Folosirea problemelor sub forma de joc

In multe lectii am folosit compunerea si rezolvarea problemelor sub forma de joc didactic. Prin acasta am incercat sa canalizez gandirea si imaginatia elevilor spre asociatii din ce in ce mai putin intamplatoare, sa- i determin sa aiba incredere in ei, sa le stimulez eforturile intelectuale, sa le stimulez si sa le educ calitatile moral- volitive, sa le dezvolt interesul si sensibilitatea la probleme noi, sa fie receptivi la situatii problematice cu continut matematic.

O problema de matematica poate deveni joc didactic daca:

realizeaza un scop si o sarcina didactica din punct de vedere matematic;

foloseste elemente de joc in vederea realizarii sarcinii propuse;

foloseste un continut matematic accesibil si atractiv;

utilizeaza reguli de joc cunoscute anticipat si respectate de elevi.

Competitia generata de joc a contribuit nu numai la activizarea intelectuala a copiilor, dar si la formarea personalitatii lor, la manifestarea unei conduite atitudinale pozitive fata de munca, fata de intreceri. Prin aceste jocuri am urmarit cresterea mobilitatii gandirii, a capacitatilor sale divergente, creatoare, dezvoltarea calitatilor de maza ( rapiditate, operativitate, capacitate de control si autocontrol).

Am folosit probleme sub forma de joc in care elevii au fost obligati sa construiasca ipoteze si sa incerce diferite solutii pe baza ipotezelor. Astfel, a fost stimulata gandirea elevilor.

Exemplu de problema transformata in joc:

" Pentru pomul de Craciun s- au confectionat: 9 stelute rosii, 6 stelute galbene si 5 stelute albe. Dintre toate acestea s- au folosit 15 stelute.

Cate stelute rosii, galbene si albe s- au putut folosi?

Sarcina didactica: verificarea cunostintelor despre adunarea numerelor naturale; descompunerea unui numar intr- o suma de trei termeni.

Elemente de joc: intrecerea individuala si pe echipe si recompensa.

Mijloace de invatamant: 9 stelute rosii, 6 stelute galbene si 5 stelute albe.

Regulile jocului: Elevii scriu solutiile problemei pe o foaie de hartie pe care si -au scris si numele. Dupa ce timpul (5 - 10 minute) expira, invatatorul strange foile. Pentru fiecare solutie buna se acorda un punct. Clasificarea castigatorilor se poate face individual in functie de punctajul obtinut. Elevii de pe primele locuri vor fi laudati, in timp ce cei de pe ultimul loc vor fi penalizati. Clasificarea se poate face si pe echipe prin adunarea punctajelor obtinute de fiecare membru al echipei. Va castiga echipa cu cel mai mare punctaj. Pot sa apara urmatoarele solutii:

sau:

Elevii trebuie sa descopere " secretul ": suma celor trei numere alese trebuie sa fie egala cu 15.

Se va pune in evidenta calculul sumei mai multor numere naturale cu trecere peste ordin.

Forme si procedee utilizate in folosirea problemelor sub forma de joc:

compunerea, in echipa, a unor probleme dupa anumite cerinte:

dupa imagine

dupa exercitiu

dupa model

dupa plan

cu inceput dat

cu valori numerice date

rezolvarea unei probleme compusa de catre o echipa (sau pe rand de fiecare component al echipei), de un alt grup (sau fiecare component al grupului);

formularea enuntului problemei de catre membrii unei echipe, a intrebarii de catre echipa adversa, iar rezolvarea sa se faca simultan;

gasirea, de catre fiecare echipa, a unui numar cat mai mare de intrebari pentru un continut dat sau rezolvarea unei probleme compuse printr- un numar cat mai mare de metode;

eliminarea dintr- un enunt a datelor de prisos sau corectarea unui enunt formulat intentionat gresit;

transformarea unor probleme simple in probleme compuse si inversprin scrierea lor sub forma unui exercitiu.

Schemele stimuleaza flexibilitatea si creativitatea gandirii elevilor, le educa vointa in gasirea algoritmilor pe o cale mai usoara. Inca de la clasa a II- a am introdus alcatuirea de probleme dupa scheme grafice.

a)

b)

c)

La clasele a III-a si a IV-a am folosit schemele fara indicarea operatiilor.

Am dat elevilor schema: 

mult

lei cu lei mai .. ?

putin