Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » didactica » didactica pedagogie
FUNCTIILE SI OBIECTIVELE INTRUCTIV-EDUCATIVE ALE CICLULUI PRIMAR IN INSUSIREA LIMBII ROMANE

FUNCTIILE SI OBIECTIVELE INTRUCTIV-EDUCATIVE ALE CICLULUI PRIMAR IN INSUSIREA LIMBII ROMANE




FUNCTIILE SI OBIECTIVELE INTRUCTIV-EDUCATIVE ALE CICLULUI PRIMAR IN INSUSIREA LIMBII ROMANE

Pornind de la functiile si obiectivele principale ale limbii romane, a disciplinei scolare in ciclul primar, se cuvine sa fie amintita, in primul rand, tocmai functia sa instrumentala , care se realizeaza in toate compartimentele limbii romane citit – scis , citire, comunicare, caligrafie. Ca aceasta este functia cea mai importanta a limbii romane, o dovedeste si faptul ca in scopul .realizarii ei aproape jumatate din numarul total de ore din planul de invatamant al clasei I este alocat pentru invatarea citirii, scierii si comunicarii, etapa extrem de importanta pentru intreg viitorul unui copil.

In clasele urmatoare ale ciclului primar , chiar daca numarul orelor destinate studiului limbii romane este mai mic , el se mentine la aproximativ o treime din totalul orelor cuprinse in totalul orelor de invatamant , iar ca oiectiv de baza ramane perfectionarea tehnicilor de baza intelectuala .




Functia instrumentala a limbii romane se realizeaza cu succes pe fondul dobandirii de catre elevi a unor cunostinte care sunt implicate in insesi tehnicile muncii intelectuale . Ciclul primar nu are doar rolul de alfabetizare a copiilor . Chiar acest proces al alfabetizarii are la baza unele cunostinte care asigura constientizarea invatarii cititului si scrisului . Pe langa aceste cunostinte , elevii patrund in mod sistematic , inca din clasa I , la toate activitatile de limba romana, in tainele cunoasterii realitatii inconjuratoare . De aceea o alta functie a limbii romane in ciclul primar o constituie functia informationala .

Inca din perioada preabecedara a clasei  I , prin toate activitatile pregatitoare in vederea invatarii citirii si scrierii , precum si prin tematica activitatilor de comunicare , apoi in perioada abecedara si cea postabecedara , prin continutul coloanelor de cuvinte si al textelor din abecedar , se asigura elementele functiei informative ale acestei discipline scolare .

Cunostintelor dobandite prin intermediul citirii li se adauga cele de limba , pe care scolarii le invata la comunicare si care constituie baza teoretica a exprimarii lor corecte . Atat functia instumentala , cat si cea informationala se realizeaza cu rezultate bune numai in conditiile unei sustinute solicitari si exersari a capacitatilor intelectuale ale elevilor .

O alta functie a limbii romane este functia formativ-educativa . Toate activitatile legate de invatarea citirii si scrierii , cele cu privire la comunicare , angajeaza procesele de cunoastere . Comunicarea solicita prin excelenta , un evident efect intelectual , o puternica angajare a proceselor de cunoastere ale elevilor .

Prin intregul sau continut , in special prin continutul textelor de lectura , prin tematica activitatilor de comunicare , limba romana are o contributie din cele mai de seama la cultivarea unor calitati moral-cetatenesti in randul scolarilor.

Obiectivele formativ-educative ale limbii romane ca disciplina scolara in ciclul primar se realizeaza concomitent cu obiectivele legate de functia instrumentala si informationala . La randul lor , acestea pot fi indeplinite in conditii optime numai pe fondul unui invatamant formativ , care solicita procesele intelectuale ale elevilor . Complexitatea functiilor limbii romane in ciclul primar a determinat conturarea unor laturi distincte ale acestei discipline scolare , care tin seama atat de functiile aratate , cat si de etapele realizarii lor , potrivit particularitatilor de varsta ale elevilor . Astfel , in clasa I citit-scrisul se costituie intr-o disciplina specifica , planul de invatamant acordand un numar mare de ore pentru fiecare din aceste activitati . Citirea ramane in clasele urmatoare o disciplina de baza careia ii sunt afectate un numar considerabil de ore . Cunostintele de limba in clasele I – II sunt inseparabil legate de invatarea pronuntiei corecte , de exercitiile de analiza si sinteza fonetica necesare invatarii citirii si scrierii . In clasele a III-a si a IV-a , ele fiind constituite in studiul sistematic al gramaticii .

Functiile pe care le-am amintit nu sunt proprii numai ciclului primar , ceea ce le deosebeste de la un ciclu la altul o reprezinta numai ponderea si greutatea lor specifica . Din acest punct de vedere trebuie spus ca , in ciclul primar functia instrumentala are o pondere si un specific cu totul aparte , fata de celelalte cicluri ale invatamantului , unde , fara a fi neglijata , aceasta functie este orientata spre instrumente ale activitatii intelectuale cu valente superioare .



Pentru ciclul primar , insa , familiarizarea elevilor cu instumentele muncii intelectuale , in primul rand cu cititul si scrisul , constituie continutul esential al intregii sale activitati , functia sa de baza acesta este rolul specific al scolii primare de a asigura o baza solida insusirii diferitelor instrumente culturale , fara de care intreaga evolutie ulterioara ar fi condamnata .

De fapt a-l invata pe micul scolar sa citeasca si sa scrie , in perspectiva evolutiei lui viitoare , inseamna a-l invata cum sa invete A-l instrui pe elev cum sa studieze inseamna a-l invata tehnici pe care le va aplica in mod automat si datorita carora isi va mari sansele de a retine ceea ce a vazut si a auzit.

Subliniind prioritatea functiei instrumentale a ciclului primar nu trebuie inteles ca rolul claselor mici este exclusiv reparatoriu , ca ele ar fi destinate doar alfabetizarii copiilor .

Clasele I – IV , prin intregul continut al invatamantului , raspund nevoii specifice elevilor de varsta scolara mica de a se informa , de a cunoaste . Elementara ramane clasa I , poate si a II-a .

Ca functia claselor mici nu poate fi limitata doar la alfabetizare o demostreaza si faptul ca perioada prescolara si cea a micii scolaritati , in special pana la varsta de opt ani , este perioada de cea mai intensa formare a omului sub raportul inteligentei .

Invatarea cititului ca principal instrument al muncii de invatare si de formare a elevilor constituie un obiectiv de prim ordin al scolii . Se poate afirma , nu fara temei , ca intreaga evolutie a elevilor , atat in scoala , cat si apoi , in viata , depinde de masura in care ei si-au insusit instrumentele muncii intelectuale , in primul rand cititul , pana la nivelul in care acestea vor constitui modalitati de autoinstruire . De felul in care elevii si-au insusit , inca din ciclul primar si chiar din primele clase , aceste tehnici de munca , depinde in cel mai inalt grad randamentul scolar si prevenirea ramanerii in urma la invatatura .

Realizarea actului cititului presupune cunoasterea unor tehnici de lucru corespunzatoare, care sa permita celui ce citeste sa se orienteze in text , sa deprinda multiple valente ale acestuia .

Formarea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a se orienta intr-un text citit este sarcina esentiala a invatamantului primar . Insusirea tehnicii cititului este subordonata sarcinii de a-i invata pe elevi cum sa foloseasca manualul , in general cartea , cu alte cuvinte de a-i invata cum sa invete

Cum bine se stie , activitatii de invatare i se acorda un loc prioritar in invatamantul primar . Cel mai mare numar de ore din intregul plan de invatamint al claselor primare este consacrat , pe parcursul celor patru ani de studiu , tocmai citirii care reprezinta o discplina de invatamant in cadrul limbii romane , avand obiective bine definite , precum si un continut si o metodologie adecvata .

Activitatea de scriere este indisolubil legata de cea de citire . Cititul si scrisul deschid scolarului noi posibilitati de cunoastere a realitatii si noi forme ale comunicarii interumane , permitand trecerea de la baza gadirii si comunicarii situationale , la cea bazata pe concepte , formale . Foarte frecvent scrisul se utilizeaza concomitent cu cititul, fie pentru a consemna cele citite , fie pentru a le comenta sau interpreta . Dar scrisul constituie pe de alta parte un mijloc de exprimare , de comunicare . Se poate afirma , deci , ca scrisul are o evidenta functie cognitiva , ca , in acest context el insoteste intreaga activitate de invatare .

NOTE

1. CORNITA , Metodica ,pag . 138

2. MIALARET , Intoducere , pag . 94

3. SKINNER , Revolutia , pag . 105







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Cum sa ne orientam in natura?
Caracteristicile educatiei permenete
Fisa de lucru Operatii cu radicali
Influenta sociala si mizele ei in mediul scolar
Pedagogie Economica
Introducere in statistica educationala
CONSILIERE VOCATIONALA - FORMA DE SOCIALIZARE SI INVATARE
IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA SPECIFICITATII PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu