Impactul plecarii parintilor in strainatate asupra copiilor ramasi acasa

UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

IMPACTUL PLECARII PARINTILOR IN STRAINATATE

ASUPRA COPIILOR RAMASI ACASA

Introducere..........................

Cap. I - Problematica migratiei

- Definitia migratiei

- Amploarea fenomenului in Romania

- De ce pleaca romanii?

- Consecinte positive si negative ale migratiei

Cap. II - Familia, celula de baza a societatii

2.1 - Rolul familiei in protectia si educarea copiilor

2.2 - Cum este perturbat acest rol de plecarea parintilor

2.3 - Principiile protectiei copilului

2.4 - Institutii care pot interveni in situatii de abuzz si neglijare

Cap. III - Abuzul si neglijarea ca efecte ale migratiei

3.1 - Definirea abuzului, forme de abuz

3.2 - Definirea neglijarii

3.3 - Abandonul

3.4 - Teorii privind abuzul si neglijarea copilului

Cap. IV - Impactul plecarii parintilor asupra copiilor

4.1 - Consecintele abuzului si a neglijarii

4.2 - Efectul "abandonului emotional" asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului

4.3 - Reactiile de aparare ale copilului la abuzz si neglijare.

Cap. V - Statistici privind numarul de personae plecate in strainatate

5.1 - Date privind numarul de copiii care au parintii plecati in strainatate

5.2 - Date privind abuzul in familie asupra copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate.

Cap. VI - Evolutia fenomenului in presa

6.1 - Cazuri mediatizate in presa

6.2 - Cum au intervenit institutiile in aceste cazuri.

Cap. VII - Cercetare

Cap. I - Problematica migratiei

- Definitia migratiei.

Fiecare dintre noi stim ca principala functie a familiei este aceea de a creste tinerele generatii, de a le face capabile sa duca o viata autonoma si de a-si asuma la randul lor responsabilitatea de a creste noi generatii. Insa acest rol al fmiliei, este puternic perturbat de plecarea unuia sau a ambilor parinti in strainatate pe o perioada mai lunga sau mai scurta de timp si care, din dorinta de a le oferi un trai mai bun, lasa cresterea si educatia copiilor lor in grija altor personae. Departarea copiilor de parinti, lipsa de atentie si de dragoste pe care o simt acestia, precum si neglijenta din partea persoanelor care ar trebui sa suplineasca lipsa parintilor, duc la comportamente deviante pentru copiii lasati singuri. Din pacate, acesti parinti ajung sa constientizeze riscurile actiunilor lor abia in momentul in care manifestarile copiilor le trezesc sentimente de culpabilitate si responsabilitate parentala.

Astfel, in acest capitol, vom prezenta amploarea fenomenului de migrare in strainatate in Romania, cauzele care determina plecarea parintilor de acasa, precum si consecintele positive si negative pe care le determina acest fenomen atat asupra societatii, familiei, individului si in special asupra copilului.

Multe din definitiile fenomenului de migrare sunt foarte starns legate de factorii care determina acest fenomen. Astfel, fenomenul de migratie este definit ca fiind "evenimentele de plasare a unor personae sau grupuri sociale in afar comunitatii lor de rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil si/ sau locului de munca principal" . "Migratia fortei de munca apare ca raspuns la diferentele dintre nivelurile medii de castig din diferite arii; prin intermediul acesteia - in conditii de competitie perfecta se asigura un echilibru intre cererea si oferta de forta de munca" .

"Migratia mai este definite ca fiind " miscarea oamenilor dintr-o tara in alta tara, cu intenti de a se intoarce in tara sa de origine. Emigrarea se refera la miscarea persoanelor in afara tarii. Persoana imigranta este aceea persoana care a trait in afara tarii sale de origine cel putin un an."

"Migratia pentru munca reprezinta un tip particular de migratie. Migrantii pentru munca sunt straini admisi de catre statul de destinatie in scopul specific de a exercita o activitate economica remunerate pe teritoriul statului de destinatie. Durata de sedere este in mod obisnuit restrictionata la durata angajarii pe care strainii o detin.Definitia are in vedere numai migratia realizata pe cale legala, darn e ajuta la intelegerea migratiei pentru munca ca deplasare al carei scop este prestarea unei activitati remunerate pe teritoriul unui stat diferit de cel de origine."

1.2 Amploarea fenomenului in Romania

Acest fenomen de migrare al romnilor in strainatate a existat si inainte de '89, dar s-a remarcat o crestere accentuate dupa '90 si mai ales odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. In aceasta perioada, s-au intetit acordurile intre guvernele altor state si guvernul roman cu privire la contingentele de lucratori care pot munci in tarile respective. Recunoasterea unor drepturi cu privire la plati si asigurarile sociale si de sanatate au incurajat migrarea fortei de munca.

"Numarul celor care muncesc legal sau illegal peste granite este estimate la 2 - 2,5 milioane de oamnei. Migratia fortei de munca se concentreaza in zona Moldovei."

Potrivit studiului "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa", realizat de Fundatia Soros, "aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, copiii ramanand in grija familiei restranse sau a altor personae. In cazul copiilor care au ambii parinti plecati din tara, peste o treime (34%) traiesc fara acestia de cel putin doi ani, iar peste jumatate (54%) de mai putin de un an."

Asta arata ca, odata cu integrrea tarii noastre in Uniunea Europeana, a crescut numarul familiilor care merg impreuna la munca afara, lasandu-si copiii acasa. Cele mai afectate regiuni de migratie sunt vestul tarii (Banat, Crisana, Maramures), urmat de Moldova.

1.3 - De ce pleaca romanii?

Acest fenomen este favorizat de cateva cauze. Tinand cont de perioada de plecare a romanilor din tara, putem sa-i impartim in doua categorii: cei ce pleaca temporar (la studii, la munca - cu contract sau fara) si cei care pleaca definitive. Categoria celor care pleaca definitiv din tara trebuie sa ridice numeroase semne de intrebare autoritatilor competente pentru gasirea cauzelor si a factorilor care-i indeamna la aceasta decizie si pentru luarea masurilor necesare pentru eliminarea acestor factori.

Silvia Lomaca si Constantin Lomaca in Emigrarea foaie de parcurs, ne prezinta cativa factori care ar putea determina plecarea oamenilor definitive din tara. Astfel, ei considera ca "oamenii pleaca definitiv pentru ca s-au saturat de viata pe care au dus-o si vor sa-si incerce norocul in alta parte, pentru ca si-au pierdut speranta intr-un viitor mai bun sau macar mai drept, pentru ca se revolta impotriva vremilor sub care sunt, pentru ca si-au pierdut privilegii, pentru ca au facut potlogarii si vor sa-si ascunda urma, pentru ca vor sa inceapa totul de la zero, pentru ca i-au chemat copiii sau pentru a-si salva copiii, pentru ca au ramas singuri sau pentru ca vor sa ramana singuri, pentru ca sunt tineri sau pentru ca sunt mature sau pentru cate si mai cate."

Acesti factori prezentati mai sus pot fi sintetizati astfel:

Lipsa unui loc de munca sau dorinta de a gasi unul mai bun: Statul are obligatia sa asigure cetatenilor sai locuri de munca, posibilitatea ca acestia sa-si castige existenta prin prestarea unor servicii liber alese. De asemenea, oamenii trebuie platiti cu un salariu echitabil cu munca pe care o depun. Dorinta romanilor de a pleca in strainatate apare in momentul in care aceeasi munca, prestata intr-o alta tara, este mai bine platita decat in tara de origine sau atunci cand statul nu este capabil sa le asigure un loc de munca.

Lipsa banilor: Acest factor este strans legat de stadiul in care se afla economia Romaniei de azi, a salariilor si pensiilor foarte mici. Intr-o tara in care preturile cresc de la o luna la alta, cigar si oamenii care au slujbe stabile nu reusesc din remuneratia primita sa-si acopere necesitatile de baza.

Lipsa locuintei: Multe din personae locuiesc cu chirie la orase pentru ca salariul nu le permite sa puna deoparte sau sa plateasca un credit pentru locuinta. Plecarea in strainatate le dau macar posibilitatea de a strange bani pentru un posibil avans la banca.

Dorinta de a oferi familiei o viata mai buna: Studiile au aratat ca majoritatea persoanelor care pleaca in strainatate au cel putin doi copiii in intretinere. In conditiile in care cheltuielile nu le ajung nici pentru strictul necesar, acesti parinti din dorinta de a le oferi un trai mai bun copiilor lor pleaca in strainatate.

Convingerea ca munca este recompensata la adevarata valoare: Diferentele de salariu primit pentru prestarea acelorlasi servicii intareste increderea persoanelor in acest lucru.

Imitatia sociala: Unii din romanii care parasesc tara pleaca la alte rude sau prieteni care au reusit prin munca prestata in afara granitelor tarii sa-si imbunatateasca conditia sociala in tara de origine.

La acesti factori se pot adauga multi altii. Statul ar trebui sa ia masuri pentru mentinerea fortei de munca in tara.

1.4 - Consecinte pozitive si negative ale migratiei

Migratia populatiei contribuie la redistribuirea sociala a populatiei prin intermediul mobilitatii sociale. "Ca orice alt fenomen social bazat pe comportamentul individual - familial, migratia isi desfasoara influenta asupra diferitelor sfere ale vietii sociale prin intermediul caracteristicilor ei de volum, intensitate, ritm, selectivitate si tip (modul calitativ de realizare a fenomenului respectiv)." Fiecare dintre aceste fatete ale migratiei pot avea efecte specifice.

Efectele migratiei sunt strans legate de :

"spatiu: locul de plecare (origine) la locul de sosire (destinatie)

timp: efecte sincronice sau intarziate ale migratiei

domeniul reproductiei siciale (tipul de activitate): efecte la nivelul reproducerii volumelor si structurilor demografice, activitatilor economice, de refacere a capacitatilor de munca si de organizare socio-culturala."

Acest fenomen prezinta atat consecinte positive, cat si negative. In primul rand, plecarea persoanelor in strainatate atrage dupa sine, in majoritatea cazurilor, cresterea nivelului de trai al familiei si rezolvarea problemelor, cel putin pe termen scurt. Pot face rost de suma de bani sau o parte din aceasta pentru cumpararea unei locuinte. Persoana poate face economii pentru viitorul copiilor lor cu privire la studiul intr-un centru universitar. Este multumit ca munca pe care o depune este platita corespunzator.

Pe langa aceste consecinte positive, apar si anumite efecte negative, particulare pentru fiecare caz. Individul poate avea dificultati de adaptare la mediul social nou sau probleme de adaptare profesionala. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu intotdeauna ce care pleaca la munca in strainatate profeseaza meseria lor, ci ajung sa munceasca in alte domenii decat cel pentru care au specializare. Persoana poate avea dificultati de relationare cu colegii de munca sau cu alte personae si poate ramane izolat.

Cele mai grave probleme se intalnesc in mediul familial, apar probleme in relatia cu partenerul, de cele mai multe ori ramas acasa cu copii, care sunt scapati de sub control. De multe ori societatea se confrunta cu cazuri de abandon familial, abandon scolar, indisciplina, performante scolare scazute, copii atrasi spre fapte penale. In unele cazuri, contractile de munca sunt o cale de lansare pentru prostitutie, trafic de persoane, de droguri. Dintre toate aceste efecte cele mai importante sunt asupra copilului pentru ca acestea influenteaza buna lui dezvoltare fizica, mentala, sociala si morala.

Bibliografie:

1. https://www.osf.ro/ro/index.php
2. Jary David si Jary Julia, Dictionary of Sociology, Second edition, 1995
3. Lomaca Silvia, Lomaca Constantin, Emigrarea foaie de parcurs, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2004
4. Rostas Zoltan, Sorin Stoica, Tur-retur. Vol. I Convorbiri despre munca in strainatate, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006
5. Sander Dumitru, Fluxurile de migratie in Romania, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1984
6. Sandu Dumitru, Migratia si dinamica structurii sociale. Migratie si mobilitate sociala, Publicat in Ion Dragan, C. Anastasiu, Structura sociala a Romaniei Socialiste, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1989
7. Serban Monica, Stoica Melinda, Politici si institutii in migratia internationala: migratia pentru munca din Romania. 1996 - 2006, Martie 2007, Bucuresti