Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » arta cultura
Cetatea Caras (Carasova)

Cetatea Caras (Carasova)



Cetatea Caras (Carasova)

Cunoasterea fortificatiilor medievale reprezinta un segment important pentru reconstituirea globala a habitatului medieval al unei zone. Beneficiem pentru acest spatiu si de informatia din documentele cartografice de la sfarsitul sec. al XVII-lea, datorate lui L.F. Marsigli. Pentru Fortificatiile din secolele X-XI, singurele informatii se regasesc in izvoarele narative maghiare. Începand cu secolul al XIV-lea, documentele de cancelarie fac referiri la castelanii cetatilor din zona Banatului montan.

Arheologia medievala a incercat sa aduca o contributie privind geneza si evolutia arhitecturii de fortificatii. Printre fortificatiile din Banatul montan investigate din punct de vedere arheologic au fost cele de la Mehadia, Pescari, Jdioara, Carasova si sondaje arheologice de la Bocsa, Ilidia, Turnu Rueni, Varset care ofera informatii privind planimetria si cronologia monumentelor.

Printre cercetatorii preocupati de sistemul de fortificatii din zona de munte a Banatului au fost, inca de la sfarsitul secolul al IXX –lea, Pesty Frigyes si F. Milleker.

Începand cu deceniul al saptelea al secolului XX, cercetarile referitoare la fortificatiile din zona Banatului au fost reluate de catre Th. Thapcea, St. Matei, N. Secara, A. Bejan , D. Teicu .




Problema cetatilor banatene se regaseste si in studii generale consacrate istoriei medievale a Transilvaniei de St. Pascu si A. A. Rusu

Existenta unor fortificatii in spatiul banatean se leaga nemijlocit de activitatea unor formatiuni politice prestatale care controlau zona. Cronica lui Anonymus aminteste de la Orsova, Keve si Horom.

Documentatia arheologica cu privire la evolutia arhitecturii de fortificatii in spatiul sud-banatean in secolele XIII – XIV este cu mult mai bogata in comparatie cu perioada anterioara. Atestarea documentara a celui dintai ban de Severin in anul 1233 a marcat expansiunea Regatului Maghiar in spatiul Dunarii de jos apusene .

Asistam la inceputul secolului XIV-lea la ceea ce s-a numit in istoriografie: „incastelarea Transilvaniei”

În primii ani ai domniei lui Carol Robert (1308-1342), Regatul Angevin a avut sediul la Timisoara, fapt ce sigur a influentat si programul de fortificare a Banatului la inceputul secolului al XIV-a, aceasta fiind cel mai probabil motivul pentru care cetatile construite in aceasta perioada au un plan si o structura asemanatoare.

Distingem, in cadrul fortificatiilor de zid banatene, un grup reprezentat prin cetatile de la Bocsa, Jdioara, Pescari, Carasova si Ilidia. Ele au fost, fara exceptie, din punct de vedere al proprietatii, cetati regale. Caracteristica comuna o constituie dimensiunile reduse, aparte, de incinta. Au fost amplasate pe varfurile dealurilor, cu pante abrupte, greu accesibile. S-au exploatat in acest fel de catre constructorii medievali toate avantajele defensive ale terenurilor. Zona calcaroasa din Muntii Banatului a oferit, din acest punct de vedere, avantaje deosebite. Planurile cetatii au fost adaptate la caracteristicile terenului, avand forme ovale, poligonale neregulate, sau doar o curtina accesul pe promontoriu. Puterea de aparare a cetatii de zid a fost dublata de fortificatii din lemn, santuri si valuri de pamant. Zidurile de aparare aveau grosimi cuprinse intre 1,70 si 2,10m , fiind contruite din piatra de rau legata cu mortar. Din structura de aparare se remarca santurile, la Carasova au fost sapate doua santuri paralele in stanca, late de 7-15 m si adanci de 2 m.

Elementele de arhitectura militara cu origine occidentala au fost aduse in zona de catre ordinele militare calugaresti inca de la inceputul secolului al XIII-lea .

Cetatea Caras se afla amplasata pe un promontoriu calcaros deasupra Cheilor Carasului. Ruinele fortificatiei sunt situate pe dealul Grad langa D.N. 58 Resita-Anina, la km. 10, la altitudinea de 360 m si la o distanta de 2,23 km fata de biserica comunei Carasova, avand coordonatele Stereo 70: 255996.445, 417072.898 si GPS: 45.12.40.1635 N, 21.53.34.4311 E.

Harta topografica a zonei Cheilor Carasului

Amplasarea Cetatii Caras – Imagine satelitara

Cetatea ce poarta numele raului Caras, a suscitat discutii in istoriografie, purtate pana de curand deoarece, pe cursul raului Caras au fost doua cetati ce au purtat aproximativ acest nume. Cetatea timpurie de la varsarea Carasului in Dunare este amintita in documentele maghiare din secolul al XIII-lea cu numele de Caras, cu toate ca a fost consemnata in alte izvoare si sub numele de Haram. Ea a fost atestata cu acest nume si in secolul al XIV-lea. Cetatea, amplasata pe cursul superior al Carasului, ale carei ruine se vad inca la Carasova, numita in istoriografia maghiara Krassofovar, si a fost ridicata la inceputul perioadei angevine[6].

Au abordat problema cetatii Carasului, Pesty Frygies, Szamki D. Milliker, Gzorffz, Istvan Bona, Fugedi Erich si Engel Pal. Scrierile romanesti ale lui Th. Tapcea, St. Pascu, St. Matei, D. Țeicu au luat in discutie fortificatia de la Carasova, uneori cu confuziile documentare amintite mai sus, ori discutand punctual doar structura arhitecturala a monumentului.



Prima mentiune asupra cetatii este cunoscuta din anul 1323 cand este amintit 'magistrul Nicolae de Erdsomlow si de Krasso'. in anul 1335, la conducerea ei se afla magistrul Thouka, reprezentantul arhiepiscopului de Calocea. Printre alti castelani de Carasova, cea mai marcanta personalitate a fost cea a lui Filipo Scolari, care in anii 1405 si 1406 a semnat doua documente in aceasta calitate. Din 1358 pana in 1437, cand cetatea apare ultima data in documente, ea a fost din nou proprietate regala. Cetatea a fost cucerita de catre turci in anul 1520. Localitatea Carasova a fost mentionata in permanenta in documente, inclusiv in perioada stapanirii otomane, insa cetatea dispare din atestarile documentare ulterioare[8].

Cetatea a fost investigata arheologic in anii 1998-2001 in urma campaniilor, fiind publicate rapoarte de sapaturi si un studiu de geografie istorica.

În timpul campaniei din anul 1998 au fost trasate patru sectiuni (S. l = 3,70 x 4,00 m; S. II = 2,00 x 5,35 m; S. III = 1,00 x 3,00 m; S. IV = 3,00 x 2,50 m) si o caseta (C.l = 1,00 x 1,50 m). Primele doua sectiuni au fost amplasate intre zidul de incinta de pe latura de N-NE si una din cladirile interioare. Rezultatul a fost descoperirea unui zid de incinta mai vechi (gros de 1,10 m) la care a fost adosat cel nou, vizibil (gros de 1,20 m).. Cu aceeasi ocazie, s-a constatat ca stanca este ascutita, cu pantele abrupte, intre zidurile exterioare, construite de o parte si de alta a varfului dealului, la o diferenta de nivel de aproximativ 10,00 m de varful stancii, spatiul a fost umplut cu pamant pentru nivelare. Sectiunea III si caseta l au fost trasate in zona de NV a sitului si au urmarit traseul vechiului zid de incinta, care din punctul cel mai nordic al cetatii se indreapta in directia sud. Sectiunea a IV-a fost amplasata la sudul constructiilor interioare surprinse in S l si S II, facand pandant cu cea din urma. Aici a fost surprins un fragment din zidul de incinta al vechii fortificatii, care in acea regiune isi schimba directia fata de zidul vizibil.

În campania din 2000 obiectivele cercetarii au fost legate de cercetarea traseului primei incinte si a celei din faza a treia. Au fost trasate in acest scop zece sectiuni.

În urma campaniei, s-a clarificat situatia arheologica din regiunea casetei 1 / 1998. Aici a functionat o intrare in cetate, in faza a doua de functionare a ei, foarte probabil printr-un turn de poarta actual distrus. Tot aici a fost descoperit un contrafort neinregistrat pana acum. Un alt obiectiv propus si clarificat este cel al traseului incintei vechii cetati in zona de SE, precum si modul de amenajare a spatiului dintre aceasta si primul corp de cladiri interioare. Aici a functionat o incapere inca din prima faza a existentei cetatii. De asemenea, ca un element de noutate, a fost surprinsa o intrare care a fost utilizata in timpul functionarii primei cetati. Prin S. 7 si 8 / 2000 s-a confirmat ca a fost o inregistrare mai veche defectuoasa si ca de fapt ultima incinta isi continua traseul spre S pana in incinta din faza a doua.

În campania 2001 obiectivele cercetarii au fost urmatoarele: - sondarea terasei din sudul cetatii - verificarea stratigrafiei in zona cisternei - clarificarea raportului dintre ceea ce s-a considerat a fi cladirile interioare A si B - modul de constructie a capatului dinspre SE a cladirii interioare B - cercetarea bazei turnului din partea de NV a cetatii - sondaje de verificare pe partea de SV a cetatii - sondaje de verificare a relatiei dintre cladirea interioara A si prima incinta. În partea de E a cetatii a fost descoperita o moneda turceasca de argint, emisiune din timpul domniei lui Baiazid al II-lea (1481-1512), probabil din prima parte a domniei si un inel din bronz cu piatra. Piesele recuperate provin din o groapa facuta de cautatorii de comori. În urma sapaturilor a fost descoperit si un varf de lance utilizat in special de armatele din zona centrala a Europei la sfarsitul sec. XV si in cursul sec. XVI .

Descoperirile din campania anului 2001 demonstreaza ca cetatea a functionat cel putin si in a doua jumatate a sec. XV si probabil la inceputul sec. XVI.

În acest stadiu al cercetarilor de la Cetatea Caras, ridicarea topografica publicata de colectivul de cercetare si discutia pe marginea elementelor de arhitectura pastrate, ramane singura optiune rezonabila.

La exteriorul cetatii exista doua șanturi de aparare sapate in stanca de calcar, cu latimea masurata pe fundul santului de 5-6 m si adancimea de 2 m. Cetatea este orientata NV-SE, constructorii medievali adaptand planul fortificatie la caracteristicile terenului, aceasta avand forma unui poligon neregulat ce inchidea accesul dinspre cele trei zone vulnerabile ale promontoriului.

Un zid de incinta lung de circa 32 m marginea extremitatea nordica in timp ce zona vestica din fata santurilor de aparare era inchisa cu un zid ce avea un traseu usor curbat, pastrat pe o lungime de 20 m. Zidurile au fost construite din piatra de calcar inecata in mult mortar. Pentru protectia lor, acestea au fost acoperite cu pamant si piatra. Acestea au paramentul din blocuri cioplite





În final putem trage concluzia ca Cetatea Caras (Carasova) face parte din sistemul de fortificatii al regatului Maghiar, fiind asemanatoare ca arhitectura cu alte cetatii din Banatul montan. Momentul inaltarii acestei cetati este inca incert, se poate afla numai apeland la documentele cancelariei angevine iar acestea trebuie cautate la inceputul secolului al XIV-lea si e folosita probabil pana la inceputul secolului al XVI-lea [10].



Th. Trapcea, in StIB,1, 1969, p. 26-54, studiu cu extrem de multe inexactitati privind planimetria si cronologia fortificatiilor; St. Matei, op. Cit. , p.103-122; N.Secara, in Banatica,3,1975 p.303 -30; idem, in Tibiscus,4,1975, p 167-185; A. Bejan in Tibiscus,4,1975, p. 155-167

St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, II, 1979, p 246-250; A.A. Rusu, op. cit. , 155-167.

M. Holban, Din cronica relatiilor romano-maghiare in sec. XIII – XIV, Bucuresti, 1981, p. 85-89.

D. Teicu, Banatul Montan in Evul Mediu,   Ed. Banatica Timisoara, 1998

R. Theodorescu, op.cit. , p.320-321

Teicu, D., Cetati medievale din Banat, Ed. Banatica, Timisoara, 2009

D. Teicu, Banatul Montan in Evul Mediu, Ed. Banatica Timisoara, 1998

Teicu, D., Cetati medievale din Banat, Ed. Banatica, Timisoara, 2009

Cronica cercetarilor arheologice, www.cimec.ro

Teicu, D., Cetati medievale din Banat, Ed. Banatica, Timisoara, 2009








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




INCEPUTURILE APARITIEI STOICISMULUI
OBIECTIVE ISTORICE SI DE CULT - Castrul roman Jidava
Obiceiuri traditionale de peste an
STOICISMUL
PROMOVAREA FOLCLORULUI LOCAL
CAIETUL DE REGIE TEHNICA A SPECTACOLULUI
Folclorul in contemporaneitate
Farfurie traditionala din ceramica




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu