica prin intermediul literaturii.

Se realizeaza concret prin poezie, proza, drama, basm etc., si se produce dezvoltarea interesului pentru lectura, formarea unor sentimente si convingeri estetice, la contactul cu acestea.

Literatura contribuie la formarea sensibilitatii artistice prin intermediul cuvantului, strans legat de modul in care sunt solicitate simturile umane.

Imaginea literara poseda calitatea de a ne face sa utilizam mentalul pentru a rezona cu obiectul estetic.

In activitatea didactica, valorile estetice literare se transmit prin forme concrete, cum sunt: lectia de lectura si analiza literara, lectia de compunere(creativitatea estetica), cercuri literare, concursuri, echipe de teatru etc.

7.2. Alte modalitati concrete de realizare a educatiei estetice.

Educatia estetica prin intermediul muzicii.

Educatia estetica prin intermediul artelor plastice.

Educatia estetica prin intermediul orelor de consiliere.

Educatia estetica prin intermediul mass – media.

PARTEA A III A
CONTRIBUTII PERSONALE PRIVIND EDUCATIA ESTETICA IN LICEU.

CAPITOLUL VIII.

Metodologia cercetarii stiintifice, demersul operational.

8.1.Obiectivele cercetarii.

Ca obiective generale am urmarit formarea la elevi a unei atitudini estetice, dezvoltarea aptitudinilor estetice si integarea lor in activitatile umane (arta, stiinta, tehnologie etc.).

Din categoria obiectivelor specifice am pus accent pe

1. Dezvoltarea receptivitatii prin

-educarea sensibilitatii estetice;

-educarea gandirii estetice care sa asigure formarea judecatilor estetice;

-educarea gustului estetic.

2. Dezvoltarea motivatiei estetice cuprinde:

- educarea intereselor estetice;

- realizarea unor convingeri estetice;

3. Dezvoltarea creativitatii estetice, mai precis

-cultivarea deprinderilor si abilitatilor necesare limbii si literaturii romane;

-cultivarea atitudinilor creative, apreciate ca fiind factorul principal al creativitatii.

8.2.Ipotezele cercetarii. Scopul cercetarii

1. Elevii de orientare scolara umanista, pot sa asimileze mult mai usor si mai eficient valorile estetice, promovate de disciplinele din categoria artelor (literatura), dezvoltandu-si sensibilitatea, gustul si judecata estetica.

2. Elevii cu o orientare scolara umanista pot sa exprime in creatiile lor cu mai mare acuratete valorile estetice asimilate in procesul de invatare, dand dovada de comprehensiune si discernamant in ierarhizarea valorica a produselor artistice.

Scopul principal al lucrarii este de a argumenta ideea ca prin intermediul scolii, care realizeaza conditiile umanizarii subiectului, se asigura accesul acestuia la universalitate, implicit la valorile estetice si in acest fel, contribuie la formarea personalitatii adolescentului.

METODE SI TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Cercetarea stiintifica pe care am realizat-o s-a bazat pe diferite metode, din care cele mai semnificative sunt:

Metoda analizei si generalizarii teoretice a datelor literaturii de specialitate.

Observatia.

Analiza produselor activitatii.

Metoda experimentala.

Metoda statistico – matematica.

Metoda tabelara si grafica.

Organizarea cercetarii

Subiectii si locul cercetarii.

Observatiile asupra desfasurarii procesului de instruire le-am realizat de-a lungul timpului, dar cercetarea propriu-zisa, cea referitoare la educatia estetica in liceu, am efectuat-o respectand cerintele stiintifice, in perioada anilor scolari 2005 – 2007.

Locul:

Liceul Pedagogic Mircea Scarlat din Alexandria.

Liceul Al. D. Ghica – Alexandria.

Lotul de subiecti: 2 clase alcatuite din 26 de elevi, respectiv 25 de elevi, fiecare cu varste cuprinse intre 16 – 17 ani, la inceputul cercetarii.

Disciplina vizata Literatura romana.

Baza materiala:

Sala de clasa

Cabinetul de informatica

Muzeul Judetean

Biblioteca Judeteana

Materiale auxiliare carti, dictionare, reviste, etc.

Aparate calculator, laptop, imprimanta, etc.

Etapele cercetarii

Activitatea metodologica si de cercetare a cuprins o perioada de 2 ani si anume, septembrie 2005 – iunie 2007.

Aceasta perioada este impartita in doua etape, dupa cum urmeaza:

15 septembrie 2005 – 15 septembrie 2006 – etapa de documentare si de formulare a ipotezelor.

16 septembrie 2006 – 15 iunie 2007 – etapa de instruire, testare si evaluare a subiectilor cuprinsi in cercetare, dar si prelucrarea statistico – matematica a rezultatelor obtinute.

CAPITOLUL IX.

Desfasurarea cercetarii.

Repere ale programei de limba si literatura romana – clasa a IX a.

9.2. Testul predictiv – cerinte, continut, tehnica de corectare, rezultatele obtinute de cele doua clase implicate in cercetare.

Rezultatele obtinute de clasa a X a A la testul predictiv.

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

Din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta

Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

- punctajele obtinute se situeaza intre 65 si 83 de puncte in care se include si componenta creativa (notata cu 40 de puncte din totalul de 100), la care s-au inregistrat valori cuprinse intre 5 si 22 de puncte.

- rezultatele testului predictiv ne-a permis cunoasterea situatiei elevilor   raportate la propriile cunostinte, atitudini, clasate pe obiective si totodata ne-a ajutat in determinarea dificultatilor, a erorilor, a punctelor slabe si la elaborarea remediilor.

- la componenta creativa elevii au obtinut valori de nivel mediu si sub medie, in sensul ca au argumentat simplist, nu au comentat metaforele,au evidentiat partial semnificatiile cuvintelor, au interpretat intuitiv, spontan si mai putin stiintific cerintele testului.

=>elevii manifesta ezitari in evidentierea valentelor stilistice ale cuvintelor si expresiilor cheie din text, nu nuanteaza suficient elementele de limbaj artistic, discursul argumentativ nu raspunde cerintelor din punct de vedere al structurii, al conectorilor si al tehnicilor argumentative.

Rezultatele obtinute de clasa a X a E la testul predictiv.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

- elevii clasei a X E au obtinut un punctaj situat intre 50 si 72 de puncte, din care componenta creativa s-a situat intre 2 si 10 puncte .

- valorile inregistrate ilustreaza cunostinte minimale, ceea ce demonstreaza ca elevii, la inceput de an intampina dificultati in reactualizarea cunostintelor, respectand cerintele vizate de programa fiecarei discipline.

- elevii nu au dat dovada de creativitate, fapt evidentiat de raspunsurile superficiale, laconice, lapidare pe care le-au dat la test.

Capitolul X.
Periodizarea pregatirii pe perioada cercetarii.

Esalonarea metodica a invatarii literaturii romane la clasele cuprinse in cercetare.

10.1.Metodologia predarii limbii si literaturii romane.

10.2.Locul disciplinei limba si literatura romana in planurile de invatamant.

10.3.Consideratii generale privind programa scolara.

10.4.Lista cu bibliografia obligatorie pentru clasa a X a.

10.5. Manualul – instrument fundamental in formarea deprinderilor de studiu individual.

10.6. Planificarea pregatirii cu grupele de elevi cuprinse in cercetate( anuala si semestriala).

10.7.Proiectul unitatii de invatare( Dramaturgia,Romanul,Poezia,Basmul).

10.8.Modele de caracterizare a personajului preferat dintr-o comedie studiata, realizate de elevii din cele doua clase.

Capitolul XI.
Evaluarea pregatirii pe perioada cercetarii.

11.1. Componenta creativa – concept de afirmare originala a personalitatii elevului la orele de limba si literatura romana (literatura ca obiect artistic este o concretizare a creativitatii maxime, ocupand in programa scolara un loc preponderent, ca disciplina cu multe ore si cu multiple relatii cu celelalte discipline umaniste).

11.2. Evaluarea continutului instruirii pe semestrul I.

*Testul sumativ –Romanul.

*Barem de corectare.

Rezultatele obtinute de clasa a X-a A la testul sumativ – semestrul I

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta

Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

-punctajul inregistrat se situeaza intre 60 si 90 de puncte( cu mentiunea ca un singur elev s-a situat sub 70 de puncte), iar componenta creativa intre 7 si 26, din 40 posibile.

-elevii au utilizat corect limba literara, au organizat ideile in scris, au dat dovada de abilitati de analiza, au respectat ortografia, punctuatia,lizibilitatea.

-nu au reusit sa foloseasca un limbaj cat mai apropiat inceputului de secol XX, nu au redactat scrisoarea respectand conventiile specifice( formula de adresare,de incheiere etc.), explicatiile oferite nu au fost suficient argumentate, nu s-au incadrat in limita de spatiu etc.

-la componenta creativa valorile sunt de nivel mediu si submedie, fapt datorat lipsei unui vocabular adecvat (elevii citesc tot mai putin),dar si faptului ca abia se familiarizeaza cu anumite notiuni si cu lucrul pe text la prima vedere.

Rezultatele obtinute de clasa a X a E la testul sumativ – semestrul I.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

elevii au obtinut valori cuprinse intre 50 si 85 de puncte( cu mentiunea ca doar doi s-au situat peste 80 de puncte), din care componenta creativa a inregistrat valori intre 5 si 12 puncte.

-nivelul clasei este submedie, elevii povestind, reproducand sau preluand identic notiuni.

- se recomanda, pentru ameliorarea rezultatelor, lectura integrala a textelor, cunoasterea corecta a sensului termenilor utilizati, cunoasterea normelor gramaticale si aplicarea lor in lucrarile redactate.

- componenta creativa este un deziderat.

11.3. Evaluarea semestriala.

Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul I.

*Subiecte.

*Barem de corectare.

Rezultatele clasei a X a A la teza la Limba si literatura romana - semestrul I.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta

Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

-elevii au obtinut un punctaj situat intre 70 si 92 de puncte, din care componenta creativa intre 10 si 29 puncte.

-la subiectul I si al II lea, toti elevii au raspuns corect, adica au realizat o compunere despre viata de elev, respectand cerintele privind continutul cat si redactarea,au precizat tipul de portret, au identificat functiile estetice etc.

- la subiectul al III lea, majoritatea elevilor(20), au realizat eseul precizand caracteristicile basmului, elementele de constructie a subiectului si a discursului narativ,au comentat particularitatile de limbaj al prozei narative, au organizat ideile in scris, au utilizat limba literara, au formulat judecati de valoare si de interpretare critica, au respectat ortografia, punctuatia etc.

-punctajul la componenta creativa este peste medie( peste 20 de puncte), fapt ce demonstreaza ca elevii clasei de profil vocational au dovedit capacitati de evidentiere a raporturilor dintre erou si celelalte personaje din basm, de comentare a particularitatilor de limbaj al prozei narative, de a-si exprima un punct de vedere argumentat prin referire la opera literara studiata, de a redacta lucrarea intr-o forma estetica cat mai originala.

Rezultatele obtinute de clasa a X E la teza la limba si literatura romana – semestrul I.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

- elevii clasei de profil real au realizat un punctaj situat intre 57 si 82 de puncte, iar componenta creativa intre 6 si 15 puncte , din 40 posibile.

- la subiectul I, doar 15 elevi au scris compunerea , integrand termenii argotici si respectand spatiul indicat.

- la subiectul al II lea , 21 de elevi au identificat personajul, au precizat tipul de portret , restul au incercat dar neconvingator.

- la subiectul al III lea, partial ( 6-7elevi), au precizat caracteristicile basmului cult, au prezentat argumentat elemente ale constructiei subiectului si ale discursului narativ, au comentat particularitatile de limbaj al prozei narative etc.

- majoritatea (15-19 elevi), nu au reusit sa organizeze ideile in scris, sa utilizeze limba literara, sa posede abilitati de analiza si argumentare.

- la componenta creativa rezultatele sunt submedie (sub 20 de puncte),fapt ce conduce la ideea ca se impun exercitii intense de lectura si interpretare a textelor, cunoasterea si aplicarea conceptelor operationale, exercitii de cultivare a limbii si creativitatii.

11.4.Evaluarea continutului instruirii in semestrul al II lea.

Testul sumativ. Poezia.

*Barem de corectare.

Rezultatele obtinute de clasa a X a A la testul sumativ – semestrul al II lea

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta



Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

- rezultatele obtinute de elevii clasei a X A sunt cuprinse intre 70 si 93 de puncte, din care componenta creativa se situeaza intre 12 si 30 de puncte.

- la subiectul I toti elevii au raspuns corect, obtinand punctaj maxim.

- la subiectul al II lea toti elevii au obtinut punctaj maxim,identificand simbolul central al poeziei si comentand posibilele semnificatii ale cuvantului ,,plumb’’.

la subiectul al III lea peste 22 de elevi au precizat tema si motivele literare, tipul de lirism, elementele de compozitie, au comentat particularitatile de limbaj si expresivitate, au utilizat limba literara, au dat dovada de abilitati de analiza si interpretare etc.

- la componenta creativa elevii au inregistrat valori peste medie ( 21 de elevi au obtinut intre 20 si 30 de puncte).

Rezultatele obtinute de clasa a X a E la testul sumativ  - semestrul al II lea

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

elevii clasei de profil real au inregistrat valori cuprinse intre 52 si 89 de puncte , din care componenta creativa intre 8 si 16 puncte.

- la subiectul I, la majoritatea itemilor elevii au raspuns corect, obtinand punctaj maxim.

- la subiectul al II lea, doar 13 elevi au comentat posibilele semnificatii ale cuvantului ,,plumb’’, identificand simbolul central al poeziei.

- la subiectul al III lea, majoritatea elevilor ( 20 ), au identificat partial tema, motivele literare, tipul de lirism, instantele comunicarii,elementele de compozitie,particularitatile de limbaj si expresivitate.

- la componenta creativa au inregistrat un nivel scazut, in sensul ca toti elevii s-au situat sub media punctajului( sub 20 de puncte din 40 posibile).

elevii clasei de profil real au inregistrat valori cuprinse intre 52 si 89 de puncte , din care componenta creativa intre 8 si 16 puncte.

- la subiectul I, la majoritatea itemilor elevii au raspuns corect, obtinand punctaj maxim.

- la subiectul al II lea, doar 13 elevi au comentat posibilele semnificatii ale cuvantului ,,plumb’’, identificand simbolul central al poeziei.

- la subiectul al III lea, majoritatea elevilor ( 20 ), au identificat partial tema, motivele literare, tipul de lirism, instantele comunicarii,elementele de compozitie,particularitatile de limbaj si expresivitate.

- la componenta creativa au inregistrat un nivel scazut, in sensul ca toti elevii s-au situat sub media punctajului( sub 20 de puncte din 40 posibile).

11.5. Evaluarea semestriala.

*Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul al II lea.

* Subiecte.

*Barem de corectare.

Rezultatele obtinute de clasa a X a A teza la limba si literatura romana - semestrul al II lea.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta

Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

-la lucrarea scrisa din semestrul al II lea elevii clasei de profil vocational au inregistrat un nivel de pregatire ridicat, atat la componenta de cunoastere stiintifica, cat si la cea creativa, mai precis valorile inregistrate se situeaza intre71 si 96 de puncte, din care componenta creativa 14( un elev) si 31 de puncte.

- la subiectul I, toti elevii au obtinut punctaj maxim.

- la subiectul al II lea, toti elevii au raspuns corect, relevand caracteristicile limbajului poetic bacovian.

- la subiectul al III lea, 25 de elevi au pentru redactare, organizarea ideilor in scris, utilizarea limbii literare, ortografie, punctuatie,abilitati de analiza si interpretare etc.

Rezultatele obtinute de clasa a X a E la teza la limba si literatura romana – semestrul al II lea

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

-elevii clasei a X E, au obtinut valori cuprinse intre 55 si 90 ( un singur elev), de puncte iar la componenta creativa valorile s-au situat intre 9 si 19 puncte( sub media de 20 din 40 posibile).

- la subiectul I , elevii au raspuns partial ( intre 13 si 20) la cerinte.

- la subiectul al II lea, 15 elevi din 25, au obtinut punctaj maxim, restul au identificat partial tema poeziei si caracteristici ale limbajului poetic bacovian.

- la subiectul al III lea – componenta creativa, elevii au inregistrat valori scazute, mai precis au prezentat partial statutul social, psihologic si moral al personajului ales, locul personajului si rolul lui in comedia studiata, au inregistrat carente in utilizarea limbii literare, in organizarea ideilor in scris, in argumentare si interpretare.

11.6.EVALUAREA FINALA A CONTINUTULUI INSTRUIRII.

Subiecte.

* Barem de corectare.

Rezultatele obtinute de clasa a X a A la evaluarea finala.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Anton Laurentia

Cristea Oana

Draghici Madalina

Geanta Dana

Grigorescu Amelia

Grosu Ana Maria

Ghimfus Catalina

Luca Mihaela

Mircea Ionele Madalina

Mitican Alexandru Cristian

Musat Andra Stefania

Negoi Lavinia

Oprea Corina

Oprea Ioana Roxana

Oprea Vasilica Cristina

Pichineru Elena Gabriele

Pinga Mihaela

Popa Roxana Ionela

Predica Antoaneta

Rosu Adelina

Rusanu Petrica

Soare Liviu Marian

Tache Doina Alexandra

Tache Irina Alina

Turlei Andreea Daiana

Tiganasteanu Daniela

la testul final elevii clasei a X A, au obtinut valori intre 72(un elev) si 98 de puncte, din care componenta creativa intre 24 si 40 de puncte.

- la subiectul I, toti elevii au obtinut punctaj maxim.

- la subiectul al II lea, toti elevii au obtinut punctaj maxim.

- la subiectul al III lea, elevii au dat dovada de exercitiu de creativitate, intelegere si interpretare,obtinand punctaj peste medie( toti elevii au obtinut peste 24 de puncte la componenta creativa).

Rezultatele obtinute de clasa a X a E la evaluarea finala.

Nr. crt

Numele si prenumele

Varsta

Punctaj

Nota corespunzatoare

Ani

Luni

General

din care Componenta creativa

Angearu Corina Diana

Anghel Florin

Caraman Andrei Victor

Caplescu Florentina Daniela

Caplescu Viorel Ionut

Chiran Alina Mihaela

Coman Aurelian Alexandru

Craciun Mihaela Gabriela

Culcea Vlad Petrica

Danciu Nicolae Emanuel

Dena Mariana Florentina

Dica Andrei Gabriel

Druga Marius Ionut

Iacob Andrei Eduard

Nita Carmen Elena

Nita Razvan Costinel

Popescu Andrei Claudiu

Radu Cristian

Rosu Liviu Ninel

Sima Petruta Daniela

Spiridon Andreea Stefania

Stoica Gh. Alexandra

Tepus Beneamin

Vintila Gheorghe Alexandru

Vasilescu Diana Virginia

- elevii clasei a X E, au inregistrat valori cuprinse intre 51 si 86 de puncte, din care componenta creativa intre 8 si 20 de puncte.

- la subiectul I, 15/17 elevi au raspuns corect, restul nu s-au incadrat in cerintele testului.

- la subiectul al II lea, 21 elevi din 25, au obtinut punctaj maxim.

- la subiectul al III lea, mai mult de jumatate din elevi nu utilizeaza corect limba literara, nu dovedesc abilitati de analiza si de argumentare, nu stapanesc cunostinte de ortografie si punctuatie, nu sunt capabili sa realizeze un exercitiu de creativitate, intelegere si interpretare.

CAPITOLUL XV.

Concluzii si propuneri.

5.1.Concluzii teoretice.

Educatia estetica, prin obiectivele pe care le urmareste sensibilizarea elevilor fata de limbajul artei, cultivarea capacitatilor de apreciere-gustul si judecata estetica, formarea atitudinii estetice, etc, contribuie la formarea personalitatii elevului.

In lucrarea de fata am cautat sa surprind rolul educatiei estetice in scoala, acela de a asigura posibilitatea elevului de a trece de la starea de contemplare pasiva, la actiuni de stimulare a capacitatilor creatoare si de implicare a acestuia in realizarea idealului estetic.

Educatia prin intermediul artelor, solicita de la elevi, in afara de calitati intelectuale etice, morale, etc. si calitati estetice, prin care acestia apreciaza obiectele din jurul lor pe baza unor valori fundamentale cum sunt:binele, adevarul, frumosul.

Elevul poate avea acces la valoare, mai ales la cea estetica, daca se implica in activitate, daca manifesta preferinta pentru a invata, a acumula experienta si a actiona in functie de aceasta.

Necesitatea artei in educatie este impusa de faptul ca ea apropie elevul de realitate, ii dezvolta sensibilitatea,ii cultiva gustul estetic, il ajuta sa invete sa traiasca mai bine si mai frumos.

Pe baza artei, elevul descopera ca adevarul tine de experienta, ca valorile fundamentale, ratiunea si frumosul nu se opun, ca procesul de cunoastere implica nu numai ratiune, ci si frumos.

15.2.Concluzii desprinse din cercetare.

Elevii de orientare umanista asimileaza mult mai usor si mai eficient valorile

estetice promovate de disciplinele artistice, in cazul nostru, limba si literatura romana, dezvoltandu-si sensibilitatea, gustul si judecata estetica.

Astfel, in urma testului predictiv, aplicat la inceputul anului scolar 2006 la limba si literatura romana, am constatat o diferenta semnificativa intre clasa a X a A profil vocational – considerata grupa experimentala, si clasa a X a E - grupa de control, in ceea ce priveste punctajul acumulat si evidentiat prin urmatorii indicatori statistici:

Clasa

Total

elevi

Media aritmetica

Medi

-ana

Modul

Abate-

rea medie

Ampli

-tudi

nea

Abate

-rea stan

-dard

Compo-

nenta creativa

aXA

75

70

20

7,51

aXE

60

60

30

7,51

7,12

la clasa a X A,media aritmetica este de 74,85, din care componenta creativa reprezinta 14,88, valori ce situeaza elevii la un nivel mediu din punct de vedere al rezultatelor obtinute.

- majoritatea elevilor poseda si aplica in solutionarea sarcinilor de lucru, informatii referitoare la sinonimia, derivarea, valoarea morfologica a cuvintelor, dar manifesta unele ezitari in evidentierea valentelor stilistice ale cuvintelor si expresiilor utilizate in text, iar limbajul artistic nu a fost suficient de bine nuantat.

- la clasa a X E, media aritmetica este de 60,44, din care componenta creativa reprezinta 7,12,valori ce situeaza elevii la nivel submediu privind performantele scolare.

-elevii clasei de profil real poseda cunostinte minimale, altfel spus, argumentarea, comentarea, interpretarea se cuantifica in performante minime.

-diferentele dintre cele doua clase pot fi evidentiate si prin valorile la ceilalti indicatori: modulul, mediana,abaterea medie, amplitudinea, abaterea standard.

=>diferentele dintre clasele implicate in cercetare se datoreaza unei orientari umaniste a elevilor si a inteligentei literare , pe care o poseda acestia si care ii ajuta sa asimileze mult mai eficient valorile estetice sa sa-si dezvolte sensibilitatea , gustul si judecata estetica.

-rezultatele obtinute confirma prima ipoteza a lucrarii noastre.

Pentru evaluarea sumativa din semestrul I, am folosit un test elaborat in concordanta cu continutul demersului instructiv-educativ, iar in urma aplicarii lui, rezultatele obtinute vin sa confirme din nou, ipoteza, ca si la testul predictiv.
Diferenta dintre clase se mentine in continuare, fiind evidentiata de urmatoarele valori

Clasa

Nr.

elevi

Media

aritmetica

Mediana

Modul

Abaterea

medie

Amplitudinea

Coeficient de

variatie

Componenta

creativa

aXA

26

77,58

76

5,90

24

17

aX E

25

66,76

70

6,19

34

8,6

- la clasa a X A ,media aritmetica este de 77,58, fata de 66,76 a clasei a X E, diferenta fiind de 10,82, ceea ce ne confirma progresul acestora fata de testul predictiv, dar si o mentinere a unei diferente considerabila intre cele doua clase, nu doar la acest indicator, ci si la ceilalti.

- componenta creativa a inregistrat valori superioare fata de testul predictiv( 17 la clasa a X A ), fapt ce evidentiaza existenta al elevi a unor aptitudini creatoare in domeniul literar, a unei creativitati estetice in elaborarea ideilor, in utilizarea limbajului literar adecvat cerintelor testului, imaginatie, gandire creatoare, o anumita cultura estetica formata in procesul insusirii literaturii.

- la clasa a X E , elevii chiar daca au obtinut rezultate peste cele inregistrate la testul predictiv, nu au reusit decat intr-o mica proportie sa explice logic si coerent, respectand normele gramaticale,sa respecte conventiile scrisorii, sa se incadreze in limita de spatiu etc.

- la componenta creativa elevii au inregistrat de asemenea rezultate submedie, in sensul ca  ei nu au prezentat conceptia scriitorului cu privire la roman, nu au integrat conceptele operationale, nu au precizat tipologia personajelor prin referire la episoadele semnificative.

=> elevii cu o orientare scolara umanista exprima in creatiile lor cu o mai mare acuratete valorile estetice asimilate in invatare, dand dovada de discernamant in ierarhizarea valorica a produselor artistice. Se confirma astfel cea de-a doua ipoteza a lucrarii noastre.

La testul sumativ din semestrul al II lea, s-au obtinut urmatoarele valori:

Clasa

Total

elevi

Media

aritmetica

Mediana

Modulul

Abatere medie

Amplitudine

Coefici

-ent de

variatie

Compo

-nenta

creativa

aXa A

aXa E

- elevii clasei a X A, au inregistrat un nivel ridicat la toti indicatorii statistici

( medie aritmetica, mediana, modul, componenta creativa), fapt ce demonstreaza ca ei poseda o cultura estetica , altfel spus in urma procesului de instruire ei si-au format priceperile estetice(aprecierea, interpretarea, integrarea frumosului in activitate),atitudinea estetica, si-au insotit lecturile de interes estetic, formandu-si judecati estetice prin care si-au pus in valoare gustul estetic. Se confirma astfel ipotezele lucrarii.

-elevii clasei a X E, au obtinut valori sub nivelul celor de profil vocational, mai precis la media aritmetica valoarea este de 69,16 (a X A – 81,46),mediana 70 (a X A - 81), componenta creativa 11,5 (a X A - 22,1),ceea ce demonstreaza ca elevii de la profilul real sunt mai putin interesati de lectura, nu poseda priceperile de a aprecia estetic, de a interpreta artistic(literar),de a integra frumosul in activitatea desfasurata, nu si-au format o atitudine estetica, o judecata estetica prin care sa-si exprime gustul estetic.

La testul final, rezultatele obtinute au fost la fel de relevante, ca si la evaluarile anterioare si anume

Clasa

Total

elevi

Media arit

metica

Mediana

Modulul

Abaterea

standard

Abatere

medie

Amplitu

dine

Coefici-

ent de

variatie

Compo-

nenta

creativa

aXa A

aXa E

Se poate observa ca elevii din clasa de profil vocational, au obtinut rezultate mult mai bune la testele aplicate, fapt ce demonstreaza ca orientarea lor umanista le permite sa asimileze mult mai usor si mai eficient valorile estetice promovate de disciplinele din categoria artelor, in cazul nostru literatura, dezvoltandu-si sensibilitatea, gustul si judecata estetica, fapt ce vine sa confirme ceea ce am sustinut in prima ipoteza din lucrare.

Pentru a confirma sau infirma cea de-a doua ipoteza din lucrare, am facut o comparatie intre cele doua clase, pornind de la punctajul obtinut la componenta creativa de catre toti elevii, ce apartin celor doua grupe, implicate in cercetare.

Clasa

Total

elevi

Media

aritmetica

Mediana

Modulul

Abaterea medie

Amplitudine

Coeficient

de variatie

aXa A

4,59

17

35,72

aXa E

7

1,72

8

La testele sumative din Sem. I  si Sem. al II-lea situatia punctajului obtinut de cele doua clase se prezinta astfel:

Cla

sa

Total elevi

Media aritmetica

Mediana

Modulul

Abatere medie

Amplitu

dine

Coeficient de variatie

S I

S II

S I

S II

S I

S II

S I

S II

S I

S II

S I

S II

aXa A

aXa E

Aceeasi componenta creativa a fost urmarita si la testul final, unde rezultatele obtinute sunt si mai concludente, astfel:

Clasa

Total elevi

Mediaaritmetica

Mediana

Modulul

Abatere medie

Amplitudine

Coeficient de variatie

aXa A

3,22

aXa E

Datele statistice ce exprima rezultatele obtinute de cele doua clase supuse cercetarii vin sa confirme cea de-a doua ipoteza a lucrarii noastre.
In sfarsit, la final am realizat o comparatie intre mediile la limba si literatura romana a celor doua clase, iar rezultatele confirma inca odata ipotezele pe care s-a bazat cercetarea noastra.

In indicatori sintetici, aceste rezultate se prezinta astfel:

Clasa

Total

elevi

Media

aritmetica

Mediana

Modulul

Amplitudine

Coeficient de variatie

aXa A

aXa E

Toate aceste rezultate ne arata ca elevul prin intermediul operelor literare parcurge etapele unui proces creator, in sensul ca devine subiect care simte, se emotioneaza, dar si constientizeaza ca participa la acest act de creatie.

In concluzie, elevii cu o orientare umanista, percep intr-un mod mult mai adecvat simbolurile artistice (literare) , discrimineaza mai usor efectul artistic, poseda capacitate de constructie metaforica, rationament analogic–simbolic, comprehensiune si discernamant in ierarhizarea valorica a produselor artistice.

15.3.Propuneri

Pentru a-si indeplini misiunea, scoala si in special activitatea estetica desfasurata in cadrul ei, necesita profunde transformari .

In acest sens facem urmatoarele propuneri:

1.Educatia estetica in liceu, din punctul nostru de vedere, cu tot ceea ce implica ea, discipline, obiective, metode, modalitati si tehnici de insusire a limbajului specific, pentru a participa la formarea personalitatii elevului, trebuie sa devina o educatie completa si permanenta, adica atat actiunile, experientele, situatiile artisitice, cat si cele extra-artisitice, ca domenii ale artei ce au un limbaj comun (notiuni de gramatica, de forma, de stil, culoare,etc), sa fie accesibile, pentru a fi studiate, invatate de catre toti elevii.

2.Invatamantul actual (de cultura generala sau profil artistic) nu mai poate fi gandit in afara unei educatii estetice complete, care necesita pe langa spatii didactice functionale si medierea, realizata de cadrul didactic, pregatit in acest sens.

3.Educatia estetica sa fie centrata pe elev si, treptat sa devina personalizata deoarece ea pune accent pe curiozitatea de investigare, pe spontaneitate, dorinta de formare si autoformare a acestuia.

4.Educatia estetica, ca educatie deschisa fata de natura si arta, asigura prin intermediul disciplinelor scolare si extrascolare atat initiera elevilor in problematica artelor (limbaj, tehnica, etc), cat si pregatirea necesara care sa le permita integrarea socio-profesionala de mai tarziu. Trebuie sa se porneasca de la ideea ca scoala este laboratorul in care se pun bazele unei educatii estetice, care va fi premisa continuitatii acesteia la varsta adulta.

Educatia estetica in scoala in general, in liceu in special, are nevoie de a fi regandita in sensul ca se impune:

- introducerea unor orientari didactice moderne care sa permita educarea estetica a elevilor in functie de cele mai noi descoperiri in domeniul artelor;

- introducerea in cadrul curriculumului a unui numar suficient de ore destinate educarii elevilor prin intermediul artelor, avand in vedere ca, in afara de literatura care beneficiaza de un numar mai mare de ore, celelalte discipline (eductia plastica, muzicala) le sunt alocate cate o ora pe saptamana, cu exceptia scolilor de arta, unde lucrurile stau mai bine.

- desfasurarea orelor la disciplinele artistice, in spatii special amenajate (ateliere, laboratoare) avand in vedere ca in formarea personalitatii elevului, trebuie sa se puna accent, nu doar pe latura teoretica, ci si pe cea practica, realizandu-se astfel un echilibru la nivelul comportamentului, intre fizic si psihic.

- formarea sensibilitatii estetice, a gustului si intersului estetic prin dezvoltarea tuturor disponibilitatilor vizuale, auditive, kinestezice, dar si mentale ale elevului, astfel incat acesta sa se transforme din simplu receptor, in creator de frumos.

- formarea sensibilitatii estetice, a gustului si intersului estetic prin dezvoltarea tuturor disponibilitatilor vizuale, auditive, kinestezice, dar si mentale ale elevului, astfel incat acesta sa se transforme din simplu receptor, in creator de frumos.

- initierea in limbajul artei sa se realizeze prin corelarea tuturor formelor (mimico-gestual, verbal, scris, limbajul artei, designului, etc),realizandu-se astfel o intelegere cat mai completa a fiecarui domeniu artistic in parte si o crestere a gradului de atractivitate a elevilor fata de acestea.

- reconsiderarea raporturilor dintre cadrul didactic si elevi prin indepartarea rigiditatii, inertiei, unor dascali, care inteleg ca totul emana de la ei si, ca elevul trebuie sa execute. O astfel de atitudine genereaza incordare, suspiciune si neancredere, din partea elevilor, fapt ce afecteaza personalitatea acestora si, implicit rezultatele in activitatea de invatare. In vederea prevenirii unor astfel de incidente se va actiona pentru imbunatatirea climatului afectogen din clasa si cresterea rolului componentei motivationale, singura ce poate determina schimbarea care se impune.

- imbinarea activitatii estetice din clasa cu cea extraestetica, aceasta asigurand premisele unei integrarii sociale, economice, culturale, etc., si realizarii unui echilibru psihic, avand in vedere ca arta induce o stare speciala, fiind reconfortanta si stimulativa;

- in organizarea continuturilor instruirii sa se puna accent nu doar pe receptarea valorilor estetice, ci si pe actul creator, avand in vedere ca prin intermediul lui se realizeaza o eliberare de sine a individului pe plan afectiv, ceea ce conduce la o readaptare a acestuia la mediu.

asigurarea posibilitatii autoformarii artistice a personalitatii subiectului, deoarece arta are puterea de a uni oamenii pe baza dragostei fata de frumos;

- favorizarea dobandirii autonomiei spirituale, care alaturi de cea intelectuala sa-i dea posibilitatea elevului sa-si valorifice potentialul artistic, avand in vedere ca disponibilitatea pentru arta o intalnim la toti subiectii educabili si nu numai.

- extinderea educarii estetice la nivelul tuturor cadrelor didactice, nu doar a celor care predau artele, deoarece ignorarea principiilor esteticii invatamantului poate diminua eficienta educativa a oricarei stiinte din programul scolar. Numai in acest fel, arta poate educa copilul in drumul parcurs de la gradinita si pana la sfarsitul liceului.

- programele scolare specifice disciplinelor din categoria artelor, inclusiv limba si literatura romana sa organizeze continuturile, nu doar pe an de studiu, ci si, in functie de tipul de clase (profil uman, real, tehnic,etc), astfel incat volumul priceperilor estetice sa concorde cu interesele elevilor, iar creativitatea acestora sa fie cat mai productiva;

- introducerea in planul de invatamant a unei discipline, cu caracter estetic (ex.Elemente de estetica), care sa-i familiarizeze pe elevi cu notiuni fundamentale despre arta si care sa constituie o baza pentru toate disciplinle artistice si nu numai. La final, concluzia care se desprinde este aceea ca arta, prin valorile pe care le promoveaza este un mijloc de baza in desfasurarea procesului instructiv-educativ si formarea personalitatii elevului.

BIBLIOGRAFIE

1.Alain,  (1948), Propos sur l'education, PUF.

2.Allport,W.,Gordon, (1991), Structura si dezvoltarea personaliatii, E.D.P, Bucuresti.

3.Albu, M, Pitariu,H., (1993), Proiectarea testelor de cunostinte si examenul asistat de calculator, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca.

4.Andrei,Petre, (1997), Filosofia valorilor, Editura Polirom,Iasi.

5.Antonesei,Liviu, (1996), Paideia-Fundamente culturale ale educatiei, Editura Polirom,Iasi,.

6.Ardonin,Isabelle, (1997), L'education artistique a l'ecole, E.S.F.

7.Aristotel, (1965), Politica,1339, trad. rom. Mihai Gramatopol, in vol. Metafizica, Ed.Academiei, Bucuresti.

8.Aristotel, Poetica, Bucuresti, Ed.Academiei.

9.Baumgarten, (1750), Aesthetica, vol I.

10.Blaga,Lucian,( 1990),Zari si etape, Editura Minerva, Bucuresti.

11.Burckhardt,Iakob,(1981), Cultura Renasterii in Italia, Bucuresti,Editura pentru literatura,cap. Descoperirea frumusetii naturii.

12.Boboc, Alexandru, (1973), Nicolai Hartman si realismul contemporan, Editura Stiintifica, Bucuresti.

13.Buckhard,Iacob, ( 1913),Asthetik und Sozialwissenschaft.

14.Bergson,H, (1912), Le rire, ed .VIII,Paris, p.170-171.

15.Bem,D.J,(1967), Self perception:an alternative interpretation of cognitive dissonance phenomena, Psychological Review, 74/3, p.183.

16.Barlogeanu,Lavinia, (2002), Psihopedagogia artei, Polirom, p.38.

17.Brubacher,S.John, (1969), Modern Philosophies of Education ,McGraw Hill Book Company, New York, London.

18.Bowyer, H.Carlton, (1970), Philosophical Perspectives for Education, Scott Foresman and Company Glenview, Illinois,.

19.Borges,Jorge, Luis, (1988), Cartile si noaptea, Iasi , p.32.

20.Blaga, Lucian, (1987), Opere, vol10, Trilogi avalorilor, Ed.Minerva, Bucresti, p.510.

21.Bourdieu,Pierre, (1988), Cele trei stari ale capitalului cultural, in : Educatia ieri,astazi,maine, Buletinul Cabinetului Pedagogic,Iasi, nr.4,p.72-73.

22.Bourdieu,Pierre; Passeron, R.(1970),La reproduction, Ed. de Minuit,Paris,.

23.Bertrand,Valois, (1999),Fondements educatif, Ed. Nouvelles.

24.Boboc,Alexandru, (1999), Hermeneutica si ontologie, EDP,Buc.

25.Bourdieu,Pierre, (1998), Regulile artei, Ed.Univers,Buccuresti.

26.Brunner,R.,(2000),Psihalnaliza si societate postmoderna, Ed. Amarcord, Timisoara.

27.Chombart de Lauwe, Paul Henry, (1982), 'Cultura si puterea', Buc,p.75.

28.Cucos,Constantin, (1996), Pedagogie,Polirom,Iasi,p.26,67.

29.Calin,Marin, (1996),Teoria educatiei,Ed. ALL, Buc,p.14.

30.Cuillenburg, J.J.Von, Scholten, O,Noomen, G,W., (2000), Stiinta comunicarii, Buc, Ed.Humanitas, p.58-61.

31.Cozma,Teodor,(1988),Scoala si educatiile paralele,Universitatea 'Al.I.Cuza',Iasi, p.50

32.Comenius, (1970),Didactica Magna, E.D.P.,Bucuresti, p.20.

33.Croce,Benedetto, (223),Estetica,Bucuresti,Ed.Univers,1970,p.

34.Cucos,Constantin, (1995),Pedagogie si axiologie, E.D.P,RA,Buc, p.50.

35.Cucos,Constantin, (2000), Educatia,Dimensiuni culturale si interculturale, Polirom.

36.Corneille,O, Le model de probabilite d'elaboration: une necessaire mise au point.Cahiers Internationales de Psychologie Sociale,16,42

37.Croitoru,Rodica,(1982), Judecata intre estetic si metafizic, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,p.40.

38.Charbonnel,Nanine, (1993), Philosophie du model, PUS,Strassbourg, p.92.

39.Charbonnel,Nanine, (1993), Philosophie du modele, Prees Universitaire de Strassbourg, Strassbourg , p.117/119.

40.Curtis,S.J(coord),(1965), An Introduction to the Philosophy of education, University Tutorial Press LTD.London.

41.Cartarescu,M, (1999), Postmodernismul romanesc,Ed.Humanitas,Bucuresti.

42.Cannor,Steven, (1999), Cultura postmoderna,Ed.Meridiane,Bucuresti.

43.Cristea,Sorin,(1998), Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P.R.A., Bucuresti,pag.350.

43.Das neue Lexicon der Pedagogik,1971,vol.IV,pag.353.

44.Dewey,John,(1972), Democratie si educatie, EDP,Bucuresti,p.70.

45.Debesse,Maurice,(1981), Etapele educatiei,EDP,p.112.

46.Dewey,John,(1990), Democratie et d'education,Armand Colin,Paris,,p.409.

47.Deely,John, (1997), Bazele semioticii,Ed.ALL,Bucuresti.

48.Develay,M,(1996),Donner du sens a l'ecole,ESF.

49.Dictionar de estetica generala,(1972),Bucuresti,pag.103.

50.Dictionar al limbii romane contemporane, (1980), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, pag.190.

51.DEX,Ed.Universul Enciclopedic, (1998),Bucuresti, Editia aII-a,pag.145,348.

52.Dictionar de filosofie, (1978), Bucuresti, pag.759.

53.Durand,G,(2000),Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, Bucuresti.

54.Edgar,Faure,(1971),A invata sa fii,EDP,Bucuresti,p.71-72

55.Epuran,Mihai,(1985),Pedagogie si Psihologie,Lectia a II a, Cunoasterea psihologica a elevilor, Bucuresti, MEI,EFS.

56.Egan,Kieran,(1986),Teaching as Story Telling.An Alternative Approach to Teaching and Curriculum in the Elementary School, Chicago,The University of Chicago Press.

57.Fechner, Estetica experimentala,(1971), Leipzig.

58.Fath Gerard,(1991), Laicite et formation des maitres in Revue francaise de pedagogie, nr.97, p.69.

59.Ferrol,Gilles,(1998), Dictionar de sociologie, ED.Polirom, pag.219.

60.Fourquin,Jean Claude,(1973), Pourquoi l'education esthetique, in Louis Porcher(coord) L'education esthetique, Arman Colin,Paris,.

61.Freud,Sigmund, (1996),Psihanaliza si arta,Editura Trei,Bucuresti.

62.Gadamer,H.G,(2000), Actualitatea frumosului,Ed.Polirom,Iasi.

63.Golu,Pantelimon,(2001), Psihologia invatarii si dezvoltarii, Ed.Fundatiei Humanitas,p.320.

64.Grunberg,L,(1972), Axiologie si conditia umana,Bucuresti,p.47-48

65.Geissler,E.E, Allgemeine Didaktik Grundlegund eines erzichenden Unterrichts, E.Klett Verlag, Stuttgart,p.78.

66.Grand Larousse Encyclopedique,vol.4,Paris,1961,pag.715.

67.Groos,K,(1907), Asthetik,Die philosophie im Beginn des 20 Sten Yahrhunderts, Heidelberg.

68.Gardner,H.,(1996),Les inteligences multiples,Ed.Retz,Paris.

69.Genette,Gerard,(1992),La relation esthetique,Ed.du Seuil.

70.Gleizal, J.J,(1999),Arta si politicul,Ed.Meridiane,Bucuresti.

64.Gombrich,Ernst,(1984),L'art et l'illusion,Ed.Gallimard.

71.Herbart,J.H,(1976),Prelegeri de pedagogie,EDP,Bucuresti,p.62.

72.Hubert,Rene,(1965),Traite de pedagogie generale,PUF,Paris,p.58.

73.Hegel,G,W,(1996),Prelegeri de estetica,vol.I,P.7-8.

74.Hessen,Johannes,(1937),Wertphilosophie,Raimund Furlinger,Viena,p.37.

75.Hartman,Nicolai,Ethik,citat din vol Filosofia contemporana,Texte alese,traduse si comentate de Alexandru Boboc si I.N.Rosca,p.162.

76.Husen,Torsten,(1974),The  learning society Methen CO Ltd .London.

77.Hartman,Nicolai,(1974)Estetica,Ed. Univers,Bucuresti.

78.Homer,Iliada,(1955),Bucuresti,ESPLA,vers.433-438.

79.D'Hainaut,(1981),Elaborarea noilor cotinuturi,in Programe de invatamant si educatie permanenta,EDP,Bucuresti,p.169.

80.Hofstede,G,(1996), Managementul structurilor multiculturale,Software-ul gandirii.

81.Ianosi,Ion,(1983),Sublimul in estetica,Ed.Meridiane,Bucuresti.

82.Ianosi,Ion,(1984),Sublimul in arta,Ed.Meridiane,Bucuresti.

83.Ianosi,Ion,(1986),Literatura si filosofie,Ed.Minerva,Bucuresti.

84.Joita,Elena,(1999),Pedagogie,Polirom,p.33.

85.Jacques,Servan Schreiber,(1990),Sfidarea mondiala,Ed.Humanitas.

86.Lavelle,Louise,(1951),Traite des valeurs,vol I,PUF,Paris,p.15.

87.Jinga,I.,Istrate, E .,(2001), -Manual de Pedagogie,p.139-140.

88.Jauss,H.R,(1978),Pour une esthetique de la reception,Ed.Gallimard.

89.Jung,C,G,(1997),Tipuri psihologice, Ed. Humanitas,Bucuresti.

90.Jung,C,G,(1999),Simboluri ale transformarii,Ed.Teora,Bucuresti.

91.Kant,I,(1992),'Tratat de pedagogie, Religia si limitele ratiunii, Ed.Agora, Iasi, p.17

92.Katz,D.,The functional approach to the study od attitudes.Public Opinion Quarterly,24(2),p.163-204

93.Kant,I,(1981),Critica facultatii de judecare, trad din lb. germana, Ed. St. si Enciclopedica, Bucuresti.

94.Kant,I.,(1985),Logica generala, trad. rom. A. Surdu, Ed.St. Si Enciclopedica, Bucuresti, p.89-92.

95.Kant,I,(1972),Critica ratiunii practice,Ed. St.,Bucuresti.

96.Landsheere, V de.,Landsheere,G,de.,(1979), Definirea obiectivelor educatiei, EDP,Bucuresti,p.566.

97.Lipps-(1908),Asthetik,Kultur der Gegenwart,Teil I,p.358,362,363.

98.Landsheere,Vivianne,(1992),L'education et la formation,PUF,Paris,p.9.

99.Lessing,Opere,vol I,Bucuresti,ESPLA,p.165.

100.Lefter,J.B,(2000),Postmodernism,Ed.Paralela 45,Pitesti.

101.Liiceanu,Gabriel,(1994),Despre limita,Ed.Humanitas,Bucuresti.

102.Losski,Nicolai,(1997),Conditiile binelui absolut,Ed.Humanitas,Bucuresti.

103.Mitrofan, N.,Mitrofan,I.,(1984),Diagnoza si formarea inteligentei literare,in 'Revista de psihologie',nr.2.

104.Marin,Calin,(1996),Teoria educatiei,Editura ALL,p.13.

105.Munsterberg,Hugo,(1921),Philosophie der Werte,Grundzuge einer Weltanschauung,Verlag von J.A Barth,Leipzig,p.59,75-87.

106.Meirien,Philippe,(1991),Les choix d'eduquer,ESF,Paris,p.147

107.Muller,Freinfels,Psycholgie der Kunst,Leipzig und Berlin,Bd.I,p.51-.

108.Murakovsky,Jan,(1974),Studii de estetica,Ed.Univers.

109.Masek,V.E,(1972),Arta de a fi spectator,Ed.Meridiane,Bucuresti.

110.Moles, Abraham, (1980), Psihologia Kitsch-ului, Ed.Meridiane, Bucuresti, p.67.

111.Mitrofan, N.,(2005),Testarea psihologica, Ed.Polirom,p.81.

112.Maiorescu,Titu,(1978),Critice,Bucuresti,p.62

113.Mialaret,Gaston,(1981),Introducere in pedagogie,EDP,Bucuresti,p.53.

114.Moise,C,Cozma,T,(1996),Reconstructie pedagogica,Ed. Ankaron,Iasi.

115.Mesure,Sylvie,(1998),La rationnalite des valeurs,PUF.

110.Neveanu,P.P.,(1978),Dictionar de Psihologie,Ed.Albatros.

116.Nicola,Ioan,(1996),Tratat de pedagogie scolara,EDP,R.A,Bucuresti,p.22.

117.Nietzsche,Friedrich,Jenseits von Gut und Bose in Das Hauptwerk,Band III,Nimphenburger,Munchen,1990,p.535.

118.Niculescu,R.M,(1986),Ghid pentru profesori,vol I,Universitatea Al.I.Cuza,Iasi.

119.Nietzsche,Fr,(1991),Dincolo de bine si de rau,Ed.Humanitas.

120.Oprescu,V,(1991),Aptitudini si atitudini,Bucuresti,Editura Stiintifica.

121.Platon, (1970) Statul, in vol. Arte poetice, Antichitatea Bucuresti, EdituraUnivers, p.125.

122.Pascadi,I, (1967),Educatia  estetica prin prelegeri de estetica,EDP.

123.Peirce,Ch,(1990),Semnificatie si actiune,Humanitas,Bucuresti.

124.Prince,Kingsley,Education and Philosophical thought,Allyn and Bacon, Boston,p.9.

125.Parintele Galeriu,(1992),Jertfa si rascumparare,Ed. Harisma,Bucuresti,p.69.

126.Philippe,Marie Dominique,(1991), Philosophie de l'art, Tome I, Ed.Universitaires, Paris,p.211.

127.Piaget,Jean,(1968),Le structuralisme,PUF,Paris.

128.Paveleu,V.(1972),Drama psihologiei,EDP,Bucuresti.

129.Paun, E,Potolea,D,(coord),(2002), Pedagogie,Fundamentari teoretice si demersuri aplicative,Ed.Polirom.

130.Paisi,Lazarescu,Mihaela (coord),(2006), Compediu de Psihologie si pedagogie, Ed.Pamantul.

231.Peretti,A,(1969),Les contradictions de la culture et de la pedagogie,Ed.Epi.

132.Pourtois;Desmet,(1997),L'education postmoderne,PUF.

133.Ricoer,P,(1995),De l'Interpretation,Paris,Le Seuil.

134.Radulescu,C.M,(1984),Personalismul energetic si alte scrieri,Ed.Eminescu,Bucuresti.

135.Rambu, Nicolae(1997),,Filosofia valorilor,EDP,R.A,Bucuresti,p.36.

136.Revista de Psihologie,(1992),Bucuresti,nr.2.

137.Rickert, Heinrich,(1921),Der Gegenstand der Erkenntris, J.C.B,Mohr, Fubingen,p.198.

138.Roy,Le,Ed,(1913),Un philosophie nouvelle,Henri Bergson,p.51

139.Reboul,Olivier,(1991),Revue Francaise de Pedagogie,Nr.97,oct-dec.,p.11.

140.Reboul,Olivier,(1971),La philosophie de l'education,PUF,Paris,p.14.

141.Reboul,Olivier,(1992),Les valeurs de l'education,PUF,Paris,p.9.

142.Racle,Gabriel,(1983),La pedagogie interactive,Retz,Paris,p.149

143.Reboul,Olivier(1977),L'Endoctrinement,PUF,Paris,p.196.

144.Read,Herbert,L'Education artistique et notre epoque, rev.INSEA,nr. 2/1965

145.Read,Herbert,(1971),Originile formei in arta, trad. rom, C.F Pavlovici, Ed. Univers, Bucuresti, p.182-184

139.Ribot,Theodule,(19969, Logica sentimentelor,Ed. IRI,Bucuresti.

146.Ricoeur,Paul,(1986),Eseuri de hermeneutica,Ed.Humanitas,Bucuresti.

147.Santayana,G,(1896),The Sense of Beauty,New York.

148.Souriau,Et,(1921),L'avenir de l'esthetique,p.9.

149.Scheler,Max,(1927),Der Formalismus in der Ethik und die materiale Wertethik,Max Niemeyer Verlag,Halle,p.191.

150.Staats,A.W,Staats,C.K(1958) Attitudes established by conditioning journal of Abnormal and Social Psychology,p.37-40.

151.Scott,M.P,Burton,R.V,Yarrow,M.R.,(1917),Social rein forcement under natural condition.Child Dvelopment,38(1),p.53-63.

152.Salade, D.Ciurea, Rodica, (1973), Educatia prin arta si literatura, EDP, Bucuresti, p.17.

153.Schreiber,Servan,(1990),Sfidarea mondiala,Ed.Humanitas.

154.Segall,M,Dasen,P.Berry,I,Poortynga,I,Human,(1999),Behavior in Global Perspective.An Introduction to Cross-Cultural Psychology,Editia a II a,Allyn and Bacon,London.

155.Salavastru,Constantin,(1996),Rationalitate si discurs,EDP,Bucuresti.

156.Simmel,Georg,(1981),Sociologie et epistemologie,PUF.

157.Schiopu,Ursula,(1999),Psihologia artei,EDP,Bucuresti.

158.Vaideanu,George,(1996),UNESCO-50 Educatie,Editura Craiova,p.51.

159.Vaideanu, George, (1988), Educatia la frontiera dintre milenii, Ed.Politica, 82-83.

160.Vianu,Tudor,(1968), Estetica, p.9.

161.Vigano, Renata, Parmenteor,Ph.,Une demarche methodologique pour la recherche en education,un ontil d'analyse des definitions de retroaction et de valeur,in Pedagogie et vita,4/1993.

162.Vianu,Tudor,(1982),Introducere in teoria valorilor,in vol.'Studii de filosofia culturii',Ed.Eminescu,Bucuresti,p.84.

163.Valery,Paul,L'infini esthetique,in editia 'Pleiade',vol.II,p.1344.

164.Vianu,Tudor,(1982),Studii de filosofia culturii,Ed.Eminescu,p.69.

165.Wright,von,G.H.,(1979),Logica deontica si teoria generala a actiunii in 'Norme,valori,actiune',Bucuresti,p.140.

166.Wundt,W,System der Philosophie,Bd.II,Asthetische Anshauung,p.260.

167.Wojnar,Irena,(1963),Esthetique et pedagogie,PUF,Paris,p.269.

168.Wellek,R,Warren,A (1967),Teoria literaturii,Bucuresti,pag.62.

169.Zajonac,R.B,(1968),Attitudinal effects of mere exposure.Journal of Personality and Social Psychology,p.9.

170.Zlate,M,(2006),Fundamentele psihologiei,Ed. Universitara,p.371.

171.Zisulescu,St,(1971),Aptitudini si talente,EDP,Bucuresti,p.19.

172.www.edu.ro-Invatamant preuniversitar, programe scolare in vigoare.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Aspecte psihologice ale evaluarii rezultatelor scolare
Comunicarea didactica
PROIECT DIDACTIC CLASA:a II-a Limba si literatura romana - Textele narative:,,Cele patru piersici”,dupa o poveste populara
Integrarea elevilor cu cerinte educative speciale in scoala de masa
PROIECT DIDACTIC CLASA: I Literatura pentru copii - Abecedarul in lumea basmelor si a povestilor
MODELE DE INSTRUIRE LOGOCENTRIC VS. EMPIRIOCENTRIC
FISA DE OBSERVARE A PREDARII SI INVATARII
Contributia educatiei nonformale la dezvoltarea personala si la dezvoltarea profesionala




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu