Jocuri ce contribuie la formarea deprinderii de a nara fapte, personaje, locuri

Jocuri ce contribuie la formarea deprinderii de a nara fapte, personaje, locuri

Proiectul ,,O poveste pe zi" mi-a oferit prilejul de a initia pas cu pas deprinderea de a nara fapte, personaje, locuri.

Ideea am primit-o de la elevi, vazandu-i cu cata placere demareaza in conceperea unui text poveste, percepand faptul ca acestia au dificultati in a prezenta intr-un text coerent imagini cotidiene, dar simt o evidenta placere in a construi lumi alternative, taramuri in care totul este posibil.

Ideea ca pot si ei sa fie pentru cateva minute ,,scriitori", placerea si mandria de a fi cel mai bun si astfel, povestea cea mai interesanta sa fie impartasita colegilor, de pe ,,Tronul povestilor" sau sa reprezinte inceputul pentru povestea din ziua urmatoare, iata ce ii pot motiva pe elevi sa doreasca sa spuna povestile lor. Aceste introduceri nu aveau cum sa se repete, dorinta de a fi original ii insufletea, demonstrandu-mi ca elevii clasei I pot fi condusi prin a-si dezvolta originalitatea prin joc si mici recompense.

  Prima etapa a constat in schimbarea finalului sau continuarea firului epic al altora.

Ø     Ex.  ,,Ce se putea intampla cu iezii daca nu erau mancati de lup?" 

Ø     ,,Ce se putea intampla cu fata babei daca nu era mancata de balauri"; ,,Cum ar fi ajutat-o fata mosului?"

  Etapa a II- a insemnat crearea unor texte scurte care sa continue un inceput dat, din care se puteau afla atat personajele cat si initierea conflictului.

Ø     Ex. ,,A fost odata un baietel tare neastamparat care nu asculta de parintii lui".

Ø     ,, A fost odata o imparateasa care dorea tare mult sa aibe o fata".

Elevii au realizat (la inceput oral) individual, in perechi sau pe grupe, in clasa sau acasa, texte pe care le expuneau in prezenta colegilor, fara retineri. Am observat apropieri destul de mari fata de textele citite, cunoscute, dar la poveste era diferit cuprinsul si incheierea. Unii au realizat chiar desene, pe care le-a prezentat colegilor, ca drept suport in alcatuirea povestilor.

Astfel, elevul era pregatit pentru alte compuneri si compozitii scolare.

  Este stiut ca povestea reprezinta o atractie pentru scolarii mici si selectarea unor fapte reproduse din alte povesti, relatari, intamplari apropiate sau similare basmelor cunoscute, nu ne-a impiedicat sa ne continuam proiectul, ba chiar am stabilit ca vom incerca sa devenim constienti ca ideile nu sunt toate ale noastre si astfel vom fi atenti sa nu povestim ceea ce stim din alta parte.

  Etapa a III-a le-a dat elevilor posibilitatea sa-si scrie povestea, s-o ilustreze, s-o tehnoredacteze, sa-i conceapa o coperta. Inceputul povestii se referea doar la personajul principal: printesa, fetita, puisorul, iedut, scolarita etc sau la cateva cuvinte cheie: familie, fermecate, saraca, imprastiate etc. 

  Elevii au fost fericiti ca au avut posibilitatea de a-si pune imaginatia in lucru, de a-si exersa abilitatile de autoapreciere in legatura cu ceea ce au creat anterior sau fata de ceea ce creeaza colegii lor. 

Urmatorul proiect a fost intitulat ,,In lumea Povestilor", care a durat o saptamana. Pornind de la lectura textelor, discutarea temelor, analiza personajelor si ajungand in final la dramatizari, am urmarit constant crearea unor situatii favorabile stimularii imaginatiei creatoare a elevilor. In acest scop am folosit exemple diverse de antrenament creativ:

 I. Schimbarea finalului unor lecturi sau transformarea actiunii pentru a obtine un alt sfarsit.

Ø     Exercitii - joc de formare a cuvintelor dintr-o silaba si apoi alcatuirea unor enunturi sau mici texte;

Ø     ,,Jocul insusirilor"- pornind de la insusirile unui obiect, apoi invers de la insusiri catre obiectul caruia i se potrivesc.

Ø     Discutiile de tip piramida. Se stabileste o lista cu sase cugetari care au legatura cu tema propusa.

 Apoi urmeaza lucrul in etape:

Ø     lucrand individual, fiecare elev alege numai trei cugetari;

Ø     lucrand in perechi, aleg numai doua cugetari acceptate de ambii elevi;

Ø     elevii lucreaza pe grupe mai mari si aleg o singura cugetare;

Ø     se stabileste de intregul colectiv o singura cugetare unanim acceptata.

De exemplu pentru pentru povestea ,,Punguta cu doi bani", s-a selectat proverbul ,,Lacomia strica omenia".

Ø     Inventarea unei povesti

  Se formeaza grupe de elevi. Primul membru al grupei scrie pe o foaie inceputul unei povestiri. Foaia circula in cadrul grupului, fiecare elev continuand povestirea. Incheierea va fi scrisa tot de primul elev. Acesta va citi si creatia in intregime, recurgandu-se la:

Ø     Scaunul autorului, care este un scaun special pe care iau loc cei care citesc o lucrare. Dupa prezentare se pot pune intrebari sau se fac aprecieri.

Ø     Jurnalul dublu este o metoda care face legatura intre textul de studiat si propria viata a elevului. Se alege un fragment din lectura, care l-a impresionat mai mult. Se imparte pagina caietului in doua. In stanga se transcrie fragmentul iar in dreapta se motiveaza alegerea. Se citesc insemnarile si se schimba pareri.

Harta personajelor presupune analiza relatiilor dintre personaje. In centru se noteaza numele personajului analizat, iar in colturile paginii numele personajului cu care intra in relatie. Personajele se unesc prin sageti, scriindu-se pe acestea insusiri comune si diferite. Se poate lucra frontal sau pe echipe. Se poate utiliza si desenul. In locul cercului central se poate desena , de exemplu un cap de om in interiorul caruia se pot nota insusirile caracteristice ale personajului. Se pot face asociatii intre acestea (insusiri) si culori (negative - culori reci, pozitive - culori calde).

Ø     Metoda cadranelor poate fi folosita pentru sintetizarea continutului informational, implicand elevii. Se traseaza doua axe perpendiculare formandu-se patru cadrane. Dupa lecturarea unui text, elevii vor nota in cadrane: sentimentele traite; legatura dintre text si propria experienta e viata; invatatura ce se desprinde din lectura. Am inclus in exercitiile de antrenament creatii si schimbarea finalului unor texte sau transformarea unor actiuni pentru a da un alt final textului studiat. Creatia determina elevul sa transmita sentimente, sa traiasca stari afective, sa ia atitudine in legatura cu intamplari si personaje.

  Alaturi de elevi ,,m-am prins in joc", dovedindu-mi creativitatea prin compunerea unor scenete care au constituit un suport pentru acest proiect, alaturi de creatiile unor scriitori consacrati: Ion Creanga, Fratii Grimm, Hans Christian Andersen, Charles Perrault.

 Tot la clasa I am realizat proiectul transdisciplinar ,,Fantezie, joc si cantec", avand ca obiective dezvoltarea limbajului, a comunicarii si a creativitatii. Am avut ca suport povesti, cantece, desene, jocuri, iar pe acestea am brodat mici activitati de creatie.     

Am ales teme din mediul de viata apropiat copiilor, cum ar fi: scoala, familia, pietenia, jocuri si jucarii etc. Am folosit ca modalitati de desfasurare:

Ø     lectia spectacol;   

Ø     povestea in poveste;

Ø     serbarile si sezatorile;

Ø     creatia libera in compunere sau/si in desen.

Revista a cuprins urmatoarele teme:  

Ø     Creatiile elevilor

Ø     Curiozitati                          

Ø     Stiati ca

Ø     Sfaturi despre igiena

Ø     Educatie rutiera

Ø     Cine e istet raspunde!                         

Ø     Ghicitori

Ø     Proverbe

Ø     Povestiri

Ø     Glume

Ø     Cum ne comportam la scoala?

   Tema ,,Creatiile elevilor" a reliefat si talentul lor de a evoca inceputul vietii de scolari.

 Lucrarile realizate de ei mi-au oferit posibilitatea de ma apropia si mai mult de micul scolar, de  a-i cunoaste imaginatia si puterea de creatie. Prin ele, scolarul a valorificat in mod creator cunostintele dobandite la alte discipline, precum si experienta de zi cu zi.

  Proiectul a reprezentat primul pas spre descoperirea de sine, spre acceptarea propriilor limite, dar astfel realizat a avut o finalizare neasteptata. S-a vazut o motivatie foarte puternica pe plan afectiv: elevii erau multumiti, fericiti, satisfacuti. Cred ca proiectul a avut succesul scontat, datorita continutului, punandu-se accent pe cercetare, eficienta, independenta in gandire, pe cautarea si gasirea raspunsurilor legate de tema propusa.

5.4.REBUS

Se scriu cu litera initiala mare numele de

Intr-o enumerare se pune

La sfarsitul unei propozitii interogative se pune semnul

Orice intrebare asteapta un

La sfarsit de propozitie se pune

Semnul grafic pentru sunet este .

Anotimpul in care ne aflam .

Inaintea unei enumerari se pun .

Intr-o conversatie scrisa se foloseste linia de .

Verbul este o parte de .