Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » asistenta sociala
CONSILIEREA SI ABORDAREA FUNCTIONALA A SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA IN SCOALA

CONSILIEREA SI ABORDAREA FUNCTIONALA A SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA IN SCOALA



CONSILIEREA SI ABORDAREA FUNCTIONALA A SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA IN SCOALA

INTRODUCERE

Societatea isi asigura supravietuirea prin educatia tinerelor generatii. Educatia este un fenomen social care poate fi descris si explicat, facut inteligibil din unghiuri de vedere diferite, in situatii diferite. Scoala poate transforma in avantaje sau in handicap particularitati (extra) scolare ale copiilor: felul de a fi, de a se comporta, de a vorbi, familiaritatea cu „codurile”, cu aluziile, cu subintelesurile, utilizate de educatori in clasa.

In societatea contemporana problemele familiale, sociale si economice cu care se confrunta populatia sunt destul de grave si nu pot fi ignorate. Ele genereaza de cele mai multe ori conflicte familiale, abuzuri de orice natura, violenta in familie, cu repercusiuni asupra dezvoltarii si formarii psihice, fizice si sociale ale copilului.




Tinerii exercita asupra celor mai in varsta o fascinatie nostalgica, uneori pentru a contempla ce au plamadit, alteori gandindu-se la viitor. Atunci cand este vorba de propriul copil, adultul devine mai tolerant. Cand este vorba de copiii altora, in general, face mai usor generalizari, acceptand mai lesne prejudecati. Cladim pentru copiii nostri cu speranta ca ei se vor inmulti, vor imbogati ce le-am lasat, ca ne vor depasi, vor ajunge adulti, ca vor fi re(cunoscuti) de bine de catre altii. De aceea, atunci cand au copii cu probleme, unora dintre parinti le vine greu sa constientizeze acest lucru sau pur si simplu nu pot sau nu doresc s-o faca.

In acest context, scoala are o mare putere de influenta asupra educatiei si formarii sociale ale copilului. Scoala este una dintre institutiile cele mai probabile de a fi sesizate si de a sesiza la randul ei forurilor competente cazurile care necesita asistenta sociala: copii cu probleme sociale si familiale, copii abuzati, copii victime ale violentei domestice, posibilitatea aparitiei abandonului scolar la anumiti copii datorat inadaptarii scolare, etc.

Din pacate insa, sunt situatii cand cadrele didactice nu pot sesiza existenta unor astfel de cazuri, fie ca nu sunt echipate pentru a face fata provocarilor pe care le implica rezolvarea acestora, fie ca evita sa o faca datorita parintilor care, de cele mai multe ori, nu sunt dispusi sa treaca printr-o serie de demersuri si interventii necesare in astfel de cazuri sau pur si simplu nu vor sa constientizeze impactul pe care-1 pot avea asupra copiilor.

Aici intervine rolul asistentului social, care, gratie locului pe care ar trebui sa-1 ocupe in cadrul scolii poate interveni pentru a ameliora sau chiar a rezolva problemele cu care se confrunta copiii si nu numai ei, evitandu-se la timp conflictele, aparitia abandonului scolar sau, mai grav, abuzul sau violenta asupra copilului.

1. Consilierea.

Nevoia de consiliere a crescut datorita complexitatii vietii. Consilierea este realizata de persoane abilitate si are in vedere sfatuirea, gasirea de alternative, sprijinirea si identificarea scopurilor, furnizarea de informatii privind particularitatile elevilor ca subiecti ai actiunii educative.

Pe o placa comemorativa la Universitatea din Wisconsin ( SUA) este incrustata definitia data consilierii de R.W.Strowig :

„ Consilierea inseamna multe lucruri. Ea este o tehnica de informare si evaluare. Ea este un mijloc de a modifica comportamentul. Ea este o experienta de comunicare. Dar mai mult decat atat, ea este o cautare in comun a sensului in viata omului, cu dezvoltarea dragostei ca element esential concomitent cu cautarea si consecintele ei. Pentru mine, restul este lipsit de importanta daca nu exista actiunea de cautare a sensului vietii. Intr-adevar, aceasta cautare este insasi viata, iar consilierea este numai o intensificare speciala a acestei cautari.” (Tomsa, Gh.., Casa de editura si presa „Viata romaneasca”, Bucuresti, 1999, p.23).

Se poate spune despre consiliere ca:

Este o relatie umana

Este o forma speciala de comunicare

Implica ascultarea

Previne situatiile de criza-rol proactiv

O persoana ajuta pe alta

O persoana ajuta un grup de persoane

O forma confidentiala de a oferi ajutor

Este bazata pe principiul dezvoltarii personale

Inseamna a-i ajuta pe altii sa-si identifice si sa-si clarifice problemele

Este o activitate desfasurata de profesionisti

Se ghideaza dupa anumite teorii si dupa metode specifice domeniului

Consilierea poate sa fie:

suportiva

informationala

vocationala

de criza

pastorala

educationala.

de dezvoltare personala

Aria de consiliere educationala se desfasoara pe trei compartimente:

Consilierea elevilor in probleme legate de : autocunoastere, imaginea de sine, adaptare si integrare scolara si sociala, crize generate de situatii conflictuale existente in familie, rezolvarea si depasirea unui conflict, etc.

Consultatii cu personalul didactic in probleme legate de: cunoasterea elevilor, intelegerea problemelor cu care se confrunta elevii, sprijin in dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului intre cerintele scolare si posibilitatile elevilor, in identificarea cauzelor inadaptarii scolare, optimizarea relatiei scoala-elev.

Consilierea parintilor in probleme legate de: cunoastere a propriilor copii, intelegerea nevoilor si a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc in integrarea familiala, scolara, sociala, sprijinirea scolii in educarea si in formarea sociala a copilului.

Reguli ale eficientei procesului de consiliere.

Dupa autorul american Charles Zastrow procesul de consiliere surprinde trei principale etape vazute din perspectiva asistentului social :

a. Constituirea relatiei ;

b. Explorarea problemei ;

c. Explorarea solutiilor alternative ;

Fiecarei etape prezentate mai sus ii corespund anumite cerinte pe care consilierul (asistentul social) trebuie sa le respecte pentru reusita actiunii.

In prima etapa, cea a constituirii relatiei consilierul trebuie sa tina cont de urmatoarele exigente:

sa intretina o atmosfera nondirectiva, unde clientul sa se simta in siguranta si sa se simta in stare sa-si comunice problemele

sa obtina increderea clientului ca este o persoana capabila de a-1 intelege si ajuta si ca este dispus sa o faca

sa analizeze in mod obiectiv cele relatate de client, avand mereu reactii empatice fata de cele relatate, fara a se lasa antrenat in izbucniri emotionale. Empatia este capacitatea de a intelege si reflecta ceea ce spune si simte clientul, pastrandu-ti integral capacitatea de a lua decizii neafectata de trairile emotionale. Asistentul social trebuie sa se plaseze mereu in locul clientului, sa-i inteleaga valorile si presiunile la care este supus.

sa abordeze o atitudine nemoralizatoare, intrucat asistentul social este chemat sa sprijine clientul, nu sa-1 judece



sa priveasca clientul ca pe un egal. Tratandu-ne clientul cu superioritate el nu va fi motivat sa vorbeasca despre problemele sale, mai ales daca elevul este clientul consilierii

sa utilizeze un vocabular adecvat puterii de intelegere a clientului

sa pastreze confidentialitatea celor discutate cu clientul in limitele in care cele dezvaluite de acesta nu semnaleaza un pericol social grav si iminent, sau un pericol iminent la adresa clientului

In etapa explorarii problemei in profunzime consilierul trebuie sa se ghideze dupa o serie de exigente.

Indiferent daca ni se pare ca am sesizat deja fondul problemei sau nu, etapa de explorare in profunzime a problemei trebuie realizata efectiv din trei motive principale :

ar putea sa existe probleme mai grave conexe cu problema in lucru, care nu au fost deja sesizate ;

fondul problemei s-ar putea sa nu-i fie inca foarte clar clientului ;

trebuie cercetate in profunzime reactiile clientului fata de problema, nevoile si asteptarile sale reale;

Explorarea problemei ca si intreg lucrul de caz se face impreuna cu clientul si pentru el. In acesta a doua faza trebuie explorata problema in intreaga sa extindere: de cat timp dureaza ?, ce cauze presupuse are ?, ce alte cauze ar putea sta la baza ei ?, ce simte clientul despre problema ?, care este starea sa fizica si emotionala ?, ce a intreprins deja pentru a face fata problemei si cu ce rezultate ?. Raspunsurile la aceste intrebari vor directiona desfasurarea ulterioara a consilierii.

Chiar daca aria problemei a fost conturata pot ramane detalii neluate in consideratie, detalii care ulterior se pot dovedi semnificative. Daca problema poate fi impartita in probleme mai mici sau in subprobleme, este momentul realizarii acestui lucru de catre asistentul social. Se va aborda cu prioritate acea problema sau parte a problemei care este cea mai stresanta pentru client, in masura in care este abordabila la acest nivel al interventiei.

Intrebarile trebuie puse in asa fel incat sa nu puna clientul intr-o situatie jenanta sau stresanta. Sinceritatea in relatia cu clientul este o conditie a reusitei interventiei.

Cea de-a treia etapa a procesului de consiliere implica explorarea solutiilor alternative, rolul asistentului social fiind acela de a indica posibile alternative si a explora impreuna cu clientul modalitatile concrete de aplicare a eventualelor solutii si consecintele aplicarii acestora.

Clientul are dreptul la autodeterminare, alegerea solutiei la problema sa ii apartine, impreuna cu alegerea ordinii desfasurarii interventiei. Atunci cand asistentul social alege in locul clientului una sau mai multe solutii pot aparea urmatoarele consecinte:

solutia se dovedeste nesatisfacatoare pentru client si acesta isi pierde increderea in asistent ;

solutia se dovedeste satisfacatoare pentru client si acesta devine dependent de consilier, pierzandu-si autonomia personala.

Dreptul clientului la autodeterminare poate fi incalcat doar atunci cand acesta alege un curs al evenimentelor cu un inalt grad de periculozitate sociala sau individuala. Aceeasi situatie permite si incalcarea dreptului clientului la confidentialitate, instiintarea clientului de aceasta incalcare fiind obligatorie.

Procesul de consiliere eficient impune ca asistentul social sa-si fi clarificat propriile valori, atitudini si convingeri, intelegand totodata modul in care aceasta ar putea sa-i afecteze munca.

Pentru a realiza cat mai eficient procesul de consiliere sunt necesare cateva reguli:

Confidentialitatea - presupune asigurarea clientului asupra caracterului privat al procesului de interventie, nedifuzarea informatiilor despre client sau obtinute de la client, decat cu acordul acestuia

( sau in conditiile impuse de lege ). Caracterul confidential al discutiei se mentioneaza de regula, inca de la inceput

Evitarea constructiilor preconcepute si a concluziilor premature - consilierul are misiunea de revaloriza experienta clientului, de a-1 ajuta sa identifice si sa exploreze solutiile alternative. Existenta unor incongruiente intre sistemul de valori ale clientului si cele ale consilierului poate afecta calitatea relatiei profesionale, daca asistentul social formuleaza aprecieri de natura valorica la adresa clientului, sau formuleaza sfaturi necerute.

Atitudine neconditionat pozitiva la adresa clientului - presupune eliminarea atitudinilor de „judecare” a manifestarilor celuilalt, judecare provenita in mod special din supralicitarea propriilor noastre „ puncte de vedere”, atitudini. Atitudinea fata de client trebuie sa fie sincera, evitandu-se tendinta de a emite judecati. Fundamentala pentru indeplinirea acestei conditii este reala si sincera „acceptare de sine” a consilierului, care va transmite aceasta valoare clientului sau.

Reactia empatica reprezinta intentia sincera si autentica a consilierului de a intelege clientul in totalitatea si complexitatea universului sau launtric, pe de o parte si a campurilor de interactiune sociala in care este implicat clientul, pe de alta parte. Tehnica cea mai utilizata este cea a „reflectarii empatice a sentimentelor”, in care consilierul comunica clientului ceea ce a inteles din relatarile acestuia.

Asistentul social care isi propune sa devina un consilier eficient ar trebui sa aiba in vedere o serie de abilitati si dispozitii personale:

- angajarea: implicare sincera ;

- sociabilitate demonstreaza, transmite dorinta sincera de a ajuta, de a raspunde nevoilor oricarui tip de client, indiferent de nivelul de educatie, social, varsta, etc.;

discretie confidentialitate ;

- empatia il intelege pe celalalt si se imagineaza in situatia lui;

echilibrul se simte confortabil cu propria sa persoana ;

obiectivitate nu critica direct sau indirect actiunile celorlalti ;

pozitivism natura optimista, disponibilitatea de a incuraja, lauda, aprecia;

responsabilitate asumarea raspunderii pentru desfasurarea procesului de consiliere ;

autenticitate adoptarea unor atitudini nefalsificate, intelegerea mesajului verbal si nonverbal;

abilitati de comunicare stie sa asculte intr-o maniera care incurajeaza interlocutorul, stie sa formuleze intrebarile potrivite, stie cand sa taca, nu emite raspunsuri preconfectionate, etc.

Abilitatile interpersonale, mai ales cele de comunicare, sunt esentiale in consiliere, strategiile avand un impact semnificativ asupra reactiilor si atitudinii celor consiliati. Comunicarea in consiliere este foarte importanta, deoarece presupune abilitatea de a schimba informatii si de a obtine raspunsuri atat prin intermediul raspunsului vocal cat si prin intermediul limbajului nonverbal, expresiile fetei, tinuta corpului, gesturi de aprobare, de intarire, de sustinere si incurajare.

Servicii oferite de asistenta sociala din scoala.

Asistentul social in scoala poate fi considerat liantul echipei de specialisti, dar si liantul dintre scoala si comunitate, inclusiv cu parintii.

a.         Furnizarea de servicii pentru elevi si familiile lor.





Aceasta dimensiune a profesiei de asistent social in scoala se realizeaza pe 4 coordonate:

identificarea precoce a elevilor cu risc de inadaptare sociala/ insucces scolar ;

consilierea elevilor si a parintilor ;

constituirea unor retele de socialitate si participarea elevului la rezolvarea problemelor scolii ;

servicii oferite elevilor cu CES si parintilor lor.

Identificarea precoce a elevilor cu risc de inadaptare sociala/ insucces scolar presupune :

- identificarea elevilor sau a grupurilor de elevi ce manifesta dificultati de adaptarea scolara ;

Ca indicii ai inadaptarii scolare se pot mentiona :

- conduita sociala in colectivul de elevi;

- atitudinea elevilor fata de necesitatea respectarii regulamentului scolar ;

- performante scazute la deprinderile academice de baza;

- dezinformarea parintilor cu privire la rezultatele scolare si la sarcinile de realizat si altele ;

Demersurile asistentului social din scoala vizeaza:

- identificarea cauzelor in mediul familial, daca a fost sau nu abuzat emotional sau fizic copilul, daca provine din familii foarte sarace fara resurse educationale sau daca familia respectiva devalorizeaza utilitatea educatiei scolare pentru copil;

- corelarea cauzelor inadaptarii scolare cu specificul psihologic al varstei (contestarea autoritatii adultului, accentuarea procesului de comparare sociala, originalitatea, etc.);

- sesizarea relatiei dintre fenomenul categorizare si scopurile competitionale propuse la o anumita scoala.

Consilierea elevilor si parintilor

Consilierea poate lua forma consilierii individuale sau in grup a elevilor, sau consilierea parintilor.

Consilierea individuala sau colectiva cu un anumit numar de elevi, presupune din partea asistentului social oferirea de informatii, sfaturi, sugestii, indrumare, pentru ca acestia (elevii) sa-si cunoasca mai bine abilitatile si trebuintele. Consilierea elevilor se va baza pe incredere, prietenie intre asistentul social si elev, pe suportul emotional oferit de acesta.

Consilierea parintilor are ca obiective :

sustinerea parintilor pentru a intelege adecvat trebuintele copiilor ;

ameliorarea practicilor educative ;

participarea parintilor la viata scolara ;

dezvoltarea abilitatii de rezolvare a conflictelor.

Parteneriatul parinti - scoala exprima necesitatea mentinerii legaturii scoala - familie, iar participarea parintilor la indeplinirea scopurilor scolii, exprima modalitatea in care acestia inteleg importanta si valoarea educatiei scolare.

In parteneriatul scoala - familie, asistentii sociali din scoala, vor stimula participarea parintiilor la unul sau mai multe din urmatoarele roluri (G. Neamtu, p. 840-841):

parintele ca learner, care se informeaza asupra modelului de conducere si a derularii procesului educativ din scoala ;

parintele voluntar in ajutarea profesorilor, oferindu-se ca resursa de invatare ;

parintele ca sustinator al motivatiei pozitive pentru invatarea scolara etc ;

parintele ofera informatii despre comportamentul in familie al copilului, fiind

astfel sursa complementara de informatie pentru scoala ;

parintele ca resursa educationala sustine cu experienta lui de viata si cognitiva invatarea elevilor ;

parintele ca initiator al schimbarii analizeaza critic procesul educativ si viata scolara, intervenind cu propuneri de ameliorare, unde si cand este cazul.

Consilierea parintilor trebuie sa respecte exigente asemanatoare cu cele ale consilierii elevilor, adica se va baza pe stabilirea unei relatii de incredere si pe identificarea trebuintelor acestora (parintilor).

Crearea retelelor de socialitate

Prin stimularea prieteniilor intre elevi si prin crearea unor oportunitati propice dezvoltarii relatiilor sociale, asistentul social din scoala poate influenta in bine adaptarea scolara a elevilor. Crearea retelelor de socialitate ar determina un ethos al scolii, prin care se ofera elevilor mai multe alternative de exprimare, valorizare, acces la statut .

Ethos- ul scolii presupune o serie de avantaje atat pentru elevi, cat si pentru profesori. Pentru elevi acesta ( ethos-ul) reprezinta:

cea mai oportuna alternativa de a-si cultiva interesele si talentele ;

cea mai buna alternativa de a invata sa-si asume responsabilitati ;

pregatirea pentru viata a elevilor ;

dezvoltarea maturitatii sociale ;

puterea de a accede la status ;

Pentru reprezentantii scolii, ethos-ul contribuie la pregatirea pentru viata a elevilor, ofera sanse egale de succes si afirmare si asigura deschiderea scolii catre valorile comunitatii.

Rolul asistentului social este acela de a cristaliza noile retelele de socialitate si de a incuraja toti elevii in asumarea de responsabilitati, de a-i sprijini in indeplinirea sarcinilor. Retelele de socialitate pot fi create in interiorul scolii dar si in afara scolii. Asistentul social poate incuraja programele de invatare intre elevii scolii si elevi cu CES (din scolile speciale).

Servicii oferite elevilor cu CES si parintilor lor

Asistentul social trebuie sa propuna observatii realiste pentru dobandirea autonomiei personale si sociale, sa identifice resursele oferite de familie, sa observe conduita copilului in familie si in scoala.

Asistentul social in relatia cu copilul cu CES are sarcina de a-i forma competentele specifice maturizarii sociale, pentru a se integra social si colectiv dar si sa-si formeze deprinderile de autonomie personala si sociala.

b.         Furnizarea de servicii pentru personalul educativ.

Asistentul social in scoala poate sa ofere informatii utile cadrelor didactice despre:



situatia sociala a elevului (care sunt elevii cu risc de abandon scolar, informarea despre contextul de unde provine elevul, participarea impreuna cu alti membrii ai echipei la evaluarea periodica a elevului etc);

centru de mediere al conflictelor, asistentul social in scoala poate interveni in solutionarea conflictelor dintre profesori - elev, profesor - profesor, profesori –parinti ;

dezvoltarea de relationare sociala la cadrele didactice. Asistentul social in scoala poate oferi sprijin cadrelor didactice pentru a-si dezvolta abilitatile de relationare sociala si sa sprijine profesorul in supravegherea propriului comportament, a comportamentului nonverval, dezvoltarea abilitatilor de asimilare, stabilirea increderii prin cunoastere, atitudine pozitiva fata de elev, dezvoltarea experientelor pozitive cu privire la elev ;

sustinerea in gestionarea nivelului de stres. Sursele de stres pot proveni din relatia cu elevii, cu parintii, cu colegii, din birocratia organizationala, din conflictul de roluri etc. Asistentul social in scoala trebuie sa creeze un cadru pentru ca profesorii sa-si poata exprima nemultumirile, nevoile, propunerile intr-o atmosfera de incredere. In acest sens, poate crea impreuna cu directorul scolii sedinte cu caracter informal unde se pot face cunoscute problemele, nevoile profesiei de dascal. Pe langa suportul oferit profesorilor pentru a-si exprima opiniile, asistentul social in scoala poate oferi si consiliere individuala pentru diminuarea nivelului de stres. Profesorii pot fi consiliati de asistentul social in scoala, in alcatuirea unui program planificat si respectat riguros. In planul respectiv se va estima timpul alocat fiecarei activitati, evidentierea stricta a activitatilor ce trebuie realizate la termen, delegarea in realizarea unor activitati, asigurarea, daca e nevoie a intimitatii (pentru a nu fi deranjat, alocarea unui timp anume pentru a se gandi la rolul sau de profesor etc.).

c. Furnizarea de servicii pentru personalul noneducativ al scolii.

In volumul coordonat de George Neamtu „Tratat de Asistenta Sociala”, acesta include in categoria personalului noneducativ al scolii: administratorul ( directorul de scoala), psihologul, medicul, logopedul, consilierul de orientare scolara si profesionala, paznicul, personalul de intretinere, laborantul, bibliotecarul, etc.

Asistentul social scolar este membru al unei echipei de specialisti, iar serviciile oferite colegilor sai, fac parte din atributiile sale in cadrul muncii in echipa.

Putem sintetiza sarcinile asistentului social din scoala, grupandu-le astfel (G. Neamtu, p. 851):

analizeaza impreuna cu directorul si cu echipa de specialisti cauzele inadaptarii scolare a unui elev sau a unui grup de elevi si formuleaza impreuna strategiile de actiune corespunzatoare, in vederea ameliorarii acesteia;

dezvolta relatii de cooperare cu agentii sau institutiile din comunitate pentru a sponsoriza sau sprijini diferitele activitati educative ;

ofera informatii si alcatuieste planuri terapeutice de recuperare impreuna cu echipa de specialisti, pentru un elev cu cerinte educative speciale sau pentru un grup de astfel de elevi. Planul individualizat de servicii pentru recuperarea - integrarea unui elev cu cerinte educative speciale este consecinta coordonarii opiniilor tuturor specialistilor;

coopereaza si isi ofera serviciile in domeniul protectiei copilului, prin stimularea tuturor membrilor personalului scolii;

participa impreuna cu directorul scolii la identificarea nevoilor de formare ale cadrelor didactice din scoala respectiva si participa la conceperea unui plan de formare pentru cadrele didactice.

d. Furnizarea de servicii pentru comunitate

Asistentii sociali din scoala au ca sarcini profesionale in cadrul acestor servicii urmatoarele:

asistarea familiilor in utilizarea resurselor existente in comunitate ;

oferirea de informatii parintilor despre organizatiile specializate in protectia drepturilor, despre asociatiile caritabile, serviciile medicale, serviciile juridice, etc.;

antrenarea elevilor in activitati de voluntariat pentru persoanele aflate in nevoie ;

prevenirea delincventei juvenile, a altor fenomene disfunctionale (alcoolismul, toxicomania, vandalismul). Problemele scolii nu pot fi tratate separat de problemele comunitatii, de exemplu, inadaptarea scolara si delincventa juvenila sunt caracterizate de o relatie cauzala circulara (conduita devianta din societate este reprodusa in scoala).

Se poate concluziona ca, asistentul social in scoala trebuie sa conceapa strategii de prevenire a inadaptarii. Exmatricularile sau suspendarile pe perioade determinate ale elevilor devianti permit contactul cu alti devianti. Astfel, o strategie eficienta de prevenire a deviantei in scoala are ca punct de plecare relatia complexa scoala - comunitate.

Asistenta sociala in scoala are rolul de a ameliora relatia dintre scoala si celelalte institutii ale comunitatii, astfel se face adaptarea scolara a tuturor elevilor, consecinta fiind diminuarea problemelor de integrare sociala.

e. Realizarea unor sarcini administrative si profesionale specifice asistentului social in scoala.

Asistentul social in scoala ar trebui sa faca parte din consiliul de conducere al scolii deoarece are ca sarcini administrative (G. Neamtu p. 854) :

elaborarea politicilor scolare ;

gestionarea relatiilor din interiorul scolii;

gestionarea relatiilor dintre scoala si comunitate;

gestionarea resurselor pentru variate programe educative etc.

Asistentul social este preocupat si de propria formare continua (informarea de specialitate, participare la manifestari de profil, schimb de experienta, difuzarea rezultatelor obtinute din practica etc.) nefiind ocolit de numeroase conflicte de roluri (de exemplu ce interes serveste al copilului cu CES sau al copilului normal, colegii inteleg eficacitatea actiunilor sale sau nu etc.).

Concluzii

Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai des despre probleme ca: adaptare sociala si scolara, abandon de orice natura, violenta asupra copilului si nu numai, inexistenta resurselor materiale si financiare, copii abandonati, etc., nevoia de asistenta sociala si consiliere de specialitate este mai acuta ca oricand. Lipsurile materiale pot induce complexe de inferioritate de natura sociala care afecteaza functionarea sociala a copiilor.

In cadrul serviciilor de asistenta sociala, asistenta sociala scolara ar trebui sa ocupe un rol deosebit, care sa duca la o centrare reala si sistematica a scolii pe copil, pe ceea ce inseamna el pentru viitor. Existenta unei persoane specializate in scoala, in afara de psiholog ar putea rezolva o serie de probleme si conflicte care apar in interiorul ei.

BIBLIOGRAFIE

1. Cadariu, L., Asistenta sociala in scoala, Editura Eurobit, Timisoara, 2005

2. Neamtu, G., Tratat de asistenta sociala, Editura Polirom, Iasi,2004

3. Tacsi, L., Asistenta sociala in scoala. Note de curs, Universitatea de Vest Timisoara, 2004.

4. Tomsa, Gh.., Casa de editura si presa „Viata romaneasca”, Bucuresti, 1999.

5. Ungureanu, D., Educatia integrata si scoala incluziva, Editura de Vest, Timisoara, 2000.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Asistarea copilului in sistemul de protectie a copilului
Parinte – mama prostituata
Plasament familial - privire retrospectiva si context international
FAMILIA MONOPARENTALA - DELIMITARI CONCEPTUALE
Tipuri de servicii sociale destinate persoanelor varstnice
CONSILIEREA SI ABORDAREA FUNCTIONALA A SERVICIILOR DE ASISTENTA SOCIALA IN SCOALA
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI
PREFIGURAREA ROLULUI ASISTENTULUI SOCIAL IN CONSILIEREA MAMELOR AFLATE IN DIFICULTATE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu