Prevenirea bolilor cardio-vasculare prin alimentatie

PREVENIREA BOLILOR CARDIO-VASCULARE PRIN ALIMENTATIE

Cetatenii moderni (barbatii mai mult decat femeile) constituie statistic o populatie cu un mare risc in ce privesc bolile cardio-vasculare. In fiecare an in Franta, se numara efectiv, circa 110 000 de infarcturi si 50 000 de decese, imputabile ateromului[1] coronarian. Cu toate acestea, chiar daca cifrele sunt mari raportat la populatie, Franta se afla in coada plutonului, inaintea Japoniei care prezinta scorul cel mai scazut. Are deci, de trei ori mai putine cazuri decat in SUA, de patru ori mai putine decat in Finlanda (tara cea mai expusa) si se situeaza in urma Regatului-Unit, Canadei, Norvegiei si Germaniei.

Daca hipercolesterolemia este un factor de risc pe care numeroase studii l-au pus in evidenta, el nu este totusi mult mai important decat tabagismul, hipertensiunea arteriala, ereditatea, diabetul, "si tot ceea ce noi fara indoiala ignoram inca", spun specialistii. Toata lumea stie ca bolile cardio-vasculare sunt cauzele cele mai frecvente ale mortalitatii in lume. Dar, cum ii place sa remarce profesorului Apfelbaum, se ignora adesea ca varsta medie a decesului prin boala cardio-vasculara se situeaza intre 70 si 75 de ani, adica destul de aproape de speranta medie de viata actuala.

RISCUL VASCULAR ESTE DIFERIT LA BARBAT SI LA FEMEIE

La barbat el se situeaza adesea intre 35 si 55 de ani. In ceea ce priveste femeia, ea dispune de o protectie hormonala pana la menopauza. Doar acelea care nu urmeaza un tratament hormonal sunt expuse. Riscul nu devine clar decat la circa 70 de ani, o data cu imbatranirea arteriala.

De altfel, toate studiile internationale arata ca acolo unde s-a reusit reducerea colesterolului ca factor de risc, mortalitatea prin infarct miocardic a fost redusa, dar cel mai surprinzator este ca mortalitatea totala nu s-a diminuat tot atat.

Acest caz se petrece in SUA, unde dupa 1985, o vasta campanie anticolesterol a fost lansata si a ajuns astazi la comportamente care merg pana la isterie si paranoia, asa cum doar americanii stiu sa declanseze. Toate modalitatile pentru reducerea procentului ridicat al bolilor cardio-vasculare au fost puse in practica in aceasta tara. "La fiecare 90 secunde un american murea de o criza cardiaca", sublinia doctorul Lenfant. Caci acolo, trebuie sa stim, 40 milioane de adulti au o concentratie a colesterolului mult superioara celei normale.

Alegand din zeci de asociatii profesionale medicale, companii de asigurare, industrii farmaceutice si agroalimentare, s-a creat un comitet de experti insarcinati sa decreteze "recomandari". Aceste sfaturi au fost difuzate cu sprijinul mass-mediei diferitelor grupuri de populatie. Brosurile destinate educatiei pacientilor au fost distribuite prin intermediul a 150000 de doctori. Au fost tinute cursuri speciale dieteticienilor si infirmierelor, ca si profesionistilor in domeniul sanatatii.

Aceasta vasta campanie intitulata "Know your cholesterol numbers" ("cunoasteti concentratia voastra de colesterol") a influentat, obligatoriu, obiceiurile vietii americane. Trebuie sa spunem ca, in paralel, industria alimentara a fost presata sa exploateze aceasta noua piata a "no cholesterol" (fara colesterol). Tot ceea ce continea cea mai mica proportie de grasime a fost debarasata de acest intrus. Untul, care se numeste de acum incolo "I can`t believe it`s not butter" ("eu nu pot sa cred ca acesta nu este unt") a atins imaginea celebrului sau var Canada Dry: acesta pare unt, are gust de unt, dar nu este unt. Este pur si simplu, un produs sintetic in plus, care tine loc de pseudosubstituit.

Mezelurile si branza, intre alte preparate, fac obiectul acelorasi "traficotaje" industriale. Grasimile sunt eliminate si se reconstituie produsul pentru a-i da o fata buna, cu avantajul pentru consumator de a avea acelasi gust al grasimilor.

Profesorul Slama crede ca organismul uman nu se va lasa pacalit fara a reactiona intr-un mod sau in altul, motiv pentru care condamna aceste practici manipulatoare. Cand se cunoaste complexitatea multiplelor mecanisme care se pun in practica la momentul ingestiei unui aliment plecand de la gustul sau (neurotransmitatori, hormoni, enzime), ne putem teme de cele mai grave dereglari metabolice.

De altfel, in ochii nostri de francezi, aceste practici sunt mai suspecte decat alimentatia traditionala, autentica si gastronomica in surplus, iar tara noastra este printre cele mai bune in lume in statisticile de mortalitate coronariana.

Dar aceasta nu este o cauza suficienta pentru a neglija hipercolesterolemia. Fara a face o tema de natura obsesionala precum SUA, se cuvine totusi sa masuram obiectiv implicatiile pentru sanatatea noastra si sa vedem ce precautii de ordin alimentar trebuie sa adoptam pentru a o preveni.

COLESTEROLUL, "ESTE BUN PENTRU SANATATE" !

Colesterolul nu este obligatoriu intrusul pe care il credem. Este din contra, o substanta indispensabila in organismul nostru.

Trebuie sa precizam de altfel, ca el are doua origini: 75 % din colesterol este sintetizat prin ficat, adica fabricat de organismul-insusi si 25 % doar vine din alimentatie. Altfel spus, puteti foarte bine avea un regim alimentar fara nici un aport exterior de colesterol (daca nu mancati decat morcovi cu apa, de exemplu) si va regasiti cu o concentratie de colesterol sanguin ridicat si critic din alte cauze. Este ceea ce spune profesorul Apfelbaum : "colesterolul alimentar si colesterolul sanguin nu au decat o foarte slaba legatura si la unele persoane e nula".

Colesterolul este efectiv o molecula indispensabila la fabricarea membranelor celulelor, a unor hormoni si a bilei. In sange, el este transportat prin proteine care ii servesc post de "transportator". Exista doua categorii:

Lipoproteinele de slaba densitate, sau LDL (low density lipoproteins). Ele distribuie colesterolul la celule si mai ales la cele ale peretilor arteriali care sunt victimele depozitelor de grasime. Colesterolul LDL a fost deci botezat "colesterolul rau", caci in timp se depune in interiorul vaselor sanguine care se imbacsesc. Aceste obturatii ale arterelor pot produce un accident cardio-vascular:

avand in vedere o arterita a membrelor inferioare;

avand in vedere o angina pectorala sau un infarct miocardic;

avand in vedere un accident vascular cerebral putand produce eventual, o paralizie.

Lipoproteinele de slaba densitate, sau HDL  (high density lipoproteins). Ele conduc colesterolul pana la ficat pentru a fi eliminat. Colesterolul HDL il numim "colesterolul bun", deoarece nu produce nici un depozit vascular. El are, din contra, proprietatea de a curata arterele de depozite ateromatoase. Se intelege astfel ca, cu cat concentratia HDL este mai ridicata, cu atat riscul de accidente vasculare este mai mic.

DOZAJELE SANGUINE

Normele actuale sunt mult mai mici in comparatie cu cele care au fost utilizate timp de multi ani. Trei notiuni trebuie sa fie retinute:

1.     Colesterolul total trebuie sa fie inferior sau egal cu 2 g la litrul de sange;

2.     Colesterolul LDL trebuie sa fie inferior lui 1,3 g/l;

3.     Colesterolul HDL trebuie sa fie superior lui 0,45 g/l la barbat si 0,55 g/l la femeie.

RISCURILE CARDIO-VASCULARE

Riscurile cardio-vasculare sunt multiplicate de doua ori daca concentratia de colesterol este de 2,2 g/l si de 4 ori daca este mai mare de 2,6 g/l. Cu toate astea, se poate observa ca 15 % din infarcturi survin la subiecti avand un procentaj de colesterol mai mic de 2 g/l. De aceea aceasta notiune nu are decat o semnificatie total relativa.

Ceea ce este cel mai important, este dozajul LDL si HDL, dar mai ales raportul intre colesterolul total si HDL, care trebuie in mod imperativ sa fie mai mic de 4,5.

45 % din francezi au concentratii mai mari decat cele normale si aproximativ 8 milioane din contemporanii nostri au un colesterol total mai mare de 2,5 g/l. Ori, cand se stie ca scaderea colesterolul cu 12,5 % permite diminuarea cu 19 % a ratei infarcturilor miocardice, exista tot interesul pentru a lua aceasta problema in serios.

IMPERATIVELE NUTRITIONALE DE PUS IN PRACTICA

In caz de hipercolesterolemie, medicul va putea prescrie anumite medicamente, dar acestea trebuie sa ramana de ultima optiune. O buna gestiune a alimentatiei va fi, in majoritatea cazurilor, suficienta.

Iata deci sfaturile pe care puteti sa le urmati pentru a produce diminuarea concentratiei de colesterol in cazul cand este prea mare dar si pentru a preveni cresterea lui.

1.PIERDEREA IN GREUTATE

S-a putut constata ca slabirea (in caz de suprasarcina ponderala) ar conduce in cea mai mare parte din cazuri la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. Desigur, diminuarea concentratiei colesterolului apare cel mai repede, cu conditia totusi, de a nu consuma lipide rele in exces.

2.LIMITAREA APORTULUI ALIMENTAR IN COLESTEROL

Anumite alimente contin o concentratie ridicata de colesterol; este cazul galbenusului de ou si organelor. Mult timp OMS (Organizatia Mondiala de Sanatate) a recomandat sa nu se depaseasca un aport zilnic de colesterol de 300 mg. Ori, lucrari realizate acesti ultimi ani, au dovedit ca, paradoxal, acest aspect al dieteticii era secundar si ca un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu produce decat o crestere de aproximativ 5 % a colesterolemiei.

Publicatiile din domeniu, au aratat ca ouale aveau un efect mult mai putin important decat cel care s-a crezut mult timp. Se pare efectiv ca, cantitatea importanta de lecitina care o contin ouale neutralizeaza continutul lor in colesterol.

Se va putea deci neglija cantitatea de colesterol continuta in alimente, dar in schimb, va trebui sa se tina cont de gradul de saturatie al acizilor grasi ingerati.

3.ALEGEREA LIPIDELOR

Am vazut, in capitolul privitor la compozitia nutritionala a alimentelor, ca grasimile trebuie sa fie clasate in trei categorii.

Grasimile saturate si acizii grasi "trans"

Sunt cele pe care le gasim in carne, mezeluri, oua, lapte, lactate, branza si ulei de palmier, dar astazi si in biscuiti, prajituri si fursecuri sub forma de acizi grasi "trans".

Aceste grasimi cresc teoretic concentratia colesterolului total si mai ales colesterolului LDL, cel care se depune pe peretii arterelor si favorizeaza accidentele vasculare.

In ceea ce priveste pasarile de curte, cu conditia sa nu se consume pielea, concentratia lor in grasimi saturate este slaba. Consumul lor va avea deci un efect mic asupra cresterii colesterolemiei.

Grasimile polinesaturate de origine animala sau vegetala

Acizii grasi polinesaturati de origine animala sunt in special continuti in grasimea de peste. S-a crezut mult timp ca eschimosii, care consumau o hrana compusa in esenta din grasimi de peste, nu erau predispusi la bolile cardio-vasculare din cauze genetice. S-a inteles,  ca de fapt natura hranei lor era cea care constituia cel mai bun factor de prevenire. Consumul de grasimi de peste (omega 3) are ca efect scaderea colesterolului LDL si a trigliceridelor dar ele au efect de asemenea, asupra fluidizarii sangelui, de unde rezulta un risc mai mic de tromboza. Se intelege astfel ca, contrar a ceea ce s-a putut crede mult timp, cu cat pestele este mai gras cu atat are o actiune mai benefica asupra colesterolului. Trebuie deci incurajat consumul de somon, ton, scrumbie, ansoa si hering.

Acizii grasi polinesaturati de origine vegetala se gasesc in uleiurile de floarea soarelui, de rapita, de nuci si de samburi de struguri.

Ele au fost mult timp preferate pentru ca produceau scaderea colesterolului total. Apoi s-a observat ca produceau scaderea colesterolului LDL (ceea ce este de dorit), dar diminuau totodata colesterolul HDL, ceea ce nu este bine. Ele sunt si foarte sensibile la oxidare si se stie ca un ulei oxidat este periculos pentru artere.

La fel, transformate in margarina agraveaza riscul; un studiu efectuat pe 17 000 infirmiere americane a aratat ca margarinele cu grasimi hidrogenate favorizeaza depozitarea grasimilor in vasele sanguine, in masura in care ele contineau in esenta acizi grasi "trans".

Grasimile mononesaturate

Sunt acelea pe care trebuie sa le preferam. Cel mai bun este acidul oleic, pe care il gasim mai ales in uleiul de masline si uleiul de rapita.

Se poate spune ca uleiul de masline este campionul tuturor categoriilor de grasimi, exercitand o actiune benefica asupra colesterolului. El este efectiv singurul care reuseste sa produca scaderea colesterolului rau (LDL) si cresterea colesterolului bun (HDL). Unele persoane au inteles ca tonul in ulei de masline devine asadar, un veritabil antidot impotriva colesterolului.

De acum inainte, stim si ca grasimile de gasca si de rata, mai ales de la subiectii care sunt ingrasati pentru a produce ficatul (foie gras), apartin de asemenea acestei categorii de acizi grasi mononesaturati. Ficatul (foie gras), pieptul si alte delicatese de gasca si de rata pot fi deci consumate cu constiinta impacata caci au un efect benefic asupra sistemului cardio-vascular.

4.CRESTEREA RATIEI IN FIBRE ALIMENTARE

Prezenta fibrelor in tubul digestiv amelioreaza efectiv metabolismul lipidelor.

La fel, s-a putut remarca ca ingestia regulata de pectine (mancand de exemplu mere) produce o scadere sensibila a concentratiei colesterolului, ceea ce este de asemenea valabil pentru toate fibrele solubile, precum si pentru gumele din fasolea alba sau pentru acelea continute de alge (alginatele).

5.BETI PUTIN DE VIN

Profesorul Masquelier, apoi profesorul Renaud au aratat ca alcoolul creste concentratia "colesterolului bun" (HDL) si ca polifenolii pe care ii contine protejeaza peretii vaselor.

Statisticile dovedesc intr-un mod evident, ca tarile a caror populatie bea regulat vin (Franta, Italia, Spania, Grecia) sunt printre cele a caror mortalitate datorata bolilor cardio-vasculare este cea mai scazuta.

6.AMELIORAREA IGIENEI DE VIATA

Stresul, tabagismul si sedentaritatea au si ele o actiune negativa asupra colesterolului si arterelor. Se impune deci, o mai buna igiena de viata, nu doar ca masura curativa, ci si ca masura preventiva.

REGIMUL MEDITERANEAN

El constituie cea mai buna prevenire cardio-vasculara posibila, caci asociaza:

mult peste (mai putina carne);

legume si in special ceapa si iarba grasa[2];

leguminoase (fasole alba, linte, bob, naut);

fructe: citrice si fructe oleaginoase (nuci);

paine bogata in fibre;

lactate fermentate (iaurt), lapte de capra;

usturoi;

ulei de masline (mai putin unt);

vin.

Creta, a carei populatie consuma vin si mult ulei de masline este regiunea Europei unde procentul bolilor cardio-vasculare este cel mai scazut.

7.GANDITI-VA SA REDUCETI HIPERINSULINISMUL

Numerosi practicieni americani sunt mirati de faptul ca evitarea grasimilor la pacientii lor atinsi de hipercolesterolemie, nu produce in mod obligatoriu o reducere substantiala a colesterolului lor.

S-a putut in schimb demonstra ca adoptarea unei alimentatii pe baza de IG scazut, conduce la prevenirea hiperinsulinismului, producand invariabil o reglare optima a parametrilor sanguini (colesterol, trigliceride) atunci cand paradoxal, consumul de grasimi si de colesterol alimentar nu era diminuat. In unele cazuri, ea producea aceeasi crestere.

Este constatarea statistica care s-a putut face asupra pacientilor doctorului Morrison C. Bethea, cirurg in cardiologie la Mercy-Baptist Hospital din New-Orleans, dupa ce a adoptat metoda M in serviciul sau.

Profesorul Dumensil raporteaza aceleasi observatii intr-un mare studiu comparativ facut asupra metodei M. publicat in noiembrie 2001 in revista stiintifica The British Journal of Nutrition (vezi anexa II).

8.PREVENIREA EXCESULUI DE TRIGLICERIDE IN SANGE

Aceasta anomalie, chiar izolata, este acum recunoscuta in intregime ca un factor de risc cardio-vascular. Ea este datorata, cel mai des, unui exces de alcool sau de zahar.

In plan practic, trebuie deci:

sa se manance adesea peste gras;

sa se consume glucide cu IG scazut;

sa se evite dulciurile si bauturile alcoolice.

Profesorul Dumensil raporteaza in studiul sau asupra metodei M. ca trigliceridele se pot diminua cu 35 % in 6 zile de la adoptarea principiilor metodei.

CEEA CE TREBUIE SA STIM

Dupa parerea profesorului Serge Renaud, specialist in lipide si director de cercetare la INSERM, anumite studii tind sa arate ca in branza, acizii grasi saturati responsabili de colesterol formau cu calciul saruri insolubile care nu erau bine absorbite la tranzitarea intestinului. Existau asadar, mult mai putine riscuri de creste colesterolul mancand branza, decat s-a crezut pana atunci.

Alte lucrari arata, de asemenea, ca fermentatia branzei din lapte crud care se face natural, conduce la o reala transformare a naturii grasimilor. Structura moleculara a grasimilor saturate este efectiv modificata si este in masura de a neutraliza complet absorbtia intestinala. Deci branza traditionala din lapte crud nu ar avea nici un efect pervers asupra sistemului cardio-vascular.

Modificarea lipidelor prin fermentatie

Grasimile alimentare (lipidele) sunt formate 98 % din trigliceride, constituite prin uniunea unei molecule de acizi grasi (vezi schema de mai jos)

Acid gras 1

GLICEROL + Acid gras 2

Acid gras 3

In grasimile saturate, doar acizii grasi din pozitia 2 sunt bine absorbiti prin peretii intestinali. Ori, fermentatia naturala a laptelui crud, care modica structura moleculara a grasimilor, suprima in mare parte acizii grasi din pozitia 2.

Astfel, chiar daca intr-o branza din lapte crud cantitatea de grasimi saturate este importanta, absorbtia sa intestinala este redusa. Trebuie sa stim de altfel, ca o concentratie ridicata de colesterol, in ciuda unui consum mic de grasimi saturate poate fi legat de o carenta in vitamina PP.

REZUMAT AL MASURILOR DE PUS IN PRACTICA

PENTRU CELE CARE AU O HIPERCOLESTEROLEMIE

pierdeti din greutate daca sunteti obeza;

diminuati consumul de carne (maxim 150 g pe zi);

alegeti carne putin grasa (cal, vita slaba);

inlocuiti-o cel mai des cu pasare (fara piele);

evitati mezelurile grase si organele;

preferati consumul de peste (minim 300 g pe saptamana);

mancati putin unt (maxim 10 g pe zi) si margarina;

luati lapte degresat si lactate cu 0 % materii grase, mancati iaurt;

cresteti consumul de fibre (fructe, cereale, legume si leguminoase);

majorati consumul de acizi grasi mono si polinesaturati vegetali (de masline, floarea soarelui, rapita, porumb);

asigurati un aport suficient in vitamine A, PP, C si E, in seleniu si crom (drojdia de bere);

beti (eventual) vin bogat in tanin (maxim o jumatate de sticla pe zi), caci el contine polifenoli;

controlati-va stresul;

practicati eventual un sport de rezistenta;

incetati sa fumati.