Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin

nIn tarile dezvoltate, se plaseaza pe locul IV printre localizarile neoplazice, genito-mamare, dupa cancerul mamar, cancerul de endometru si cancerul ovarian.

nSe inregistreaza in aceste tari o scadere a frecventei neoplasmului cervical prin introducerea programului national de screening (frotiu citotumoral vaginal) si prin tratarea leziunilor preneoplazice.

nIn tara noastra, nu exista o organizare riguroasa a acestui program si statistica nu este precisa.

nVarsta medie de depistare este 52 de ani.

nIn ultimele decenii, incidenta la femeile tinere este in crestere. Are ca incidenta doua varfuri 35 -39 ani si in postmenopauza.

Etiologie

Factorii favorizanti se pot imparti in:

nfactori intrinseci (varsta, status endocrin);

nfactori genetici familiali;

nfactori extrinseci (mediu, sexualitate).

Varsta

nMarea majoritate a cazurilor se grupeaza intre 35-65 de ani cu deplasarea actuala spre varste si mai tinere.

Statusul hormonal

nMajoritatea cazurilor coincid cu dezechilibrele hormonale de premenopauza.

nLegat de factorii hormonali se incrimineaza in etiologia cancerului de col uterin, efectul posibil al medicatiei anticonceptionale (estroprogestative) si tratamentul cu hormoni sexuali.

Factori genetici

nAnumite modificari cromozomiale sunt mai frecvent afectate de evolutia spre cancer de col uterin.

Leziunile displazice ale colului uterin

nSunt incriminate, deoarece s-a remarcat ca daca nu sunt tratate, au in unele cazuri evolutie spre cancerul de col uterin.

Rolul sexualitatii

nIncidenta cancerului de col uterin este mai mare la femeile cu debut precoce al vietii sexuale. Acest lucru trebuie pus pe faptul ca sub 20 de ani epiteliul cervical nu este pregatit pentru o viata sexuala permanenta, iar ca agent carcinogenetic cel mai probabil este cel viral (Papillomavirus), care inoculat o data cu primele contacte sexuale gaseste colul uterin nepregatit, nematurat.

Factori socio-economici

nEste mai frecvent la femeile apartinand categoriilor sociale defavorizate, mai frecvent in tarile slab dezvoltate, la femeile cu igiena locala deficitara, la femeile cu carente  vitaminice, proteice.

Surmenaj fizic si psihic

nEste de asemenea incriminat ca factor favorizant.

Factorul infectios si imunitar

nIn ultimii ani este sustinuta tot mai mult implicarea papilomavirusului in cancerul de col uterin si de asemenea deficienta imunitara a organismului femeii.

Anatomie patologica

nCancerul de col uterin poate avea origine exocervicala (cancerul exocervical) sau endocervicala (cancer endocervical).

nMacroscopic apare sub 3 forme: vegetanta, ulcerata si indurata.

nForma vegetanta -aspect conopidiform si are o mai slaba tendinta de propagare.

nForma ulcerata- col crateriform, tendinta de propagare local si limfatica este mare.

nForma indurata - rara, ascunde un cancer endocervical cu mare putere de propagare.

Diagnosticul cancerului de col uterin

nCancerul de col uterin poate ramane asimptomatic mult timp.

nSimptomele cele mai frecvente sunt reprezentate de sangerarea vaginala, durerea si leucoreea. Sangerarile apar mai precoce, sunt intermitente si de cele mai multe ori provocate de un raport sexual.

nStarea generala este de obicei bine conservata.

nExamenul ginecologic local - in formele incipiente apare sub forma unor mici ulceratii cu microvegetatii. Examinarea. colului poate produce sangerare.

nIn stadiile avansate, apare colul fie conopidiform, fie ulcerat, fie hipertrofiat indurat.

nTuseul vaginal - da informatii despre duritatea colului, mobilitatea redusa a colului, extensia la tesutul vaginal si periuterin.

nTactul rectal precizeaza extensia la parametre.

nTuseul vaginal si rectal au valoare in incadrarea stadiala a cancerului.

Examenele paraclinice

nTestul Lham-Schiller si colposcopia, screning-ul citologic Babes-Papanicolau au mare valoare in depistarea precoce.

nTestul Lham-Schiller (badijonarea colului cu Lugol) evidentiaza zone iod negative (ce nu se coloreaza acaju-brun) care trebuie de cele mai multe ori biopsiate.

nColposcopia evidentiaza si sugereaza existenta pe col a unor displazii sau a neoplasmului invaziv si dirijeaza biopsia tintita.

nExamenul citotumoral Babes-Papanicolau evidentiaza celulele modificate din clasa III - IV - V; (clasa III - colul suspect malign; clasa IV - celule maligne; clasa V - celule maligne in placarde).

nNici unul din examenele descrise mai sus nu confirma diagnosticul de neoplasm de col,doar biopsia si examenul histopatologic pot pune un diagnostic de certitudine.

nAlte examene care pot fi utile privind evolutia si incadrarea stadiala : Rx pulmonar, urografia, cistoscopia, rectoscopia, limfografia, tomografia computerizata, rezonanta magnetica.

n1.neo col colposcopie

n2.zone iod negative

n1.Neo col uterin

n2.Neo col uterin- infiltrativ

n1. neo endocol

n2. neo col st.I