Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
ARTERA BAZILARA (AB)

ARTERA BAZILARA (AB)



ARTERA BAZILARA (AB)

AB trece prin santul medio-pontin, da o serie de ramuri pentru punte (ramuri pontine transversale, paramediene, circumferentiale scurte si lungi), labirintul osos (artera labirintica), artera cerebeloasa anterioara inferioara (pentru partea anterioara a suprafetei inferioare a cerebelului), artera cerebeloasa superioara (pentru suprafata superioara a cerebelului), artera cerebrala posterioara (se desprinde din AB deasupra originii nervului oculomotor) (Stamatoiu I, 1982).

Artera cerebrala posterioara (ACP) inconjoara pedunculul cerebral si vascularizeaza lobii temporali si occipitali. Teritoriul pe care il vascularizeaza ACP cuprinde: grupul ramurilor arteriale penetrante spre trunchiul cerebral, talamus si alte structuri profunde; grupul ramurilor pentru corpul calos si grupul ramurilor emisferice pentru emisferele cerebrale.

Grupul ramurilor arteriale penetrante este format din ramurile care vascularizeaza: talamusul, hipotalamusul si mezencefalul.



Grupul ramurilor care vascularizeaza talamusul este compus din: grupul premamilar, grupul talamo-perforant, grupul choroidal posterior si cingular.

Grupul arterial premamilar vascularizeaza talamusul anterior. In afara talamusului, artera premamilara vascularizeaza partea intermediara a hipotalamusului (o arie ce formeaza treimea medie a peretelui ventriculului III si corpii mamilari).

Grupul ramurilor talamo-perforante vascularizeaza partea ventro-mediala a talamusului (nucleii centro-median si parafascicular) implicata in procesele de trezire, atentie si in reactiile de alerta. Grupul ramurilor talamo-geniculate vascularizeaza partea ventro-laterala a talamusului (nucleii ventro - posterior lateral, ventro - posterior medial si pulvinar). Nucleii ventro-posterior lateral si ventro-posterior medial transmit informatii senzoriale de la corp si fata. Pulvinarul coordoneaza informatiile auditive si vizuale. Ramurile talamo-geniculate vascularizeaza corpii geniculati mediali, precum si structurile subtalamice (Dietrlch E.B., 1992).

Grupul ramurilor choroidale posterioare si cingulare vascularizeaza talamusul posterior si superior (nucleii anterior, medial, pulvinar, habenula) precum si glanda pineala, plexul choroid, piciorul, comisura si corpul formixului si o parte din corpii geniculati laterali (Pendefunda GH., Nemteanu E., 1982).

Leziunile arterelor premamilare pot determina amnezii si modificari ale personalitatii, memoria recenta fiind mai sever afectata (sindromul Wernike-Korsakov).

Leziunile arterelor paramamilare sunt urmate de pierderea functiilor endocrine, hiperfazie, anorexie, criza de furie.

Leziunile arterelor premamilare si talamo-perforante declanseaza pubertatea precoce, tulburari ale termoreglarii, ale constientei si somnolenta.

Leziunile pulvinarului pot produce disfunctii ale limbajului, in timp ce lezarea nucleilor ventro-posterior lateral, ventro-posterior medial determina anestezia dureroasa (sindromul talamic Dejerine-Roussy).

Leziunile ramurilor talamo-geniculate pot determina hemibalism si coreoatetoza. Leziunile la acest nivel in diferite parti din mezencefal pot cauza: paralizia nervului oculomotor (III), mai marcata la ochiul de partea cu leziunea, tulburari ale senzatiilor de forta si/sau coordonare de partea opusa leziunii, deprimarea constientei.

Paralizia totala a nervului III duce la ptoza, pupila dilatata nereactiva, precum si deviatie in jos si inafara a ochiului ipsilateral.

Paralizia nervului III fara anormalitati pupilare indica un infarct, si nu compresia fibrelor prin process expansiv; compresia fibrelor nervoase prin proces expansiv produce sindromul Parinaud (pierdere a privirii in sus, reactivitate pupilara scazuta, nistagmus convergent) (Buruian M., 2006).


Leziunile nucleului rosu (care coordoneaza tractul fibrelor cerebelo-talamice) determina slabirea coordonarii si controlului miscarilor contralaterale; mai apare tremorul in timpul miscarilor (care se accentueaza pe masura apropierii de tinta), dismetrie, dificultate in efectuarea miscarilor rapide, alternante, incapacitatea stoparii unor miscari initiate anterior. Tremorul rubral este un alt tip de tremor, observat si in repaus (Arseni C., 1980).

Un al treilea tip de tremor poate fi observat doar in repaus, similar cu cel din Boala Parkinson; se poate asocia cu hemibalism contra-lateral si coreoatetoza daca exista leziuni asociate ale substantei negre adiacente si/sau ale regiunii subtalamice.

Leziunile lemniscului medial sau tractului piramidal determina aparitia hemianesteziei/hemiparezei contralaterale. Diminuarea constientei este cauzata de leziunea sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) mezencefalic sau paramedian; poate fi cauzata de depresia SR din punte si bulb. (Papilian V., Papilian V. V., 1994)

A doua grupa de ramuri pentru corpul calos o reprezinta ramurile parieto-occipitale sau coroidiene laterale, ele penetreaza suprafata superioara a jumatatii posterioare a corpului calos. Lezarea acestora poate duce la separarea emisferei stangi dominante a limbajului de emisfera dreapta.

Al treilea grup al ACP il reprezinta ramurile emisferice, compunandu-se din 5 ramuri corticale.

Infarctul arterei calcarine (care vascularizeaza cortexul calcarin) cauzeaza hemianopsie omonima a campului vizual contra-lateral. Infarctul bilateral al arterelor calcarine duce la orbire completa. Apraxia miscarilor oculare se poate asocia cu ataxie optica si scaderea

atentiei la periferia campului vizual (sindrom Balint).

Leziunile cortexului calcarin pot produce halucinatii vizuale uniforme, metamacropsii, teleopsie, distorsiuni ale conturului vizual, precum si alte aberatii ale perceptiei vizuale. Leziunile cortexului calcarin non-dominant, leziunile ramurilor calcarine si temporale pot produce dezorientari topografice si prosopagnozie (Arseni C., 1980).

Leziunile deasupra si dedesubtul ariei calcarine, in mod particular in emisfera dominanta, distrug ariile de asociatie vizuala care controleaza functiile involuntare ale ochiului si intelegerea vizuala. Lezarea ramurilor hipocampice ale ACP, bilateral, cel mai adesea in caz de infarct hipocampic, duc la aparitia deficitului de memorie; in deficientele unilaterale de partea dominanta se constata hipo- sau anosmie (Buruian M., 2006).





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




BULBUL RAHIDIAN - CARACTERIZARE MORFO – FUNCTIONALA
TRATAMENTUL STERILITATII FEMININE
Purpura - tratament sanatos
PREPARATE INJECTABILE- F.R.X
ARTERA BAZILARA (AB)
GANGRENA GLANDEI MAMARE (GANGRENA UBERIS)
BOLILE APARATULUI DIGESTIV - STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR, GASTRITELE SI ULCERUL GASTRO-DUODENAL
ARSURA DE GRADUL I




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu