Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » asistenta sociala
Violenta in familie prezentata in presa

Violenta in familie prezentata in presa


UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA"

FACULTATEA DE FILOSOFIE

MASTER "STRATEGII PERSUASIVE IN RELATII PUBLICE, MASS-MEDIA, PUBLICITATE"

VIOLENTA IN FAMILIE

PREZENTATA IN PRESA DIN ROMANIA



VIOLENTA IN FAMILIE PREZENTATA IN PRESA

Amploarea violentei domestice constituie, in prezent, una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confrunta societatile contemporane, inclusiv Romania. Presa scrisa cat si audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, senzationale, cum sunt abuzul asupra copilului, maltratarea partenerei, parintilor, batranilor si pana la cele mai putin socante- dar nu mai putin vinovate- cum ar fi violentele verbale, psihice, sociale, toate sustinute de o abundenta de imagini violente, se perinda zilnic in fata ochilor nostri.

In ultimii ani fenomenul 'violentei in familie' a devenit din ce in ce mai mediatizat, pe toate canalele media, datorita cresterii ingrijoratoare a cazurilor de violenta petrecute in familie.

Pe langa televiziune, presa joaca un rol important in mediatizarea si problematizarea fenomenului, ea reprezentand si un mijloc de prevenire a acestuia. In multe cazuri, insa, aceasta isi rezerva doar dreptul de a prezenta cazurile de violenta ca o modalitate de atragere a cititorilor prin senzational, evitand implicarea.

Pentru a avea o imagine cat mai completa si mai adecvata asupra actelor de violenta familiala cele mai mediatizate, am realizat o analiza de presa care si-a propus sa evidentieze cateva dintre componentele sau consecintele acestor acte, in raport cu caracteristicile cele mai comune ale agresorilor si victimelor, precum si modul de prezentare a acestora in presa scrisa.

Cercetarea mai pune in discutie pe langa maniera actuala de mediatizare a cazurilor de violenta domestica si problema impactului acestei mediatizarii ('popularizarii'), precum si motivele pentru care media prefera doar relatarile si nu analizele si anchetele.

In studiul nostru ne-am oprit asupra a doua ziare (Libertatea si Ziarul de Iasi), unul national si unul local, considerandu-le reprezentative pentru peisajul ziaristic local si national, cu atat mai mult cu cat cele doua cotidiane promoveaza doua stiluri jurnalistice, doua tipuri de discurs diferite.

Lucrarea de fata nu-si propune sa epuizeze subiectul, ci poate doar sa trezeasca interesul pentru o problema sociala grava cu care se confrunta societatea moderna.

Un asemenea demers este util in masura in care violenta familiala este o problema sociala grava care necesita atentie si interventie.

1.1. Definirea fenomenului violentei in familie

Violenta este una dintre marile probleme ale societatii contemporane. Presa scrisa cat si audiovizuala, informeaza in permanenta cu privire la manifestari diverse ale acestui fenomen social. De la formele cele mai agresive, cum sunt razboaiele ori crimele terifiante, batai, violuri, furturi, distrugeri de bunuri si pana la cele mai putin socante -dar nu mai putin vinovate- cum ar fi violentele verbale, psihice, toate acestea sustinute de o abundenta de imagini violente, se perinda zilnic in fata ochilor nostri.

Interventia si prevenirea unui astfel de fenomen nu se poate face decat daca ii sunt cunoscute cauzele, originile, formele de manifestare si posibilitatile de prevenire.

Violenta, in sens general, semnifica utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii vointei asupra altora (Radulescu M.S., 1993).

Din punct de vedere juridic, violenta inseamna folosirea fortei fizice sau a altor mijloace persuasive pentru a aduce prejudicii unor bunuri sau o vatamare a integritatii unei persoane.

In acest sens, un act de violenta are, de cele mai multe ori, un caracter premeditat, fiind 'elaborat cu intentie sau semnificand intetia de a produce o suferinta sau un prejudiciu fizic altei persoane' ( Straus A.M., 1991).

In context psihologic, violenta desemneaza comportamentul agresiv manifestat, cel mai adesea, ca urmare a unor frustrari, care nu pot fi defulate pe cai dezirabile social.

Din punct de vedere clinic o definitie larg acceptata a violentei domestice este aceea formulata de Stark si Flitcraft (1996):

"Violeta domestica este o amenintare sau provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie".

Prin urmare, violenta in familie se manifesta intotdeauna in cadrul unei relatii intime, in spatiul restrans si privat. Este o combinatie de comportamente de atac fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica pe care un partener le manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatii de convietuire in acelasi spatiu.

Dincolo de multitudinea sensurilor care i se asociaza, violenta este un abuz de putere, fiind legata, aproape intotdeauna, de o pozitie de putere si de impunerea acestei puteri asupra celorlalti.

1.2. Forme de violenta in familie

In literatura de specialitate exista mai multe clasificari ale formelor de violenta.

Una dintre clasificarile specifice ale violentei, ilustrata in literatura de specialitate, vizeaza scopurile si motivatiile agresorului.

Exista dupa opinia specialistilor doua tipuri de violenta si doua categorii de agresori (Neculau, 2003):

Violenta expresiva

  • care defineste pe acei agresori care tind sa 'explodeze' in situatiile conflictuale, neavand resursele necesare pentru a se controla. Un asemenea tip de violenta este determinat, fie de deficitele existente in capacitatile de comunicare cu ceilalti si in controlul exercitat asupra situatiei, fie de repertoriul limitat de strategii interpersonale necesare pentru solutionarea situatiei, sunt de parere specialistii. Un agresor expresiv seamana, astfel, cu un 'isteric inghesuit intr-un colt' al carei violenta este o expresie a panicii care-l domina;

Violenta instrumentala

  • care caracterizeaza pe acei agresori carora nu le lipsesc capacitatile intelectuale si sociale pentru a se controla si a caror acte de violenta nu au un caracter impulsiv. Asemenea tip de violenta este 'rationalizata', controlata si dirijata, in mod constient, asupra unei anumite victime, pentru a atinge un anumit rezultat si anume, coercitia si controlul victimei respective.

Violenta domestica este o combinatie de comportamente de atac fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica, pe care un partener le manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatiile de convietuire in acelasi spatiu. Violenta domestica, se considera si violenta manifestata impotriva copiilor de catre persoanele varstnice in cadrul domestic.

Prin urmare, formele recunoscute de abuz domestic sunt: abuzul fizic, abuzul sexual, emotional/ psihologic, economic, social. De notat ca, un abuz se poate incadra ca atare tinand cont de frecventa, intensitatea si durata cu care el se produce.

a) Abuzul fizic este forma cea mai raportata de abuz, aceasta nu inseamna ca este neaparat forma cea mai frecventa si poate include:

lovire cu palma, cu pumnii, tras de par, zgariere, ruperea oaselor, arsuri, rasucirea bratelor, izbirea victimei de pereti sau mobila, aruncarea de obiecte si folosirea armelor etc.

include de asemenea si distrugerea bunurilor din casa, a mobilei, omorarea animalelor domestice, negarea trebuintelor de baza (deprivarea de somn si/sau alimentatiei)

atacurile pot fi amenintari la integritatea corporala (oase rupte, raniri serioase). O mare parte a victimelor sunt amenintate cu moartea, cu arme (cutite, topoare, arme de foc).

Violenta fizica se poate solda cu moartea si adesea duce la vatamari fizice grave.

Exemplu

".A urmat mutilarea: timp de 15 minute, bestia si-a pus in practica ideile macabre. Mai intai i-a taiat obrazul drept si apoi stangul. A urmat 'scoaterea' cu lama a unui tatuaj de pe umarul stang al Cristinei. Deoarece carnagiul nu a fost suficient, Marolicaru a taiat cu lama si pulpa sosiei. Cand a vazut cum tasneste sangele din picior, Marolicaru a incercat sa o coase cu sarma. 'Mi-a spus ca trece daca ma coase, ca a vazut el rani mai urate ca a mea cusute cu sarma.' (Ziarul de Iasi, 2003).

b) Abuzul sexual: violenta sexuala in familie este o forma de violenta domestica.

Contactul sexual fara consimtamant este considerat atac sexual. Atacul sexual nu presupune neaparat folosirea fortei fizice, el poate fi "realizat" prin metode de intimidare, hartuire, amenintare, constrangere.

"Abuzul sexual este orice contact sexual nedorit de catre partener. Multi barbati continua sa creada ca au dreptul nelimitat de a avea contact sexual cu sotiile lor."(Muntean D., 2002)

Exemple de abuz sexual: glume deochiate, o trateaza ca pe un obiect sexual, ii critica sexualitatea, o categorizeaza ca frigida, tarfa, gelozie extrema, o forteaza sa intretina relatii sexuale sau cu el sau cu alti barbati, foloseste obiecte sau arme in actele sexuale, sadism, mutilare.

Exemplu

'.Ma trezea noapte in pumni sa facem sex', povesteste Ioana, o femeie frumoasa de 37 de ani, despre cosmarul casniciei ei. Tanara a cerut sprijinul Centrului de Mediere si Securitate Comunitara, care ofera sprijin si adapost femeilor agresate de barbatii lor. 15 ani de prizonierat in propria-i casa. La atat se rezuma casnicia unei femei de 37 de ani, casatorita cu un cadru militar, angajat model la serviciu. Bataile, violurile intrafamiliale bestiale, agresiunile de tot felul au devenit lucruri 'normale' in viata ei. Infernul pe care-l traieste zi de zi in casa transformata in inchisoare a impins-o la un gest disperat: sa fuga de-acasa si sa vorbeasca despre drama ei in fata unor straini.".(Ziarul de Iasi, 2003)

c) Abuzul psihologic cuprinde, ca si comportamente manifestate de catre abuzator: degradarea continua si umilirea partenerei (este numita proasta, urata, infidela, parinte denaturat ) ori alte apelative de acest gen care pot indica existenta sau potentialul de violenta domestica.

Amenintarile cu violenta fizica si izbucnirile verbale violente induc in victima sentimente de teroare, scaderea in timp a stimei de sine, neincredere in sine si sentimente de neajutorare care o impiedica mult timp sa incerce iesirea din relatia abuziva.

Exemplu

".Ma simt ca un obiect de care trag toti si pe care nu il iubeste nimeni', povesteste Irina. Cosmarul profesoarei este identic cu al altor femei de la Centru: batute cu cureaua, cu pumnii, tarate de par prin casa. 'M-am intors odata acasa cu copilul de la piata. El era in pat cu o alta femeie. S-a uitat lung la mine si mi-a spus ca sunt atat de proasta ca n-am sa fiu niciodata in stare sa inteleg lucrurile astea Si, culmea, este foarte gelos, chiar fara motiv. Daca merge cu mine pe strada, zice ca ii este rusine de cum arat. Daca insa i se pare ca se uita vreun barbat la mine, ma face curva. In mijlocul strazii incepe cearta si palmuirile. Trebuie mereu sa cedez; el zice ca are intotdeauna dreptate', spune  Mariana, o telefonista care a trecut si ea prin adapostul de la Centru si care, ca multe alte femei, s-a reintors in locuinta agresorului."(Ziarul de Iasi, 2003)

d ) Abuzul emotional este folosit in manipularea si controlul partenerului.

Are consecinte grave pe termen lung pentru persoana abuzata. Acest tip de abuz este factor central in abuzul intrafamilial.

Exemplu

'.Imi spune ca nu sunt buna de nimic, ca din cauza mea este nervos si din cauza mea ma bate. Cand ajunge acasa, face militarie cu mine si cu copiii. Trebuie sa-i dam raportul cu privire la tot ce-am facut cat el a fost la serviciu. Cand se apropie ora sa vina acasa, imi creste tensiunea si intru in panica. Ma intreb: Astazi ce-o sa-mi mai faca? Mi-e foarte frica de el', spune Ioana, si in ochi i se citeste groaza. Din cauza depresiilor, femeia a fost internata de trei ori la Spitalul 'Socola'. Iar acest lucru a fost un motiv pentru barbatul ei sa-i repete in timpul batailor ca este nebuna...'Trebuie sa ma gaseasca acasa. Nu pot sa fac nimic. Mi-e foarte frica. Mi-a spus ca ma nenoroceste daca afla ca-i fac probleme la serviciu sau ma plang cuiva. Spune ca ii cunoaste pe toti. "Te gasesc si in gaura de sarpe si te omor", imi spune. 'Ma forteaza sa ma omor, sa ma arunc pe geam. Dar eu nu vreau sa mor'.(Ziarul de Iasi, 2003).

d) Abuzul economic

Este o forma de violenta psihologica pasiva, care presupune oprirea accesului victimei la bani sau la alte mijloace economice

Exemple de abuz economic:

interzicerea angajarii sau gasirii unei slujbe in afara casei si castigarea unui venit care sa-i confere femeii independenta;

neacceptarea participarii ei la decizii referitoare la cheltuirea banilor;

criticarea pentru proasta gestiune a banilor;

refuza sa-i dea bani pentru necesitatile de baza (haine, mancare etc.)

Exemplu

".Irina este profesoara, si stie din plin acest lucru. A simtit-o pe propria piele. 'Mi-a spus ca nu m-a iubit niciodata. Ca m-a luat din interes. Daca nu sunt bani destui in casa, imi zice ca eu sunt de vina, ca nu muncesc mai mult, ca nu gandesc ca sa fac bani. Am crescut doi copii si ce au vazut la tatal lor aplica acum pe mine, cand sunt mari. Ma trateaza la fel ca tatal."(Ziarul de Iasi, 2003).

e) Abuzul social duce de cele mai multe ori la izolarea victimei si incapacitarea ei de a iesi din situatia de violenta.

Include abuz verbal in fata altor persoane, umiliri, glume, criticism referitor la greutatea femeii, aspectul, sexualitatea, inteligenta sa, comportamente de control (ex. urmarirea ei la serviciu, telefoane la serviciu si prieteni pentru a o verifica, acuzatii de infidelitate, izolarea prin denigrare in fata prietenilor si familiei, ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-si infuria sotul; incuiarea sa in sau inafara casei, interzicerea accesului la telefon, n-o lasa sa foloseasca masina etc.)

"Rezultatul este umilirea publica a femeii si izolarea sa de prieteni si membrii familiei sale." ( Muntean D., 2002)

Exemplu

"Intr-o noapte a venit beat, m-a tarat de par jos din pat, m-a dezbracat cu forta si m-a aruncat pe casa scarii, in frig. Era iarna si m-a incuiat pe din afara. Mi-a spus ca acolo merit sa stau. M-am rugat mai bine de o ora, pana la patru dimineata, sa ma lase sa intru in casa. Intr-un tarziu, s-a trezit unul dintre copiii mei', povesteste Elena, una dintre locatarele adapostului pentru femeile agresate, gestionat de Centrul de Mediere si Securitate Comunitara.."(Ziarul de Iasi, 2003)

De cele mai multe ori aceste forme de violenta domestica sunt interconectate. Abuzul fizic este adesea insotit sau precedat de abuzul verbal si psihologic si urmat de cel sexual.

1.3. Cauze generale si specifice ale violentei in familie

Potrivit Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii printre persoanele cele mai frecvent agresate in familie se numara minorii sau adolescentii, varstnicii, partenerele si nu in ultimul rand partenerii de cuplu.

1.3.1.Cauze ale abuzului asupra femeilor

In opinia lui Del Martin (1981) si Roz M. (1982), factorii specifici care determina sau favorizeaza violenta intrafamiliala sunt:

Conflictele legate de modul de administrare a bugetului familial

Desi pot aparea si numeroase exceptii, responsabilitatea administrarii bugetului revine sotului (concubinului), care decide, de cele mai multe ori, singur, natura cheltuielilor gospodariei. Atunci cand partenera de cuplu "deturneaza" o parte din aceste cheltuieli, in scopul cumpararii unor produse de uz personal (haine sau cosmetice, de exemplu), pot aparea situatii acute de conflict care pot degenera usor in acte de violenta

Violenta domestica -asa cum indica datele mai multor cercetari- este mai raspandita in acele familii caracterizate prin saracie si inegalitate intre membri, unde se manifesta, cu duritate, pozitia dominatoare si autoritara a partenerului de cuplu.

Consumul de alcool si alcoolismul, in general

Asa cum reiese si din analiza de presa, numeroase incidente intre soti au loc atunci cand unul sau ambii parteneri a consumat alcool.

Consumul de alcool, in general, alcoolismul in special, conduc la violenta, nefiind, insa, cauze, ci factori agravanti sau favorizanti ai violentei intrafamiliale (Radulescu S. M., 2001).

Alcoolul poate conduce la acte de agresiune, mai ales in cazurile in care subiectii consumatori, barbati sau femei, sunt plasati in situatii de conflict, amenintatoare sau "provocatoare", ori considerate ca atare de insisi subiectii.

Gelozia

"Suntem gelosi pe ceea ce posedam si invidiosi pe ceea ce poseda altii, iar adevarata gelozie este cea amoroasa " (Paunescu C., 1994)

Studii psihologice au aratat ca, in multe cazuri de gelozie, sotul este dominat de un puternic sentiment de insecuritate si de abandon, care ii invadeaza imaginatia sub forma unui veritabil complex "Othello". Prin urmare, el suspecteaza orice gest sau orice cuvant al partenerei, chiar daca, in realitate, aceasta ii este extrem de fidela.

Probleme sexuale ale cuplului

In multe dintre cazuri, gelozia sotului si, implicit, comportamentul sau violent se datoreaza unor probleme sexuale, asa cum sunt impotenta sa ori frigiditatea sotiei.

Daca partenerul are indoieli asupra virilitatii sale sau asupra dorintei sexuale a sotiei, el poate, adeseori, sa o suspecteze de infidelitate, negand pana si paternitatea sa proprie asupra copiilor rezultati din convietuirea comuna.

Brutalitatea sotului determina, de fapt, cele mai multe cazuri de incompatibilitate sexuala intre parteneri, astfel ca sotia nu mai raspunde adecvat avansurilor sexuale ale acestuia, motiv pentru care gelozia si violenta acestuia se amplifica.

Neintelegerile sexuale din timpul casatoriei, datorate unor disfunctii, determina o pondere importanta din cazurile de violenta familiala.(Roy M., 1982)

Certurile cu privire la copiii rezultati din convietuirea comuna sau cu un alt partener

Acte de agresiune familiala se petrec si atunci, cand sotul ori concubinul resimte existenta copiilor rezultati fie din convietuirea comuna, fie dintr-un mariaj anterior al sotiei sau concubinei, ca o "amenintare" pentru relatia personala cu aceasta.

Violenta conjugala poate aparea si in situatiile in care partenerii de cuplu nu se pun de acord in legatura cu modalitatile cele mai adecvate de crestere si educatie a copiilor.De obicei, barbatii considera ca cea mai buna modalitate de disciplinare a copiilor o constiuie bataia, apreciere care poate intra in conflict cu conceptia partenerei. De aici apar numeroase certuri sau conflicte care degenereaza usor in acte de violenta indreptate contra sotiei (concubinei) si a copiilor.

Dorinta partenerei de a deveni independenta economic

Multe dintre actele violente apar in acele familii in care sotul se considera "lider instrumental " si unicul cap de familie, refuzand ca sotia sa lucreze sau sa se instruiasca in afara caminului. Orice "scurcircuitare" a rolului economic dominant al partenerului atrage dupa sine o serie de frustrari personale, care determina, la randul lor, alterari ale altor roluri ale barbatului. O asemenea scurt circuitare tinde sa ameninte sistemul traditional de autoritate din familie, elaborarea deciziei si interactiunile obisnuite dintre membri ( Stroup L.A., 1996 , Segalen M., 1981).

Aceiasi autori sunt de parere ca dorinta partenerei de a-si cauta o ocupatie sau de a-si ridica statusul educational este interpretata, adeseori, ca un "atentat " la adresa statusului propriu si a responsabilitatilor traditionale care trebuie sa revina barbatului si femeii in camin.

In general, spre deosebire de acele femei care au un status economic, femeile dependente economic de partener sunt mai frecvent maltratate sau abuzate si foarte putine actioneaza pentru a se apara sau a evita victimizarea. Independenta economica a femeii, cu toate ca poate determina amplificarea conflictelor din familie, actioneaza, totusi, ca un factor de protectie contra violentei sotului (Radulescu S. M., 2001).

Alti factori care favorizeaza, precipita sau determina violenta in familie sunt: saracia (asociata cu sentimentul de esec si de frustrare), somajul (asociat cu sentimentul de insecuritate) si stresul, in general asociat cu diferite evenimente familiale neplacute sau cu orice schimbare majora care afecteza viata cuplului: pierderea locului de munca, un deces in familie, o sarcina nedorita, inaintarea in varsta, agravarea unor boli etc).

"Se vor sesiza de acum incolo?"

".Motivele pentru care atat de multe femei, circa jumatate, sunt batute de sotii sau concubinii lor sunt dintre cele mai incredibile prin banalitatea lor. Mancarea prost facuta, dezordinea din casa sau insusi faptul ca sotul vine ametit de bautura acasa, sunt tot atatea motive 'serioase' pentru aplicarea unei corectii. Numarul mare de astfel de agresiuni, sumele imense care se cheltuiesc pentru diagnosticarea si tratarea acestor persoane, au facut ca totul sa fie privit ca un fenomen social care ia o tot mai mare amploare. Aparitia Legii nr.127 privind prevenirea si combaterea violentelor in familie, intrata in vigoare lunea trecuta, are ca scop tocmai stoparea acestui fenomen.."(Ziarul de Iasi, 2003)

1.3.2 Cauze ale abuzului asupra copiilor

Conform clasificarii lui Marceline Gabel (1999), la baza tuturor formelor de abuz stau urmatorii factori principali:

-factori socio-economici minimi, care determina un nivel minim de subzistenta a familiei;

-factori psihologici (handicapuri psihice, comportament deviant, abuz de droguri, alcool);

-factori educationali - nivel educational minim, nivel socio-cultural redus;

-factori legati de istoria familiei - somaj, separare, divort, doliu, etc.;

-factori de mediu;

-factori de ordin interactiv - relationare, comunicare, etc.;

-factori legati de dezvoltarea normala a copilului - tulburari de somn, enurezis, refuz alimentar, etc.;

-factori legati de caracteristicile fizice, psihice sau comportamentale ale unui copil (ex: un copil nu corespunde cerintelor excesive sau imaginare ale parintelui).

Factorii, enumerati mai sus, pot fi regrupati in trei mari categorii:

dupa caracteristicile parintilor, care cuprinde: nivelul socio-educational scazut, consumul excesiv de alcool, existenta unui handicap mental, nivelul intelectual scazut, cazierul judiciar si comportamentul deviant al unuia dintre parinti, varsta mica a mamei la nastere etc.

dupa caracteristicile legate de contextul familial si de mediu social, categorie ce cuprinde: nivelul minim de subzistenta, violenta domestica, familie numeroasa, schimbare in mod repetat a domiciliului, existenta unor legaturi extra-conjugale; aceasta reprezinta categoria de deviante familiale cu implicatii directe asupra copilului;

dupa caracteristicile copilului, cuprinzand aici probleme legate de starea de sanatate fizica si mentala a copilului, probleme de comportament si dezvoltare a acestuia; pornind de la existenta acestor factori, parintii pot considera ca minorul nu corespunde standardelor imaginare impuse de ei.

Familiile in care maltratarea are un caracter repetitiv au retele sociale reduse, nu stiu sa foloseasca resursele comunitatii, au o participare sociala redusa si chiar se poate vorbi de o izolare a acestora, care duce la aparitia unor disfunctionalitati in cadrul familiei, si poate astfel participa la etiologia maltratarii.

Astfel, trebuie sa se tina cont de relatiile sociale ale parintilor si ale copilului, care afecteaza in mod direct sau indirect dezvoltarea acestuia. Relatiile sociale actioneaza ca un filtru in interactiunea dintre copil si societate, si ele se pot dovedi extrem de importante pentru rezolvarea adecvata a problemelor in situatiile de criza, functionand, de multe ori, ca sursa de protectie si suport a copilului maltratat.

1.3.3. Maltratarea varstnicilor de catre copiii si sustinatorii lor legali

O forma aparte de violenta in cadrul familiei o constituie cea indreptata contra varstnilor, constand in neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii ori rude apropiate.

"Ideea ca cineva va escroca sau va jefui o persoana in etate este tulburatoare; dar aceea ca un membru al familiei isi va maltrata fizic un parinte in varsta este de neconceput", ( Bassis S.M., Gelles J.R., Levine A.M, 1982)

Cercetarile au demonstrat ca numarul de maltratari ale persoanelor varstnice este aproape la fel de mare ca si cel al maltratarilor copiilor, dar nu toate cazurile ajung la cunostinta publicului sau a autoritatilor.

Abuzul sau violenta contra batranilor este, adeseori, parte componenta a unui model cultural perpetuat de la o generatiela alta (Correctional Service Canada, 1988, citat de Radulescu S.M., 2001)

Reactiile de agresivitate contra batranilor cuprind o multitudine de forme, de la neglijarea trebuintelor lor materiale si spirituale, la administrarea unor calmante sau alcool pentru a-i face mai usor de manevrat ( de exemplu pentru semnarea unor acte avantajoase pentru "sustinatorii " legali ) si pana la violenta fizica propriu-zisa.

Multe dintre aceste acte de violenta indreptate impotriva varstnicilor se finalizeaza tragic, fie prin spitalizarea, fie prin decesul victimei.

Cazuri de infractiuni violente comise asupra varstnicilor, finalizate fie prin spitalizarea, fie prin moartea victimei (Sursa: Libertatea, 2002)

"Si-a atacat tatal si s-a sinucis"

"In casa parinteasca Mihaiesti-Olt, bucuresteanul Petru Petre (43 ani) s-a certat cu tatal sau, Radu Petre si i-a dat cu toporul in cap, ranindu-l grav. Apoi s-a sinucis, aruncandu-se in fata unui tren."

"La betie, si-a omorat tatal"

"Cu mintea incetosata de bautura, Tudorel Babei, din Cornu-Constanta, n-a mai tinut cont de nimic si a sarit cu pumnii la tatal sau, Dobre Babei, care-l certa. Batranul a cazut, lovindu-se cu capul de o placa din beton. A murit dupa trei zile, iar fiul a fost arestat."

"Bunica ucisa, mama ranita"

" Marti la pranz, Constantin Iacob (34 ani, cunoscut in comuna Scutelnici-Buzau ca fiind nebun), s-a infuriat din senin si s-a repezit inarmat cu o grebla si un cutit asupra bunicii si a mamei sale. Prima a fost rapusa, iar cealalta abia a scapat cu viata, dar ranita grav".

1.4. Profilul psihologic al familiei afectate de violenta

Familii cu violenta domestica regasim in toate straturile sociale, indiferent de nivel de scolarizare, pozitie sociala, surse de venit, conditii de locuit, varsta sau etnie.

Analiza de presa si statisticile realizate o demonstreaza.

"Proportie egala intre sat si oras"

".. Zilnic, in spitalele iesene se interneaza, in medie, cate 4-5 femei batute de sotii sau fiii lor.

Proportia dintre cele din mediul urban si cel rural este cam egala, ceea ce arata ca femeile sunt batute si la sate si la orase, chit ca se spune ca educatia este mult raspandita printre cei de la oras. Aceste femei sunt din categoria celor care, in urma loviturilor primite, au probleme grave de sanatate: coaste rupte, fracturi de membre, traumatisme craniene sau leziuni ale organelor interne. Dincolo de imaginea acestor femei suferinde de pe patul de spital, multe dintre femeile agresate prefera sa 'doseasca' suferinta fizica si sa se ingrijeasca singure acasa, de rusine ca ar putea intra in 'gura targului'.

Asa se face ca aceste femei, fie ca este o simpla taranca sau o simpla muncitoare, fie ca este profesoara universitara, sunt adeptele zicalei 'rufele murdare se spala in familie'.(Ziarul de Iasi, 2002)

Studiile arata ca agresorii au avut , in 75% din cazuri, copilarii violentate. Ei au fost victimele unor abuzuri provocate de adultii din jur, cei care aveau responsabilitatea de a le raspunde nevoilor. Nu sunt persoane sigure pe ele, cu un clar sentiment al valorii personale. Sunt incapabili de a-si identifica sentimentele si manifesta o instabilitate de atitudine. Sunt gelosi, posesivi in relatiile cu partenerele pe care le schimba frecvent.

Au, in general, o atitudine negativa fata de femei, folosesc sexul ca pe un act de supunere al partenerei.

Sunt, de cele mai multe ori, nemultumiti de locul de munca, adeseori consuma alcool si alte substante, au o atractie deosebita fata de arme si sunt convinsi ca puterea si controlul se obtin prin violenta. Expectantele lor fata de partenera sunt de a se comporta si a-i ingriji ca o mama. (Thomas, 2000)

"Cum se explica agresivitatea in familiile de intelectuali?"

"Desi in majoritatea cazurilor agresorii si victimele lor au studii medii sau sub medii, violenta domestica este prezenta si in familiile de intelectuali.

'Nu este o conditie obligatorie sa nu se intample violente si in familii in care cei doi soti au studii superioare. Ce-i drept, sunt mai rare, dar ajung sa fie cunoscute si de noi. Dar banuiesc ca sunt si multe cele care raman ascunse, din cauza rusinii pe care o simt victimele fata de vecini, rude sau prieteni', spune dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru si presedintele Centrului de Suport-Psihosocial pentru Victime 'Catharsis'. Potrivit acestuia, atunci cand actioneaza pe directia violentei domestice, agresorii nu reactioneaza rational.

'Oricat de instruit ar fi, agresorul nu stie cum sa-si gaseasca fericirea. Se acumuleaza astfel tot felul de frustrari care izbucnesc in acte de violenta', mai spune dr. Crumpei. El se refera la faptul ca, in general, intelectualii au, pe de o parte, asteptari mai mari de la viata, iar pe de alta parte, unii nu stiu cum sa isi implineasca visurile. Fiind oameni mai complecsi, ei isi educa sentimentele si isi reprima trairile, sau nu stiu cum sa le exteriorizeze. Toate acestea sunt motive de frustrare, ce poate duce la violenta fara margini in familie."(Ziarul de Iasi, 2003)

Femeia victima, sustine Ana Muntean (2003), dezvolta trasaturi de personalitate ce sunt urmarea mecanismelor defensive puse in functiune pentru a face fata situatiilor.Ea isi pierde increderea in sine si sentimentul ca detine un control asupra situatiei.Va simti ca innebuneste si va deveni tot mai neglijenta in ceea ce o priveste. Stresul ridicat si anxietatea permanenta pe care le traieste ii vor crea sau agrava boli cronice, dar pot duce si la manifestari psihosomatic nerecunoscute ca atare in serviciile medicale unde se prezinta solicitand ingrijiri.

In ceea ce ii priveste pe acei copii care cresc in familii violente, acestia prezinta probleme fizice, boli inexplicabile, au o crestere limitata. Traiesc adesea o frica de abandon, o anxietate marita si diferite probleme emotionale si mintale. Dezvolta neincredere in sine, depresie, mai ales ca au tendinta de a observa viata colegilor mai fericiti. Au diferite probleme de comportament de tipul agresivitatii sau al pasivitatii la agresivitatea celor din jur, au probleme cu somnul, tulburari de control sfincterian, se bat cu alti copii, uneori au tendinta de a se automutila, au comportamente defensive de tipul minciunii si al fugii de acasa.. (Neculau A., 2003)

Modul de prezentare publica a formelor de violenta in familie

In ultimii ani fenomenul 'violentei in familie' a devenit din ce in ce mai mediatizat, pe toate canalele media, datorita cresterii ingrijoratoare a cazurilor de violenta petrecute in familie.

Pe langa televiziune, presa joaca un rol important in mediatizarea si problematizarea fenomenului, ea reprezentand si un mijloc de prevenire a acestuia.

Daca, pana de curand, presa isi rezerva doar dreptul de a prezenta cazurile de violenta ca o modalitate de atragere a cititorilor prin senzational, astazi (doar o parte a acesteia) se si implica in prevenirea si combaterea violentei prin publicarea unor articole care au menirea de a atrage atentia asupra gravitatii fenomenului.

2.1. " Arhitectura" stirii despre actele de violenta in familie

In general, stirile si articolele despre actele de violenta in familie pot fi incadrate in categoria "hard news"(Marinescu V., Stefanescu S., 2005), ele avand urmatoarele caracteristici:

o       sunt evenimente care apar intre indivizi;

o       sunt dramatice, senzationale;

o       sunt actiuni fizice extreme;

o       au intensitate emotionala;

o       perturba ordinea legitima;

o       ameninta comunitatea;

o       pot fi vizualizate;

o       sunt actuale si concrete;

o       concorda cu preocuparile media;

o       vand ziarul/ fac audienta

2.1.1. Asezarea in pagina

Asezarea in pagina ii confera fiecarui ziar o identitate proprie, pana intr-acolo incat acum, nici un organ de presa nu indrazneste sa-i aduca modificari sensibile fara a se explica in fata cititorilor sai: orice modificare adusa formei unui ziar apare ca o alternativa violenta a identitatii sale.

Asezarea in pagina apare ca o retorica a spatiului care distruge ordinea discursului (logica sa temporala) pentru a reconstitui discursul original, care este chiar discursul ziarului. (Mouillaud M., Tetu J.F., 2003).

In ceea ce priveste pozitia in pagina a articolelor care au ca subiect violenta in familie, marea lor majoritate ocupa partea centrala a paginii (57,8% din articolele analizate)- de obicei in partea dreapta (prima vizualizata de cititori), 31,25% dintre articole sunt situate in partea de jos a paginii si restul de 10,9% in partea de sus a paginii .

De subliniat faptul ca articolele 'senzationale' sunt incadrate in chenare, iar titlurile sunt scrise cu caractere mari, ingrosate.

2.1.2. Rubricile

Rubricile in care se gasesc articole care au ca subiect violenta in familie, asa cum reiese din analiza de presa realizata, sunt:

o       "Eveniment" (paginile 2, 3) -primele atent vizualizate de cititori;

o       "Actualitatea" (paginile. 4-5)

o       Stiri (prima pagina) - pentru ziarul Libertatea;

o       "Analiza', "Actualitatea ieseana" (paginile 3-5)- pentru Ziarul de Iasi.

2.1.3. Fotografia de presa

Un instrument folosit de jurnalisti, care intareste latura de senzational, este fotografia. Ea impreuna cu titlul sunt primele vizualizate de cititori.

Facute sa surprinda esentialul, fotografiile, care insotesc articolele ce prezinta cazuri de violenta in familie, infatiseaza fie chipul victimei, fie al agresorului, fie instrumentele folosite de agresor pentru victimizare.

De remarcat faptul ca marimea fotografiilor publicate este in functie de gravitatea si caracterul neobisnuit al faptei comise.

Sunt si cazuri in care, din lipsa de subiecte, redactorii de presa publica fotografiile intr-un format mare tocmai pentru a acoperi paginile de ziar.

2.1.4. Titlurile articolelor

Mijloacele principale prin care presa sensibilizeaza cititorii sunt:

o        tipul de discurs folosit, care imbraca diferite forme, ironic, agresiv, vulgar, socant etc.;

o        publicarea unor fotografii , care ilustreaza fie imaginea agresorului, fie imaginea victimei ;

o        titlul, prin care cititorul este atras spre lecturare si prin intermediul caruia se subliniaza caracterul neobisnuit sau brutalitatea faptei descrise.

Element esential al titrarii in presa scrisa, titlul contribuie in chip hotarator la lectura textului.

Titluri de articole publicate in presa romaneasca, care au avut ca tema de discurs violenta in familie:

' Un iesean din 4 crede ca este bine sa-ti bati copiii'( Ziarul de Iasi)

' Violenta in familie isi face de cap si in familiile de intelectuali' ( Ziarul de Iasi)

' Mama criminala' (Libertatea)

' Razbunarea unei nore piromane'(Libertatea)

' Prizoniera in propria casa'( Ziarul de Iasi)

' Si-a ucis mama cu halba de bere'(Libertatea)

'Custi pentru fiarele care isi bat copiii '( Ziarul de Iasi')

Alaturandu-se diferitelor institutii, organizatii, centre, asociatii, care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, presa mai publica din cand in cand si articole prin care face cunoscute masurile luate de autoritati.

Din pacate, numarul acestor articole este destul de redus, asta si pentru ca cititorii sunt mai mult atrasi de senzational, dramatism, prefera mai degraba articole care trezesc emotii decat articole in care se incearca infomarea , educarea lor.

Exemple de titluri de "senzatie":

'Si-a omorat doua neveste!'

'Bataie ca-n filme!'

'Bataie cu bate de baseball!'

'Si-a ucis mama cu halba de bere!'

'Amanta ucisa in casa ei de sotia geloasa!' (Libertatea)

2.1.5. Continutul articolelor

In ceea ce priveste continutul (temele) articolelor studiate, toate par sa ofere cam acelasi gen de informatii, si anume:

o       locul unde a avut loc agresiunea;

o       cand a avut loc, cum s-a realizat;

o       actorii sociali implicati;

o       varsta victimei (mai frecvent mentionata decat cea a agresorilor) si a agresorului;

o       numele sau initialele acestora;

o       cauzele agresiunii;

o       urmarile agresiunii asupra victimei dar si asupra agresorului.

Exemple

"Ucisa de concubin cu lovituri de cutit."

"Un locuitor al comunei prahovene Teisani si-a ingrozit, in urma cu doua seri, vecinii. Stefan Deacon , in varsta de 48 de ani, s-a luat la cearta cu concubina lui, Iulia Raduta (34 de ani). Nervos barbatul a ciopartit-o cu mai multe lovituri de cutit pana ce Iulia si-a pierdut viata. Criminalul a fost arestat' (Libertatea, 2002).

"Si-a omorat doua neveste"

"Dupa ce a stat ani buni in puscarie fiindca si-a ucis prima sotie, un iesean a fost arestat, luni, pentru ca i-a facut de petrecanie si celei de-a doua neveste. Sambata seara, Neculai Barladeanu, de 54 de ani, din comuna Grajduri, si-a batut consoarta, dupa care s-a culcat.

Loviturile i-au fost fatale Elisabetei. Sora barbatului a gasit-o pe femeia in varsta de 50 de ani, moarta. In timpul anchetei, Neculai nu a recunoscut nimic. El le-a declarat politistilor ca nevasta 's-a lovit cu ochiul de soba si a cazut in curte de mai multe ori'.

Medicii legisti au dat verdictul: Elisabeta fusese omorata in bataie. Femeia avea vanatai pe tot corpul si in zona capului. Barladeanu a primit mandat de arestare preventiva pe 30 de zile. El a mai fost condamnat, in urma cu 25 de ani, pentru ca si-a omorat prima nevasta."(Libertatea, 2002)

In general, in prezentarea cazurilor de violenta, autorul incerca sa reconstituie fapta aducand in plus si declaratii ale victimelor, ale medicilor, politiei, vecinilor (actorilor sociali implicati) pentru a demonstra caracterul veridic al faptei.

Exemplu

'.. Barbatul a pus mana pe cablul electric de la prelungitor si a inceput sa-si loveasca cu furie propriul fiu.' Am auzit cum tipa, saracul, si m-am dus peste ei in casa. Atunci a incercat sa ma loveasca si pe mine" , a declarat Angela Butnaru, matusa baiatului.' (Ziarul de Iasi).

De asemenea, in multe cazuri, se insista in prezentarea faptelor pe detaliile socante ale manifestarilor de violenta (latura de senzational) - (in 46,3% din cazurile analizate).

Exemple

'.Beat, barbatul a legat-o cu un lant in curtea casei, a batut-o cu bata si apoi a supus-o perversiunilor sexuale.'(Libertatea, 2002);

'.D. M. o gatuise pe iubita lui cu o esarfa, inscenand apoi sinuciderea acesteia.'(Libertatea, 2002).

'.Batranul i-a dat in cap nevestei cu un ciomag si o masina de tocat, neoprindu-se decat cand femeia nu mai respira.' (Libertatea, 2002).

'.O lovea pe fata, pe unde se nimerea, apoi o ploaie de pumni in cap , culminand cu picioare in burta, in ficat si in rinichi, ca sa nu lase urme.. 'Ma trezea noaptea in pumni sa facem sex ', povesteste, Ioana, o femeie frumoasa de 37 de ani, despre cosmarul casniciei ei.' (Ziarul de Iasi, 2002).

In presa scrisa pot fi identificate doua tipuri de articole care au ca subiect principal violenta in familie.

Primul tip se rezuma la expunerea faptelor, articole pe care le-am numit 'descriptive', si cea de-a doua categorie 'de analiza si atitudine', prin care presa se alatura altor organisme in prevenirea violentei domestice (prezentand fie masurile care s-au luat, fie statisticile intocmite, fie marturii ale unor victime ale violentei, toate cu scopul de a atrage atentia asupra gravitatii fenomenului).

Exemple de articole de analiza si atitudine

"Violenta in familie va fi combatuta printr-o lege speciala"

".Un raport al Politiei arata ca violenta in familie este agravata de consumul excesiv de alcool(62%), 8% din cazuri au la baza boli neuropsihice netratate , 5% gelozia, 4% relatiile extraconjugale.. Zecile de programe derulate de diverse organizatii neguvernamentale pentru combaterea violentei in familie n-au avut rezultatul scontat. Dimpotriva, cazurile s-au inmultit in ultimul timp. Un proiect de lege initiat de senatorul Simona Marinescu , incearca sa limiteze acest fenomen ingrijorator." (Ziarul de Iasi, 2002)

" Despre femeia agresata si barbatul umilit"

".Marinela C. din Iasi a suportat un an de zile agresiunile fostului sot. Ca ea sunt sute de mii in Romania..Daca accepti sa fii batuta inseamna ca meriti. Inseamna ca esti slaba, adica exact asa cum te prefera in acel moment agresorul tau."Episodul bataii se poate repeta pentru ca lipsa unei reactii si atitudini din partea victimei nu face decat sa il legitimeze", afirma Albinita Lazar, de la Fundatia " Sanse Egale pentru Femei" (Ziarul de Iasi, 2002).

Exemplu de articol prin care presa solicita interventia autoritatilor publice pentru limitarea fenomenului violentei in familie:

".Chiar si in timp ce cititi aceste randuri, undeva in judetul Iasi o femeie este umilita cu pumnii de barbatul ei. Si acesta este doar varful aisbergului, fata nevazuta a acestui fenomen social fiind mult mai grava. Luni a intrat in vigoare Legea privind combaterea violentei in familie. Aceasta pedepseste ca fiind infractiune chiar si banalul urecheat al unui fiu sau injuratul sotiei. Potrivit statisticilor, o femeie din doua a fost sau este agresata de sot sau concubin. Numai ieri, in Spitalul 'Sf. Spiridon' se aflau doua femei batute de sotii lor, alte doua, aflate in aceeasi situatie, erau sub supraveghere medicala la Spitalul de Neurochirurgie. Desi legea este in vigoare, nici o autoritate nu s-a sesizat in privinta acestor cazuri. Se vor sesiza de acum incolo ?" (Ziarul de Iasi, 2002)

Exemplu de articol de analiza in care jurnalistii (pastrand latura de senzational) insista pe cauzele care au dus la manifestarile violentei :


.Motivele pentru care atat de multe femei, circa jumatate, sunt batute de sotii sau concubinii lor sunt dintre cele mai incredibile prin banalitatea lor. Mancarea prost facuta, dezordinea din casa sau insusi faptul ca sotul vine ametit de bautura acasa, sunt tot atatea motive 'serioase' pentru aplicarea unei corectii. Numarul mare de astfel de agresiuni, sumele imense care se cheltuiesc pentru diagnosticarea si tratarea acestor persoane, au facut ca totul sa fie privit ca un fenomen social care ia o tot mai mare amploare." (Ziarul de Iasi, 2002).

O alta modalitate prin care presa incearca sa limiteze fenomenul este mediatizarea si popularizarea legii privind prevenirea si combaterea violentei in familie:

".Legea privind prevenirea si combaterea violentelor in familie a intrat, de luni, 25 august, in vigoare. Potrivit acesteia, violenta in familie reprezinta 'orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material'. De prevederile ei beneficiaza si persoanele care traiesc in concubinaj si au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti. Orice persoana care a fost agresata sau se simte amenintata trebuie sa stie ca violenta in familie este o infractiune prevazuta si sanctionata de Codul Penal. Aplicarea noii legi s-ar putea izbi de numeroase neajunsuri, avand in vedere faptul ca pedepsirea agresorului, in speta a sotului, se face doar pe baza reclamatiei facute la politie de sotie."(Ziarul de Iasi, 2002).

3. Constatari principale rezultate din analiza de presa a cazurilor de violenta familiala

3.1. Metodologia

Pentru a avea o imagine cat mai completa si mai adecvata asupra actelor de violenta familiala cele mai mediatizate, am realizat, in toamna anului 2003 (octombrie-decembrie), o analiza de presa, care si-a propus ca scop principal evidentierea cauzelor si conditiilor care au provocat agresiunile din familie, a caracteristicilor principale ale actorilor sociali implicati, precum si a modului de prezentare a acestora in presa scrisa.

Au fost supuse analizei un numar de 134 materiale de presa (articole mai detaliate sau simple notite informative), publicate in perioada 2002-2003, in paginile ziarelor "Libertatea" si "Ziarul de Iasi", specializate in mediatizarea cazurilor de violenta familiala in Romania.

In mod evident, au fost excluse din analiza acele materiale mai putin clare, sub aspect informational, sau care cuprindeau distorsiuni, lacune de informare, teme colaterale si evaluari personale ale autorului.

In final au ramas un numar de 105 materiale, apreciate ca fiind cele mai adecvate pentru scopul pe care l-am urmarit.

Pentru analiza de presa am construit o grila prin care s-a urmarit:

1. Locatia articolului in cotidian

a) numele cotidianului;

b) data aparitiei cotidianului;

c) titlul articolului;

d) rubrica in care apare articolul;

e) pozitia in pagina;

f) fotografia care insoteste articolul.

2. Informatii despre victima:

a) varsta;

b) starea civila;

c) mediul de rezidenta: rural, urbal;

d) efectele violentei asupra victimei.

3. Informatii privitoare la cazul de violenta:

a) tipul violentei:

(1) fizica;

(2) psihica;

(3) sexuala;

(4) sociala;

b) cauza violentei;

c) obiecte utilizate de agresor

4. Institutia implicata (actorii sociali implicati) in cazul de violenta familiala:

a) Politia;

b) Institutul Medico-Legal;

c) Fundatii de profil;

d) Foruri legislative;

e) Vecini.

5.Tipul de discurs

6.Date statistice.

3. 2. Constatari principale

In urma analizei de presa a rezultat ca 56,2% dintre articole au prezentat cazuri de violenta in familie (asupra femeilor, batranilor), 23,8% violenta asupra copiilor, iar 20% dintre articole au prezentat situatii greu de clasat in cele doua categorii (respectiv sinucideri etc).

3.2.1. Categorii de rude implicate in violenta exercitata in cadrul familiei

Relatia de rudenie

Urban

Rural

T

cazuri

din total

Soti

Concubini

Parinti-copii

Copii-parinti

Frati

Nepoti-bunici

Socri-Gineri (Nurori)

Cumatri

Fini- Nasi

Altele

Total cazuri

Tabelul 1. Distributia cazurilor de violenta familiala, in functie de mediul de locuire si de gradul de rudenie.

Dupa cum apare ilustrat in tabelul 1 si graficele de mai sus, violenta familiala nu se reduce numai la conflicte intervenite intre soti si concubini, ci se extinde aproape la toate categoriile de rude din familia de origine sau din cea care rezulta ca urmare a contractarii unei casatorii sau a unei relatii de concubinaj.

Daca o proportie de aproximativ 40% din numarul total de cazuri de violenta familiala caracterizeaza agresiunile care au loc intre soti (22,5%) sau concubini (17,5%), restul de circa 60% sunt specifice diferitelor categorii de rude.

Intre aceste agresiuni care caracterizeaza alte rude decat sotii sau concubinii se detaseaza, cu precadere, cele care au loc intre parinti -copii (25,8%) si copii-parinti (11,6%).

Restul cazurilor implica alte categorii de rude, printre care socri-gineri (nurori) (2,5%), frati (4,1%), cumatri (0,9%) etc.

3.2.2. Mediile de locuire unde au avut loc cele mai frecvente conflicte familiale

Din punctul de vedere al distributiei cazurilor pe mediul de locuire, asa cum se poate observa si din Tabelul 1 si grafice, in mediul rural au avut loc cele mai multe cazuri de violenta intre rude (61% din totalitatea conflictelor).

Totusi, intensitatea lor difera de la un mediu la altul, astfel ca in mediul urban, conflictele intre concubini sunt mai frecvente (52,3%), in timp ce, in mediul rural, se produc cu mai multa intensitate conflicte intre alte categorii de rude. Aici se comit cu precadere, acte de violenta intre parinti si copii, soti, copii-parinti.

3.2.3. Informatii despre victima

Varsta

Sexul

victim.

Pana in 20  ani

ani

ani

ani

ani

61-70 ani

ani

Peste 80  ani

Varsta neprec

T

caz

din T caz

Fem.

-cazuri-

% din T victim. sex fem.

Masc.

-cazuri-

%din T victim. sex masc.

Tabelul 2 .Distributia cazurilor de violenta in functie de varsta si sexul victimei.

Distributia victimelor in functie de sex (tabelul 2 si grafice) evidentiaza faptul ca proportia totala a victimelor agresate de sex feminin este de 58,1%, in timp ce proportia victimelor de sex masculin este de 41,9%.

In ceea ce priveste varsta victimelor, marea majoritate (39,2%), in cazul victimelor de sex masculin, si 25,3% in cazul celor de sex feminin, apartin intervalului de varsta sub 20 de ani, urmat de intervalul de varsta 20-30 de ani (23,9% victime de sex feminin si respectiv 13,7% de sex masculin).

Cele mai putine victime se includ in categoriile de varsta - in cazul femeilor- 51-60 de ani (1,4%) si 71-80 in cazul barbatilor (nici un caz).

Aproximativ 18,3% dintre victimele de sex feminin si respectiv 23,5% dintre cele de sex masculin nu au avut varsta precizata.

Informatii despre agresor

Varsta

Sexul agresor.

Pana in 20 ani

21-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

51-60 ani

61-70 ani

71-80 ani

Peste 80 ani

Varsta nepreciz

Tot

caz.

din nr total cazuri

Femin.

-cazuri-

%din nr tot. de agresori de sex fem.

Masc.

-cazuri-

%din nr tot de agresori de sex masc.

Tabelul 3. Distributia cazurilor de violenta in functie de varsta agresorului si sexul acestuia.

Marea majoritate a agresorilor (80,7%) sunt barbati si fac parte din categoria persoanelor active, incluse in intervalul de varsta 21-50 (45,58%).

Categoria de varsta 21-30 de ani furnizeaza cea mai mare categorie de agresori atat femei cat si barbati (45,5% in cazul femeilor si 25% in cazul barbatilor).

Cele mai scazute proportii de agresori, in cazul barbatilor apartin categoriei de varsta peste 71 de ani, iar in cazul femeilor 51-80 de ani.

De remarcat ca in 40% din articolelor analizate nu se ofereau informatii cu privire la varsta agresorului.

3.2.5. Forme de violenta frecvent exercitate asupra victimei

Forma de violenta principala

Spitalizarea

victimei

Decesul

victimei

Consecinte neprecizate

T

cazuri

% din nr total

Maltratare

Injunghiere cu cutitul sau alte obiecte ascutite

Lovituri cu toporul sau alte corpuri dure

Strangulare

Impuscare

Incendire

Presiuni

psihice

Sinucidere

Altele

Total

Tabelul 4.Distributia cazurilor de violenta in functie de forma de victimizare si forma de finalizare a actului de agresiune.

Mijloacele de violenta cel mai frecvent folosite de agresori sunt, in ordine (tabelul 4): maltratarea propriu-zisa, adica bataia cu palmele, pumnii si picioarele (32,5%), injunghierea cu cutitul sau alte obiecte ascutite (27%), lovituri cu toporul sau alte corpuri dure (12%).

Strangularea (10,3%) si impuscarea (5,5%) reprezinta si ele mijloace relativ putin folosite, dar totusi, utilizate mai frecvent decat incendierea (2,3%), doar 3 cazuri (mijlocul cel mai putin folosit).

Desi presiunile psihice (2 cazuri din total) sunt complementare cu toate actele de violenta, am preferat sa le tratez separat, asa cum au fost considerate, ca atare, in materialele de presa analizate.

De retinut ca in 5,1% din cazuri agresorul a incercat sa se sinucida, sau a reusit sa se sinucida. In 3,64% din cazuri s-au folosit alte forme de victimizare.

In ansamblul lotului analizat, peste 52% din cazurile de violenta familiala s-au soldat cu moartea victimei (tabelul 4).

S-ar putea spune, in acest sens, ca spitalizarea este efectul cel mai frecvent al maltratarii (68,2%), incendiierii (66,6%), in timp ce decesul este consecinta mai frecventa a injunghierilor cu cutitul sau alte obiecte ascutite (60,7%), loviturilor cu toporul sau alte corpuri dure (63,7%).

Distributia cazurilor de violenta in familie, in functie de finalitatea lor pe sexe

Finalitatea agresiunii

Barbati agresori

T

cazuri

Femei

agresoare

T

cazuri

Spitalizarea victimei

Decesul victimei

Neprecizat

Total

Tabelul 5. Distributia cazurilor de violenta familiala in functie de finalizarea lor, pe sexe.

Asa cum se poate observa in tabelul 5 si grafice, barbatii sunt, in mod firesc, mai violenti decat femeile. Peste 52,42% din conflictele in care sunt implicati soldandu-se cu moartea victimei, spre deosebire de conflictele in care sunt implicate femeile si unde numai 42,85% din cazuri se finalizeaza cu decesul victimei.

3.2.7. Motivele principale ale violentei in familie

Desi in unele dintre numeroasele cazuri pe care le-am analizat motivatia a fost fie absenta, fie inferata de ziaristul respectiv, totusi, ea a rezultat, implicit, din contextul cazurilor analizate.

Rel. de

rudenie

Razbu-

nare

Gelozie

Conflicte frecv.sau

spontane

Consum de alcool (inclusiv conflicte)

Boala psihica

Alte

motive

Nepre-

cizat

Total

Nr cazuri

Nr cazuri

Nr.

cazuri

Nr.

cazuri

Nr cazuri

Nr

cazuri

Nr.

cazuri

Nr. cazuri

Soti

Concubini

Parinti-copii

Copii-parinti.

Frati

Nepoti-bunici

Socri-gineri

(nurori)

Gineri-socri

Cumatri

Alte rude

Total

Tabelul 6. Distributia (numerica) a cazurilor de violenta familiala in functie de categoria de rude si motivul principal al agresiunii.

Rel. de

rudenie

Razbu-

nare

Gelozie

Conflicte frecv.sau

spontane

Consum de alcool (inclusiv conflicte)

Boala psihica

Alte

motive

Nepre-

cizat

Total

Soti

Concubini

Parinti-copii

Copii-parinti.

Frati

Nepoti-bunici

Socri-gineri

(nurori)

Gineri-socri

Cumatri

Alte rude

Total %

Tabelul 6'. Distributia (in procente) a cazurilor de violenta familiala in functie de categoria de rude si motivul principal al agresiunii.

Cele mai frecvente motive de declansare a actelor de agresiune intre rude sunt: conflictele frecvente si spontane - prezente in aproximativ 28% din cazuri, consumul de alcool -aprox. 19,8% din totalul cazurilor (in conditiile in care acesta nu este un motiv ca atare, dar potenteaza un conflict deja existent sau preexistent) si razbunarea (prezenta in 14 % din cazuri) (tabelul 6').

Dincolo de cazurile in care poate fi invocata boala psihica a agresorului (numai 6,6%) am inclus si categoria ' alte motive' (aprox.13,2%) din cazuri, care desi sintetizeaza diverse conflicte familiale, vizeaza, totusi, aspecte particulare, cum ar fi existenta unui copil nedorit, lipsa banilor etc.

In 8,26% din totalul cazurilor analizate nu este precizat motivul agresiunii. Distribuite pe categorii de rude, motivele de victimizare se ierarhizeaza pe o gama foarte diversa (tabelul 6).

Conflictele frecvente sau spontane precum si consumul de alcool par sa fie principalele motive pentru majoritatea rudelor care intra in conflict, in special pentru soti, pentru parintii care-si agreseaza copii si pentru copii care-si agreseaza parintii.

Gelozia este, la randul ei, un motiv aparte de conflict, mai ales intre concubini.

Razbunarea este mai pronuntata in cazul parintilor in relatie cu copii. Consumul de alcool, ca factor precipitant al agresiunii este prezent in cea mai mare parte dintre conflicte, dar actioneaza, cu precadere, in conflictele dintre soti, copii-parinti si concubini.

Boala psihica a agresorului este specifica copiilor care-si agreseaza parintii, concubinilor, parintilor care-si agreseaza copii.

3.2.8. Distributia motivelor principale ale agresiunii in functie de sexul agresorului

Motivele principale ale agresiunii

Barbatii

agresori

- cazuri-

Femei

agresoare

-cazuri

Total

Razbunare

Gelozie

Conflicte frecvente sau spontane

Consum de alcool  (inclusiv conflicte)

Boala psihica

Altele

Neprecizat

Total

Tabelul 7. Distributia motivelor principale ale agresiunii in functie de sexul agresorului.

Barbati

Femei

Motive per total

Dupa cum se poate observa din tabelul 7 si grafice barbatii au ca motivatii principale conflictele potentate de consumul de alcool si conflictele frecvente sau spontane, in timp ce femeile sunt motivate, mai intens decat barbatii de existenta unei boli psihice sau alte motive particulare sau de razbunare.

3.2.9. Distributia pe medii de locuire a motivelor principale

Distributia pe medii de locuire a motivelor principale care determina actele de violenta (tabelul 8) evidentiaza faptul ca razbunarea, conflictele frecvente sau spontane, existenta unei boli psihice si alte motive actioneaza ca motive relativ similare atat in mediul urban cat si in cel rural.

Motivele principale

ale agresiunii

Urban

Rural

Total cazuri

Razbunarea

Gelozia

Conflicte frecvente sau spontane

Consumul de alcool

Boala psihica

Altele

Neprecizat

Total

Tabel 8. Distributia motivelor principale ale agresiunii in functie de mediile de locuire

In schimb, spre deosebire de mediul urban, unde gelozia, conflictele frecvente sau spontane sunt motivele cele mai frecvente, in mediul rural actioneaza cu precadere, motive cum sunt razbunarea, conflictele potentate de consumul de alcool si existenta unei boli psihice.

3.2.10. Instrumente de victimizare folosite de agresori

Desi instrumentele de victimizare nu sunt indicate in toate cazurile semnalate de presa, am incercat sa cuantific cateva dintre ele, atat pe cele mai des utilizate, cat si pe cele mai neobisnuite sau mai putin folosite (tabelul 9 si grafice).

Instrumente de victimizare

Urban

Rural

Total cazuri

Cutit

Cablu /franghie

Par (bata.)

Scaun/scandura

Arma

Sabie artizanala

Topor, tarnacop.

Substante chimice

Cuie

Teava

Altele

Total

Tabelul 9. Distributia pe medii de locuire a catorva dintre cele mai frecvente instrumente de victimizare.

De mentionat, ca agresorii folosesc, cu exceptia cutitului, parului (batei, batului), cablului, toporului, o gama extrem de diversificata de instrumente de victimizare, printre care ustensile casnice (facaletul, ceaunul, tigaia, scaunul, masina de tocat), ustensile folosite pentru munca in gospodarie (furca, coasa, grebla, sapa, ciocanul, lopata, tarnacopul, etc) si diverse materiale aflate la indemana oricarei gospodarii (pietre, scanduri, substante chimice).

Toate aceste mijloace sunt mai frecvent utilizate in mediul rural, decat in cel urban, unde agresorii folosesc, cu precadere cutitul.

Dintre mijloacele de victimizare mai putin uzitate si neobisnuite se pot aminti: oparirea, otravirea victimei, incendirea patului, aruncarea pe geam, alungarea in frig, muscaturile , impuscarea cu arme, taierea cu sabii artizanale etc.

In ceea ce priveste consecintele savarsirii faptei de catre agresori, in 42,8% din cazuri acestia au fost arestati si condamnati, 11,42% s-au sinucis sau au incercat sa se sinucida, 8,6% au savarsit acte heteroagresive, iar in 37,1% din articole nu s-a precizat ce consecinte a atras dupa sine fapta comisa de agresor.

In peste 31,9% din cazuri a intervenit Politia si respectiv Institutul medico-legal, in 15,5% au intervenit vecinii, 13,9% Fundatiile de profil (de exemplu: Directia Judetiana pentru Protectia Copilului) si in 6,5% Parchetul, Judecatoria.

Concluzii generale ale cercetarii

Analiza de presa constituie, pe langa alte tehnici de cercetare sociologice, un mijloc de informare a psihosociologilor asupra sferei largi de probleme sociale cu care se confrunta Romania in prezent. Ca sursa de informare presa poate suplini, in mare masura lipsa de date oficiale in domeniul diverselor probleme sociale.

Analiza de presa realizata si-a propus sa evidentieze cateva dintre componentele sau consecintele unor acte de violenta familiala, in raport cu caracteristicile cele mai comune ale agresorilor si victimelor, precum si modul de prezentare a acestora in presa scrisa.

Aceste constatari, bazate pe studiul unor publicatii contestate de unii pe motiv ca aduc in atentia publicului prea multe probleme 'negative' sau aspecte cu caracter 'senzational', se adauga si informatii 'obiective', dar carora le lipseste nuantarea si detaliile oferite de materialele de presa.

Analiza realizata are un caracter reprezentativ, limitandu-se doar la o simpla cuantificare a datelor publicate in cele doua cotidiane mentionate' Ziarul de Iasi, respectiv Libertatea .

Un asemenea demers este util, insa, in masura in care violenta familiala este o problema sociala care necesita atentie si interventie.

ANEXA 1

GRILA DE ANALIZA A ARTICOLELOR DE PRESA

  1. Locatia articolului in cotidian

a)      numele cotidianului;

b)      data aparitiei cotidianului;

c)      titlul articolului;

d)     rubrica in care apare articolul;

e)      pozitia in pagina;

f)       fotografie.

  1. Informatii despre victima:

a)      varsta;

b)      starea civila;

c)      mediul de rezidenta: rural, urbal;

d)     efectele violentei asupra victimei.

  1. Informatii privitoare la cazul de violenta:

a)      tipul violentei :

fizica ; (2) psihica ; (3) sexuala ; (4) sociala

b)      cauza violentei;

c)      obiecte utilizate de agresor

  1. Institutia implicata (actori sociali implicati) in cazul de violenta familiala:

a)      Politia;

b)      Institutul Medico-Legal;

c)      Fundatii de profil;

d)     Foruri legislative;

e)      Vecini.

5. Tipul de discurs

6. Date statistice

ANEXA

ARTICOLE "LIBERTATEA"

ACTUALITATEA 1 mai,

"Si-a omorat doua neveste

Dupa ce a stat ani buni in puscarie fiindca si-a ucis prima sotie, un iesean a fost arestat, luni, pentru ca i-a facut de petrecanie si celei de-a doua neveste. Sambata seara, Neculai Barladeanu, de 54 de ani, din comuna Grajduri, si-a batut consoarta, dupa care s-a culcat.

Loviturile i-au fost fatale Elisabetei. Sora barbatului a gasit-o pe femeia in varsta de 50 de ani, moarta. In timpul anchetei, Neculai nu a recunoscut nimic. El le-a declarat politistilor ca nevasta 's-a lovit cu ochiul de soba si a cazut in curte de mai multe ori'.

Medicii legisti au dat verdictul: Elisabeta fusese omorata in bataie. Femeia avea vanatai pe tot corpul si in zona capului. Barladeanu a primit mandat de arestare preventiva pe 30 de zile. El a mai fost condamnat, in urma cu 25 de ani, pentru ca si-a omorat prima nevasta."

ACTUALITATEA, 1 mai, 2002

"Prins dupa 10 ani, cand a ucis din nou Politistii sibieni au reusit, luni seara, dupa o urmarire ca-n filme, in care s-a facut uz si de armamentul din dotare, sa captureze un infractor extrem de periculos, care in ultimii zece ani a comis doua omoruri.

Asasinul, Sorin Muntean (34 ani), locuia, de circa un an, la iubita sa din Avrig, oras in care se petrecusera si crimele. Prima din ele a fost savarsita in vara anului 1992. Victima a fost Mihai Tamasan (53 ani), lovit in cap cu o ranga si pradat de bani si bijuterii. Autorul - necunoscut.

'Filmul' avea sa se repete acum o luna si jumatate, cand Dumitru Prodan (39 de ani) a fost descoperit 'tocat' cu o ranga, in fata unui bar. Sorin Muntean, care avea cazier, dupa ce in 1988 il batuse cu acelasi. corp delict pe seful de post din colonia Marsa, a ajuns in vizorul anchetatorilor.

O banala disputa intre concubini avea sa-i conduca pe politisti, acum doua zile, la descoperirea asasinului pe care il cautau de zece ani. Luni dupa-amiaza, Politia din Avrig a fost sesizata de Paraschiva Bajenaru (22 ani) ca iubitul sau, Sorin Muntean, a incercat sa o omoare, injunghiind-o in brate si fese cu un cutit de bucatarie

La sosirea politistilor, barbatul a incercat sa se faca nevazut, fugind in padure. A fost prins dupa cateva ore, politistii slobozind in directia acestuia sase cartuse. Muntean a fost, ieri, arestat si risca inchisoarea pe viata."

STIRI, 1 mai 2002;

" Si-a atacat tatal si s-a sinucis

In casa parinteasca Mihaiesti-Olt, bucuresteanul Petru Petre (43 ani) s-a certat cu tatal sau, Radu Petre si i-a dat cu toporul in cap, ranindu-l grav. Apoi s-a sinucis, aruncandu-se in fata unui tren."

EVENIMENT, 2 mai 2002 -Stiri :

"Razbunarea unei nore piromane

Dupa ce s-a certat cu soacra, argeseanca Maria Oprea, de 47 de ani, din comuna Albota, s-a hotarat sa-i dea acesteia o lectie pe care sa nu o uite cu una, cu doua: a pus foc la fanarul din curte. Pompierii militari nu au putut sa mai salveze nimic din constructia de lemn in care se aflau aproximativ trei tone de fan.

Acum, nora piromana este departe de gura soacrei. Ea da cu subsemnatul la Politie."

STIRI, 3 Mai 2002:

"Ucisa de concubin cu lovituri de cutit"

Un locuitor al comunei prahovene Teisani si-a ingrozit, in urma cu doua seri, vecinii. Stefan Deaconu, in varsta de 48 de ani, s-a luat la cearta cu concubina lui, Iulia Raduta (34 de ani). Nervos, barbatul a ciopartit-o cu mai multe lovituri de cutit pana ce Iulia si-a pierdut viata. Criminalul a fost arestat."

STIRI, 4 mai 2002:

" La betie, si-a omorat tatal"

Cu mintea incetosata de bautura, Tudorel Babei, din Cornu-Constanta, n-a mai tinut cont de nimic si a sarit cu pumnii la tatal sau, Dobre Babei, care-l certa. Batranul a cazut, lovindu-se cu capul de o placa din beton. A murit dupa trei zile, iar fiul a fost arestat."

EVENIMENT, 8 Mai 2002

" Fata s-a sinucis, mama n-a reusit "

Ana Maria Jardescu (22 ani), din Craiova, a murit in urma unei supradoze de medicamente, iar mama ei, de disperare, s-a incuiat in casa langa cadavru si a dat drumul la gaze, vrand sa se sinucida. Femeia a fost salvata."

ACTUALITATEA, 7 Mai 2002:

"Si-a injunghiat fiul

O familie din comuna Smeeni - Buzau nu a avut parte de sarbatori, dupa ce tatal si fiul s-au luat la cearta. Cei doi bausera cot la cot, iar tatal, Simion Stefan (70 ani), a pus mana pe un cutit si l-a injunghiat pe Valentin (32 ani). Tanarul a ajuns la spital in stare grava, iar batranul a fost arestat."

STIRI, 7 mai 2002 :

" Un tanar incearca sa se sinucida in cele mai bizare moduri

Un detinut din arestul IPJ Suceava a vrut ieri dimineata sa-si puna capat zilelor, incercand sa-si taie venele cu o bucata de sarma. Ovidiu Asaftei (25 ani), din Vulturesti, a fost arestat in luna ianuarie dupa ce si-a injunghiat mortal nevasta cu un cutit. Dupa ce femeia a decedat, el s-a dus la Politie unde a povestit cu lux de amanunte ce facuse. Tentativa lui de sinucidere a esuat si de data aceasta, asa cum se intamplase si dupa ce isi ucisese sotia. Atunci incercase sa se spanzure de piciorul patului in care asezase moarta."

EVENIMENT, 13 mai 2002:

"Legata in lanturi, batuta si violata

O femeie de 28 de ani, din Harsova, Constanta, a primit, din partea sotului ei, un tratament inimaginabil. Beat, barbatul a legat-o cu un lant in curtea casei, a batut-o cu o bata si apoi a supus-o perversiunilor sexuale. Batausul violator a fost arestat."

ACTUALITATEA, 16 Mai 2002 :

"Si-a violat fiica venita in vizita

Politistii din Zanesti-Neamt au fost sesizati de o femeie ca fiica sa, de 14 ani, a fost violata de propriul ei tata, Mirel Luca (42 ani), in timp ce-l vizita, fiind domiciliat in aceeasi comuna. Medicii si cercetarile au confirmat plangerea, tatal degenerat fiind arestat."

ACTUALITATEA, 16 Mai 2002 :

"Bunica ucisa, mama ranita

Marti la pranz, Constantin Iacob (34 ani, cunoscut in comuna Scutelnici-Buzau ca fiind nebun), s-a infuriat din senin si s-a repezit inarmat cu o grebla si un cutit asupra bunicii si a mamei sale. Prima a fost rapusa, iar cealalta abia a scapat cu viata, dar ranita grav."

EVENIMENT, 18 mai 2002:

"A inscenat sinuciderea iubitei

Dan Mugurel Jitaru, din comuna Dumbraveni, judetul Suceava, s-a dus la politie si a declarat ca Silvia F., concubina sa, s-a spanzurat cand el nu era acasa. Ancheta politistilor a stabilit ca barbatul se face vinovat de omor. Dan Mugurel Jitaru o gatuise pe iubita lui cu o esarfa, inscenand apoi sinuciderea acesteia."

ACTUALITATEA, 21 mai 2002, Stiri:

"Si-a ucis mama cu halba de bere

Beat ca de obicei, Ion Palangean (42 ani), din comuna Stanesti-Giurgiu, n-a mai tinut seama ca aceea care-l mustra era chiar mama lui, Lina Palangean, de 78 de ani. I-a dat in cap cu o halba de bere. Femeia a murit."

EVENIMENT, 23 mai 2002, Stiri:

"Fostul student teolog si-a ucis mama

Gabriel Muresean, in varsta de 31 ani, din comuna Cetatea de Balta, judetul Alba, si-a ucis mama cu 17 lovituri de cutit si topor, intr-o criza de nebunie. Apoi s-a dus si a anuntat niste vecini, povestindu-le cele intamplate. Gabriel ne-a declarat ca a recurs la acest gest pentru ca a fost 'insultat de mic de oameni'. Gabriel a fost arestat si va fi supus unui examen psihiatric."

ACTUALITATEA, 24 mai 2002, Stiri:

Batrana ucisa cu masina de tocat

Dupa o viata impreuna, sotii Ciotec (Florea, de 85 ani, si Pasca, de 77 ani), din Turnu Magurele, s-au certat groaznic miercuri noaptea. Batranul i-a dat in cap nevestei cu un ciomag si o masina de tocat, neoprindu-se decat cand femeia nu mai respira."

EVENIMENT, 24 mai 2002

"Amanta ucisa in casa ei de sotia geloasa

Intr-un moment in care violenta a luat locul ratiunii, Mariana Badea, din Bucuresti, a ucis. Cu o lovitura de cutit, bine plasata, femeia a omorat-o pe amanta sotului ei. Relatia dintre Mihail Badea, un mic intreprinzator, si Simona Calin, vanzatoare la un butic din Dristor, se derula de aproximativ un an. In acest rastimp, sotia inselata, Mariana, pensionata pe caz de boala, a tot incercat sa il faca pe barbatul ei sa renunte la viata dubla.

Pentru ca discutiile nu au avut nici un rezultat, femeia a recurs la o ultima solutie. S-a dus acasa la Simona sa lamureasca situatia. Dar acolo, in apartamentul din Dristor, locuit doar de tanara amanta, lucrurile au scapat de sub control. De la discutii incordate, s-a trecut la injuraturi si paruieli. Orbita de gelozie si scoasa din minti, Mariana a pus mana pe un cutit. In inclestare, i-a taiat femurala rivalei accidental, spune acum criminala. In cateva minute, Simona Calin a murit. Nici vecinii, nici 'Salvarea' nu au mai putut face nimic pentru ea. Tanara a murit sub ochii sotiei inselate, care a fost arestata."

EVENIMENT, 29 mai 2002, Stiri:

"Bebelus maltratat de parinti

Un copil de numai opt luni a fost internat, ieri, in stare critica la Spitalul Judetean Zalau, prezentand lovituri pe cap si pe maini. Madalin Fracas, din localitatea Plopis, a fost batut sistematic de parinti. Au fost sesizate comisia pentru minori si organele de politie."

EVENIMENT, 30 mai 2002, Stiri:

"Sotul gelos a injunghiat amantul

Un bucurestean, Ion Ionita (39 ani), s-a dus singur la Politie si a povestit cum l-a taiat pe amantul sotiei sale, Ion Ghinea, pe strada. Ionita a fost arestat pentru tentativa de omor, iar Ghinea e in spital."

ARTICOLE "ZIARUL DE IASI"

ANALIZA, 2003,

"Profesoara batuta crunt cu cureaua

Bataile, injuraturile si vorbele grele sunt la ordinea zilei si in cazul multor femei cu studii superioare. Violenta domestica nu face selectie pe criterii de studii.

Irina este profesoara, si stie din plin acest lucru. A simtit-o pe propria piele. 'Mi-a spus ca nu m-a iubit niciodata. Ca m-a luat din interes. Daca nu sunt bani destui in casa, imi zice ca eu sunt de vina, ca nu muncesc mai mult, ca nu gandesc ca sa fac bani. Am crescut doi copii si ce au vazut la tatal lor aplica acum pe mine, cand sunt mari. Ma trateaza la fel ca tatal.

Ma simt ca un obiect de care trag toti si pe care nu il iubeste nimeni', povesteste Irina. Cosmarul profesoarei este identic cu al altor femei de la Centru: batute cu cureaua, cu pumnii, tartate de par prin casa. 'M-am intors odata acasa cu copilul de la piata. El era in pat cu o alta femeie. S-a uitat lung la mine si mi-a spus ca sunt atat de proasta ca n-am sa fiu niciodata in stare sa inteleg lucrurile astea Si, culmea, este foarte gelos, chiar fara motiv. Daca merge cu mine pe strada, zice ca ii este rusine de cum arat. Daca insa i se pare ca se uita vreun barbat la mine, ma face curva. In mijlocul strazii incepe cearta si palmuirile. Trebuie mereu sa cedez; el zice ca are intotdeauna dreptate', spune si Mariana, o telefonista care a trecut si ea prin adapostul de la Centru si care, ca multe alte femei, s-a reintors in locuinta agresorului."

ANALIZA , august, 2003

"Zilnic, zeci de femei ajung in spitale

Numai astazi, la Unitatea de Primire Urgente (UPU) a Spitalului 'Sf. Spiridon' au venit doua femei agresate de soti. Ieri au fost aduse alte doua femei de la tara, victime ale batailor sotilor lor. Irina S., de 33 ani, din Costesti, a fost batuta cu bestialitate cu pumnii si picioarele de barbatul ei, care s-a intors acasa de la crisma beat crita. Nu era pentru prima oara cand barbatul ii aplica o bataie sora cu moartea si din motive din cele mai puerile.

Daca altadata isi oblojea ranile acasa, de aceasta data insa Irina a fost nevoita sa se interneze in spital. Si bine a facut, pentru ca femeia s-a ales in urma bataii cu o coasta si splina rupte. 'Pacienta a fost internata imediat la Clinica I Chirurgie si astazi a fost operata. Daca intarzia sa se prezinte la spital, avea toate sansele sa moara', a declarat dr. Diana Cimpoiesu, sefa UPU. Tot in stare grava a fost adusa si Crenguta D., de 33 ani, al carei sot a batut-o mai cu spor in zona fetei. 'Aceasta avea un traumatism cranio-facial, o fractura la nivelul mandibulei, care va necesita o interventie chirurgicala', a spus dr. Diana Cimpoiesu.

Au existat si cazuri, si nu putine la numar, cand femeile au fost agresate chiar daca erau insarcinate. In aceasta situatie a fost si Maria A., de 28 de ani, din Belcesti. Desi era insarcinata in luna a 5-a, a incasat o bataie pe cinste de la sot, iar ca bonus, la sfarsit, acesta muscat-o si de urechea dreapta. Femeia a povestit ca nu e pentru prima data cand ia bataie de la sot. 'Bea foarte mult si de fiecare data cand se imbata imi face scandal si ma pocneste fara motiv.

Asa s-a intamplat si de aceasta data, cand a venit beat acasa si, din senin, a sarit cu pumnii si picioarele pe mine. Ba mai mult, m-a muscat si de ureche. Parca innebunise de tot. Noroc ca am reusit sa fug la o vecina si am scapat din mainile lui', a povestit Maria, care mai are in ingrijire inca 5 copii. In urma bataii, tanara a ajuns la Spitalul de Neurochirurgie 'Sf. Treime' Iasi."

ANALIZA 12 sept. 2003

« Prizoniere in propria casa »

O lovea peste fata, pe unde se nimerea, apoi o ploaie de pumni in cap, culminind cu picioarele in burta, in ficat si in rinichi, ca sa nu lase urme. 'Ma trezea noapte in pumni sa facem sex', povesteste Ioana, o femeie frumoasa de 37 de ani, despre cosmarul casniciei ei. Tinara a cerut sprijinul Centrului de Mediere si Securitate Comunitara, care ofera sprijin si adapost femeilor agresate de barbatii lor. 15 ani de prizonierat in propria-i casa. La atit se rezuma casnicia unei femei de 37 de ani, casatorita cu un cadru militar, angajat model la serviciu. Bataile, violurile intrafamiliale bestiale, agresiunile de tot felul au devenit lucruri 'normale' in viata ei. Infernul pe care-l traieste zi de zi in casa transformata in inchisoare a impins-o la un gest disperat: sa fuga de-acasa si sa vorbeasca despre drama ei in fata unor straini. Ingrozitoarea poveste a acestei femei o veti citi in rindurile urmatoare. Este doar una din miile de povesti tragice ale altor femei agresate de sotii lor. Cite dintre aceste victime fac insa pasul spre libertate? Foarte putine. Estimarile lucratorilor sociali de la Centrul de Mediere si Securitate Comunitara (CMSC) spun ca 40% dintre iesence sint victime ale agresiunii barbatilor lor, si doar 0,06% ajung sa scape de agresori prin divort.

Pentru aceste victime, la Iasi functioneaza de trei ani un adapost privat gestionat de CMSC. Locul este un secret pe care il cunoaste doar o mina de oameni. Casa in care sint adapostite aceste femei este insa doar un ragaz. Ragazul pina la libertate sau pina la reintoarcerea in infern. Alegerea le apartine. Femeia intra timid in biroul Centrului. Are parul scurt, putin cirliontat, si se cunoaste ca in tineretea ei a fost o femeie frumoasa. Se asaza doar pe o bucatica de scaun, tematoare si incordata, de parca in orice moment ar vrea sa o ia la fuga. Are ochii tulburi si, cind incepe sa vorbeasca, ii tremura barbia. 'Ma numesc Ioana Am terminat liceul si m-am casatorit la 22 de ani. Cu un barbat despre care credeam ca o sa fie bun cu mine. M-a curtat mai bine de un an, pina m-a convins. Nu stiu de ce, dar atunci aveam o retinere. Am cedat', povesteste incet, in timp ce-si framinta miinile in poala intr-un gest necontrolat.

Cosmarul Mariei a inceput la scurt timp. La inceput au fost restrictiile. 'Munceam. Pina mi-a interzis el, spunindu-mi: «Ce sa mai mergi la servici? Sa traga de tine toti golanii si sa te intinzi cu ei pe-acolo? Tu esti femeia mea, trebuie sa stai acasa, sa ai grija de mine, de casa si de copii»', isi aminteste. Ce a urmat a fost un sir de batai, violuri, injuraturi. O lovea peste fata, pe unde se nimerea, apoi o ploaie de pumni in cap, culminind cu

picioarele in burta, in ficat si in rinichi, ca sa nu lase urme. 'Sa nu care

cumva sa vorbeasca vecinii sau rudele', explica femeia. Alteori o ia de par

si o tiraste prin toata casa, in tot acest timp injurind-o mereu.

Copii facuti in urma violurilor sotului

'Cind am ramas insarcinata cu primul copil, ma batea si atunci. Imi feream burta, sa nu-l loveasca si pe el. La fel s-a intimplat si cu urmatorii doi

copii', spune Ioana, si o mina i se duce din reflex pe abdomen. Barbia ii tremura si mai tare, iar ochii ii inoata in lacrimi. De altfel, pe acestia din urma i-a nascut in urma unor violuri intramaritale. 'Cum sa te mai culci de placere cu un barbat care te bate in fiecare zi? Daca citea pe fata mea ca nu am chef sa fac sex, incepea sa ma bata. Ma dezbraca si ma viola. Cind mai era si ametit de bautura, ma trezea noaptea in pumni sa facem sex. Intr-o noapte m-a trezit stringindu-ma de git si m-a violat in timp ce abia respiram. De atunci nu mai pot dormi noptile. Ma trezesc uneori de teama, alteori stautreaza, de frica sa nu-mi faca ceva', povesteste Ioana, si lacrimile nu mai au stavila.'Ma intreb: astazi ce-o sa-mi mai faca?'

Dupa cite spune Ioana, sotul ei trece la serviciu drept un om linistit si foarte bine vazut de sefi. Acasa insa se dezlantuie fiara din el. Femeia este gasita responsabila de toate relele care se intimpla acasa: mincarea rece, praful de pe mobila, o pata pe covor, notele proaste ale copiilor la scoala, intirzieri cind se intoarce de la piata sau de la magazin. Aceste lucruri sint au stavila..Aceste lucruri sint tot atitea motive de bataie. Bataie care are loc de cele mai multe ori de fata cu cei trei copii. 'Imi spune ca nu sint buna de nimic, ca din cauza mea este nervos si din cauza mea ma bate. Cind ajunge acasa, face militarie cu mine si cu copiii. Trebuie sa-i dam raportul cu privire la tot ce-am facut cit el a fost la serviciu. Cind se apropie ora sa vina acasa, imi creste tensiunea si intru in panica. Ma intreb: Astazi ce-o sa-mi mai faca? Mi-e foarte frica de el', spune Ioana, si in ochi i se citeste groaza.

Din cauza depresiilor, femeia a fost internata de trei ori la Spitalul 'Socola'. Iar acest lucru a fost un motiv pentru barbatul ei sa-i repete in timpul batailor ca este nebuna. Deodata, Ioana se opreste din povestit si intreaba cit este ceasul, ridicindu-se sa plece. 'Trebuie sa ma gaseasca acasa. Nu pot sa fac nimic. Mi-e foarte frica. Mi-a spus ca ma nenoroceste daca afla ca-i fac probleme la serviciu sau ma pling cuiva. Spune ca ii cunoaste pe toti. "Te gasesc si in gaura de sarpe si te omor", imi spune.'Ma forteaza sa ma omor, sa ma arunc pe geam. Dar eu nu vreau sa mor'

La fel ca si Ioana, multe alte mii de femei traiesc in singuratate drame similare intre peretii locuintelor. Elena este angajata la o firma privata din Iasi si nu a implinit inca 40 de ani. A incercat sa faca un pas spre libertate si povestea ei a ajuns la urechile si pe hirtiile celor de la Centrul de Mediere si Securitate Comunitara. 'El bea foarte mult. Cind ajunge acasa, trebuie sa stau drepti in fata lui, la raport. Ma chestioneaza ce-am facut, apoi ma critica. Intr-o noapte a venit beat, m-a tirit de par jos din pat, m-a dezbracat cu forta si m-a aruncat pe casa scarii, in frig. Era iarna si m-a incuiat pe din afara. Mi-a spus ca acolo merit sa stau. M-am rugat mai bine de o ora, pina la patru dimineata, sa ma lase sa intru in casa. Intr-un tirziu, s-a trezit unul dintre copiii mei', povesteste Elena, una dintre locatarele adapostului pentru femeile agresate, gestionat de Centrul de Mediere si Securitate Comunitara. Bataile insotite de torturile psihice la care sint supuse aceste femei fac din ele adevarate prizoniere. 'Ma forteaza sa ma omor, sa ma arunc pe geam. Ma duce la geamul de la bucatarie si imi spune sa ma arunc, pentru ca sint nebuna, impingindu-ma pe marginea pervazului. Dar eu nu vreau sa mor. Am doi copii de crescut. Cum sa fac asta si sa ramina copiii singuri?', ne intreaba plingind in hohote Elena.

Bibliografie

*** Colectia ziarului " Libertatea", 2002-2003

*** Colectia ziarului " Ziarul de Iasi", 2002-2003





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.