Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
ARTERA BAZILARA (AB)

ARTERA BAZILARA (AB)




ARTERA BAZILARA (AB)

AB trece prin santul medio-pontin, da o serie de ramuri pentru punte (ramuri pontine transversale, paramediene, circumferentiale scurte si lungi), labirintul osos (artera labirintica), artera cerebeloasa anterioara inferioara (pentru partea anterioara a suprafetei inferioare a cerebelului), artera cerebeloasa superioara (pentru suprafata superioara a cerebelului), artera cerebrala posterioara (se desprinde din AB deasupra originii nervului oculomotor) (Stamatoiu I, 1982).

Artera cerebrala posterioara (ACP) inconjoara pedunculul cerebral si vascularizeaza lobii temporali si occipitali. Teritoriul pe care il vascularizeaza ACP cuprinde: grupul ramurilor arteriale penetrante spre trunchiul cerebral, talamus si alte structuri profunde; grupul ramurilor pentru corpul calos si grupul ramurilor emisferice pentru emisferele cerebrale.

Grupul ramurilor arteriale penetrante este format din ramurile care vascularizeaza: talamusul, hipotalamusul si mezencefalul.



Grupul ramurilor care vascularizeaza talamusul este compus din: grupul premamilar, grupul talamo-perforant, grupul choroidal posterior si cingular.

Grupul arterial premamilar vascularizeaza talamusul anterior. In afara talamusului, artera premamilara vascularizeaza partea intermediara a hipotalamusului (o arie ce formeaza treimea medie a peretelui ventriculului III si corpii mamilari).

Grupul ramurilor talamo-perforante vascularizeaza partea ventro-mediala a talamusului (nucleii centro-median si parafascicular) implicata in procesele de trezire, atentie si in reactiile de alerta. Grupul ramurilor talamo-geniculate vascularizeaza partea ventro-laterala a talamusului (nucleii ventro - posterior lateral, ventro - posterior medial si pulvinar). Nucleii ventro-posterior lateral si ventro-posterior medial transmit informatii senzoriale de la corp si fata. Pulvinarul coordoneaza informatiile auditive si vizuale. Ramurile talamo-geniculate vascularizeaza corpii geniculati mediali, precum si structurile subtalamice (Dietrlch E.B., 1992).

Grupul ramurilor choroidale posterioare si cingulare vascularizeaza talamusul posterior si superior (nucleii anterior, medial, pulvinar, habenula) precum si glanda pineala, plexul choroid, piciorul, comisura si corpul formixului si o parte din corpii geniculati laterali (Pendefunda GH., Nemteanu E., 1982).

Leziunile arterelor premamilare pot determina amnezii si modificari ale personalitatii, memoria recenta fiind mai sever afectata (sindromul Wernike-Korsakov).

Leziunile arterelor paramamilare sunt urmate de pierderea functiilor endocrine, hiperfazie, anorexie, criza de furie.

Leziunile arterelor premamilare si talamo-perforante declanseaza pubertatea precoce, tulburari ale termoreglarii, ale constientei si somnolenta.

Leziunile pulvinarului pot produce disfunctii ale limbajului, in timp ce lezarea nucleilor ventro-posterior lateral, ventro-posterior medial determina anestezia dureroasa (sindromul talamic Dejerine-Roussy).

Leziunile ramurilor talamo-geniculate pot determina hemibalism si coreoatetoza. Leziunile la acest nivel in diferite parti din mezencefal pot cauza: paralizia nervului oculomotor (III), mai marcata la ochiul de partea cu leziunea, tulburari ale senzatiilor de forta si/sau coordonare de partea opusa leziunii, deprimarea constientei.

Paralizia totala a nervului III duce la ptoza, pupila dilatata nereactiva, precum si deviatie in jos si inafara a ochiului ipsilateral.

Paralizia nervului III fara anormalitati pupilare indica un infarct, si nu compresia fibrelor prin process expansiv; compresia fibrelor nervoase prin proces expansiv produce sindromul Parinaud (pierdere a privirii in sus, reactivitate pupilara scazuta, nistagmus convergent) (Buruian M., 2006).



Leziunile nucleului rosu (care coordoneaza tractul fibrelor cerebelo-talamice) determina slabirea coordonarii si controlului miscarilor contralaterale; mai apare tremorul in timpul miscarilor (care se accentueaza pe masura apropierii de tinta), dismetrie, dificultate in efectuarea miscarilor rapide, alternante, incapacitatea stoparii unor miscari initiate anterior. Tremorul rubral este un alt tip de tremor, observat si in repaus (Arseni C., 1980).

Un al treilea tip de tremor poate fi observat doar in repaus, similar cu cel din Boala Parkinson; se poate asocia cu hemibalism contra-lateral si coreoatetoza daca exista leziuni asociate ale substantei negre adiacente si/sau ale regiunii subtalamice.

Leziunile lemniscului medial sau tractului piramidal determina aparitia hemianesteziei/hemiparezei contralaterale. Diminuarea constientei este cauzata de leziunea sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) mezencefalic sau paramedian; poate fi cauzata de depresia SR din punte si bulb. (Papilian V., Papilian V. V., 1994)

A doua grupa de ramuri pentru corpul calos o reprezinta ramurile parieto-occipitale sau coroidiene laterale, ele penetreaza suprafata superioara a jumatatii posterioare a corpului calos. Lezarea acestora poate duce la separarea emisferei stangi dominante a limbajului de emisfera dreapta.

Al treilea grup al ACP il reprezinta ramurile emisferice, compunandu-se din 5 ramuri corticale.

Infarctul arterei calcarine (care vascularizeaza cortexul calcarin) cauzeaza hemianopsie omonima a campului vizual contra-lateral. Infarctul bilateral al arterelor calcarine duce la orbire completa. Apraxia miscarilor oculare se poate asocia cu ataxie optica si scaderea

atentiei la periferia campului vizual (sindrom Balint).

Leziunile cortexului calcarin pot produce halucinatii vizuale uniforme, metamacropsii, teleopsie, distorsiuni ale conturului vizual, precum si alte aberatii ale perceptiei vizuale. Leziunile cortexului calcarin non-dominant, leziunile ramurilor calcarine si temporale pot produce dezorientari topografice si prosopagnozie (Arseni C., 1980).

Leziunile deasupra si dedesubtul ariei calcarine, in mod particular in emisfera dominanta, distrug ariile de asociatie vizuala care controleaza functiile involuntare ale ochiului si intelegerea vizuala. Lezarea ramurilor hipocampice ale ACP, bilateral, cel mai adesea in caz de infarct hipocampic, duc la aparitia deficitului de memorie; in deficientele unilaterale de partea dominanta se constata hipo- sau anosmie (Buruian M., 2006).







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE CLASA A II-A, Educatie plastica, Tehnica marmorata
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani activitate matematica - „Cum este si cum nu este aceasta piesa”
Proiect Circuite Digitale
Organizarea si conducerea procesului tehnologic proiectat

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict in Evul Mediu
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
Lucrare de diploma Facultatea de Textile – Pielarie - Tehnologia confectiilor din piele si inlocuitori - PROIECTAREA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICA A UNUI PR

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
Lucrare atestat informatica - „administrarea gradinii botanice”
Lucrare atestat Tehnician operator tehnica de calcul - Sursa de tensiune cu tranzistoare npn
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

BULBUL RAHIDIAN - CARACTERIZARE MORFO - FUNCTIONALA
TRATAMENTUL STERILITATII FEMININE
Purpura - tratament sanatos
PREPARATE INJECTABILE- F.R.X
ARTERA BAZILARA (AB)
GANGRENA GLANDEI MAMARE (GANGRENA UBERIS)
BOLILE APARATULUI DIGESTIV - STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR, GASTRITELE SI ULCERUL GASTRO-DUODENAL
ARSURA DE GRADUL I



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu