Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Scoala – institutia fundamentala educationala

Scoala – institutia fundamentala educationala




SCOALA – INSTITUTIA FUNDAMENTALA EDUCATIONALA

Specificul scolii ca organizare

Scoala reprezinta institutia specializata in realizarea activitatii de educatie, conform obiectivelor pedagogice ale procesului de invatamant, stabilite la nivel de politica a educatiei (S. Cristea).

In opinia lui E. Paun scoala este o organizatie care invata si produce invatare (learning organization). Specificul ei decurge in esenta din faptul ca ea este investita cu functia de a produce invatare si-si structureaza toate celelalte aspecte organizationale si functionale in aceasta directie. Se poate spune ca intr-o mare masura intreaga „arhitectura organizationala” a scolii se supune logicii proceselor pedagogice. Ceea ce apropie scoala de alte organizatii este caracteristica ei de organizatie care invata. Ceea ce o deosebeste este ca ea produce invatare. Din aceasta trasatura, de organizatie cu dubla deschidere (invata si produce invatare) decurg o serie de particularitati care configureaza specificul scolii ca organizatie:

prezenta si desfasurarea a doua activitati de baza, distincte si interdependente in acelasi timp, activitati care sunt structurate in conformitate cu doua logici diferite:




activitatea manageriala administrativa (reglementata de o logica organizationala) – vizeaza conducerea si administrarea scolii, dar si structurile care reglementeaza activitatea cadrelor didactice, statutul si rolul lor institutional

activitatea pedagogico-educationala – structurata conform unei logice pedagogice, in mare masura nonorganizationala ; este reglementata de norme care decurg din natura proceselor de predare-invatare, implicand raporturi specifice ale elevilor si profesorilor cu stiinta ce devine obiect al transmiterii si asimilarii in scoala

prezenta in mai mare masura a aspectelor informale si a manifestarilor expresive – spatiul mai mare de manifestare a informalului este determinat mai ales de cultura grupurilor de elevi, dar si de faptul ca logica pedagogica solicita cadrelor didactice creativitate si imaginatie in activitate si-i indeamna pe managerii scolari sa le ofere mai multa libertate de actiune

prezenta mai multor tipuri membrii din doua perspective: structurala (planul organizational si planul pedagogic) si temporala (membrii permanenti si membrii temporari)

in plan organizational : membrii staffului managerial (director, dir. adjuncti, manageri intermediari = sefi de catedra, membrii ai organismelor de conducere ale scolii) si membrii personalului administrativ (membrii permaneti)

in plan pedagogic : cadrele didactice  (membrii permanenti) si elevii (membrii temporari – adica devin membrii ai organizatiei scolare pe o perioada determinata)

Cultura scolii – mediator al schimbarii si inovatiei educationale

Una din consecintele esentiale ale specificitatii scolii ca organizatie se manifesta la nivelul culturii scolare prin prezenta unei diversitati de culturi si subculturi cu grade diferite de convergenta. Aceasta poate fi si una din sursele de progres si dezvoltare a scolii. Cultura organizatiei scolare reprezinta un complex specific de valori, credinte, reprezentari, intelesuri, cai de gandire impartasite de membrii unei organizatii, care determina modurile in care acestia se vor comporta in interiorul si in afara organizatiei respective si care sunt transmise noilor membrii drept corecte. Cultura scolii poate fi considerata ca fiind o cultura deschisa, flexibila, adaptativa, de progres si autodezvoltare.

Continutul culturii scolii – analiza culturii scolii cuprinde:

a)      presupozitiile de baza ale culturii scolii

b)      valorile culturii scolii

c)      normele culturii scolii

a)Presupozitiile culturii scolii – sunt legate de om si credintele filosofice cu privire la educatia acestuia:

ideea profunda ce sta la baza culturii scolii este aceea ca omul este educabil si perfectibil ; tezele care refuza ideea educabilitatii nu sunt prezente in cultura scolii aceasta fiind structurata eminamente pe afirmarea puterii educatiei de a perfectiona si dezvolta personalitatea umana

in planul modalitatilor de realizare a educatiei apar deosebiri datorate asimilarii in cultura scolii a unor valori ale culturii educationale sociale (pedeapsa, severitatea, dirijarea…etc) ;

aceste presupozitii s-au structurat in axe filosofice ale culturii scolii, afirmandu-se doua mari orientari:

orientarea antropocentrica (are ca valoare de baza libertatea copilului si autoperfectibilitatea lui intr-un cadru necoercitiv si nedirijat)

orientarea sociocentrica (are ca valori de baza socializarea si integrarea sociala a copilului intr-un cadru organizat si structurat conform nevoilor sociale)

In concluzie se poate avansa ipoteza potrivit careia in esenta, cultura scolii contemporane este structurata pe datele orientarii sociocentrice, aceasta se poate constata in organizarea scolara care afirma diferentele de statut intre profesori si elevi concretizate in asimetria relationala dintre ei, in spiritul careia este structurata cultura scolii

b)Valorile culturii scolii – constituie nivelul intermediar al culturii scolii prin care aceasta se face evidenta si cunoscuta atat membrilor institutiei scolare cat si altor organizatii sociale. Scoala impune o serie de valori dominante convergente cu presupozitiile de baza ale culturii scolii. Cercetarile din perspectiva dezvoltarii organizationale au pus in evidenta faptul ca valorile scolii eficiente trebuie sa se constituie intr-o cultura a dezvoltarii, menita sa sustina perfectionarea activitatii scolare. Intr-o asemenea perspectiva valorile dominante ce configureaza o cultura a dezvoltarii organizatiei scolare pot fi:

orientarea spre actiune, bazata pe o structurare si ierarhizare adecvata a scopurilor, obiectivelor si  prioritatilor



orientarea spre client, indeosebi pe actorii actului pedagogic : profesori – elevi

accentuarea actiunilor de colaborare intre toti membrii organizatiei

cultivarea competitiei, bazata pe recunoasterea succesului academic al profesorilor si elevilor

stimularea si sustinerea autoperfectionarii si autodezvoltarii prin formarea „constiintei de sine” a scolii

cresterea responsabilitatii scolii, a profesorilor, pentru calitatea rezultatelor

conducerea participativa

valorizarea parintilor si a comunitatii locale ca parteneri ai scolii

La nivelul scolii functioneaza o serie de modalitati de producere, sustinere si impunere a valorilor. Printre acestea putem aminti: ritualurile si ceremoniile, povestirile, legendele si miturile. Astfel in orice organizatie cu o anumita vechime apare si se dezvolta un fel de „folclor” care se concretizeaza in aceste povestiri, legende si mituri care incearca sa impuna in viata organizatiei anumite modele de urmat, sau sa atraga atentia asupra unor comportamente indezirabile.

c)Normele culturii scolii constituie expresia cea mai vizibila, direct observabila a culturii scolii. Ele isi au sursa in presupozitiile si valorile dominante ale scolii, trebuind sa fie convergente cu acestea. Ele apar ca un set de reglementari, formulate intr-o maniera care exprima cerinte ce trebuie respectate, si eventual consecintele ale incalcarii lor. Aceste norme sunt de 2 tipuri:

normele institutionale – explicite – isi au sursa in reglementarile de tip legislativ, privitoare la organizarea si functionarea institutiei scolare si sunt cuprinse in documente precum: legea invatamantului, statutul personalului didactic, sau alte tipuri de reglementari oficiale ; o alta forma de reglementari sunt cele privitoare la organizarea si desfasurarea procesului educational cele mai multe fiind cuprinse in regulamentele scolare

normele consensuale –implicite – sunt  elaborate de catre scoala, avand caracter intern, neoficial si necoercitiv, fiind detalieri, completari sau extensii ale reglementarilor oficiale, sau reglementari elaborate in scoala prin consensul parintilor , elevilor si cadrelor didactice

Cultura scolii –unitate in diversitate – prin specificul ei organizational scoala incurajeaza existenta si manifestarea subculturilor. Aceste subculturi constituie sursa de progres a institutiilor scolare, ele avand o anumita autonomie ce poate produce fenomene de divergenta ce se pot manifesta ca afirmare a unor valori proprii. Este important ca aceste fenomene de divergenta sa nu degenereze in stari conflictuale permanente.

Prin aproximare, in raport cu criteriul grupului de referinta, se pot deosebi trei tipuri, sau subspecii in cadrul culturii scolii:

cultura manageriala

cultura cadrelor didactice

cultura elevilor

Cultura manageriala – se manifesta cel mai putin evident in scoala romaneasca pentru ca pe de o parte directorul provenind din randurile profesorilor a fost considerat un egal si nu un superior al celorlalti, iar pe de alta parte specificul functiei lui este mai mult de executie decat de conducere. De aceea se poate vorbi de o cultura manageriala in curs de constituire.

Cultura cadrelor didactice – este un sector foarte puternic diversificat, subculturile fiind uneori divergente, concurentiale si conflictuale. Criteriile in raport cu care se structureaza subculturile sunt: sex, varsta, vechime, nivel de calificare.

dupa criteriul sexului :

subcultura feminina

subcultura masculina

dupa criteriul statutului profesional:

subcultura invatatorilor

subcultura profesorilor



dupa criteriul varstei

subcultura cadrelor didactice tinere

subcultura cadrelor didactice varstnice

dupa criteriul vechimii

subcultura cadrelor didactice cu vechime

subcultura noilor veniti

Concluzia care se desprinde este ca exista o mare diversitate de subculturi in cadrul culturii cadrelor didactice si ca orice incercare de perfectionare a activitatii scolare trebuie sa porneasca de la cunoasterea culturii scolii.

Cultura elevilor – reprezinta un univers de valori, norme, sensuri si semnificatii explicite sau implicite, care se constituie esentialmente la nivelul interactiunilor dintre elevi. Clasa de elevi constituie creuzetul acestei culturi, iar relatiile si interactiunile dintre elevi reprezinta principala sursa a acesteia. Cultura elevilor este influentata in mod semnificativ de relatiile si interactiunile elevilor cu profesorii si conducerea scolii, ca si de interactiunile de tot felul pe care elevii le au cu mediul extrascolar. In cultura elevilor se pot identifica valori specifice culturii familiale, sau celei a grupurilor de apartenenta de tip formal sau informal.

Spre deosebire de cultura managerilor scolari si a cadrelor didactice, cultura elevilor este predominant informala si implicita, dar exista si o insemnata parte formalizata a acestei culturi, care este constituita din ansamblul normelor de tip institutional, care reglementeaza activitatea elevilor in scoala. Aceste norme formalizate sunt de 2 feluri:

norme care isi au sursa in reglementarile referitoare la functionarea institutiei scolare (au caracter prescriptiv si obligatoriu, fiind norme de natura organizationala puternic formalizate)

norme care isi au sursa in specificul procesului de predare – invatare (sunt mai putin coercitive intrucat substanta lor este predominant de natura pedagogica)

aceste norme constituie baza comuna care uneste cultura elevilor de cultura scolii in ansamblu

In acest context, cultura elevilor poate fi definita ca un ansamblu de sensuri si semnificatii colective privind diferite probleme ale vietii scolare. O parte a acestei culturi este formata din curriculum-ul ascuns = un set de asteptari normative care nu sunt comunicate elevilor in mod explicit si pe care ei trebuie sa le descopere pentru a reusi in viata scolara.

In cadrul culturii elevilor se dezvolta 2 variante de baza, care se deosebesc in functie de modalitatea de manifestare:

cultura proscoala – se caracterizeaza prin respectarea si valorizarea normelor institutionale, prin promovarea lor in comportamentul academic si social al elevilor

cultura antiscoala – promoveaza atitudini de nonconformism , mergand de la simple glume pana la agresivitate si violenta, este o cultura puternic masculinizata

In concluzie cultura elevilor este in esenta convergenta cu celelalte componente ale culturii scolii. Ele sunt interdependente, cu grade diferite de autonomie una in raport cu alta, in limite de libertate asumata si acceptata.

Reforma scolii – factori de sustinere si factori inertiali

Scolile ca si multe alte organizatii se schimba datorita unor factori, evenimente, procese, ce pot fi atribuite atat mediului intern cat si celui extern:

cererea ca sistemul educational sa vina in intampinarea nevoilor unei natiuni in contextul globalizarii

o mai mare autonomie a scolilor in contextul unor standarde nationale

utilizarea tehnologiilor avansate de informare si comunicare in educatie

accent sporit pe invatarea independenta, rezolvarea de probleme, creativitate si educatie permanenta

o mai puternica implicare a parintilor si a comunitatii locale in viata scolii

Procesul de implementare a reformei in scoli necesita timp si mecanisme complexe, dominate de un principiu influent al lumii contemporane: gandim global, dar actionam local. Pentru a fi o reforma cuprinzatoare efectiva si durabila, este necesar ca scolile din „victime ale schimbarii” sa devina epicentrul schimbarii. Reforma scolii romanesti vizeaza urmatoarele aspecte:

ameliorarea infrastructurii si conectarea la comunicatiile electronice ale lumii de astazi



reforma managementului scolar si academic prin descentralizare si crearea autonomiei institutionale a unitatilor de invatamant

autonomizarea completa a folosirii resurselor extrabugetare

restructurarea retelei scolare in functie de repere demografice, economice si de proiecte de dezvoltare locala

includerea comunitatii parintilor in deciziile scolare privind disciplinele optionale, sustinerea financiara a activitatilor, dezvoltarea unitatilor de invatamant

aplicarea unui program special de integrare a copiilor cu dizabilitati (cu nevoi educative speciale)

imbunatatirea resurselor umane prin selectie proprie

forme avansate de cooperare internationala

o noua conexiune intre scoli, licee si universitati pe de o parte si mediul lor inconjurator economic, administrativ si cultural pe de alta parte

Structuri, premise, mecanisme specifice reformei in scoala (factori de sustinere):

planificarea eficienta

control asupra contextului

sprijin acordat de parteneri

centralizare si descentralizare

dezvoltarea capacitatii institutionale

cresterea finantarii invatamantului

resursele materiale si capitalul social

politicile de personal

crearea de retele profesionale

stimularea cercetarii-actiune

Reforma intampina si o serie de stagnari pe parcurs, datorate unor factori inertiali ca:

rezistenta la schimbare generata de conflicte de valori, complexitate, instabilitate si insecuritate

implicarea redusa in procesul schimbarii in scoala

incoerenta politicilor educationale, sau slaba sustinere legislativa a unor schimbari

sustinerea financiara precara la nivel national a reformei invatamantului

lipsa unei culturi manageriale solide si lipsa specialistilor din acest domeniu

mentinerea centralizarii in unele institutii de invatamant








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

LIMBA SI LITERATURA ROMANA Test de evaluare predictiva Clasa a VIII-a
Particularitati ale explorarii vizuale, perceptiei si reprezentarilor elevilor ambliopi
PROIECT DE LECTIE Clasa : a IV-a imba si literatura romana - Semnele de punctuatie
PROIECT DE PROGRAMA PENTRU OPTIONALUL DIN CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE “TEHNOLOGII” - INSTRUMENTE, APARATE SI TEHNICI
Rezolvarea problemelor
Abordari clasic-rationale ale alegerii carierei
Aspecte psihologice ale evaluarii rezultatelor scolare
Proiect didactic Clasa: I Matematica Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 10





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu