Importanta studiului reabilitarii aparatului dento-maxilar (adm) in formarea tehnicianului dentar

IMPORTANTA STUDIULUI REABILITARII APARATULUI DENTO-MAXILAR (ADM) IN FORMAREA TEHNICIANULUI DENTAR

Atentie la notiuni: pentru ADM unii spun mai nou sistem stomatognat printre care si Romanu DE VERIFICAT

In titlu nu se introduce abrevierea niciodata

Institutiile medicinii sunt, in ultima instanta,

'ateliere' unde masina-om se 'repara',

se 'reconditioneaza' sau unde i se pot

chiar inlocui unele 'piese'.

BRATU

Asemanator altor specialitati medicale interdisciplinare medicina dentara restaurativa trece printr-o continua transformare datorita avalansei permanente de informatii noi.

Dupa acumularea cantitativa a datelor cerute de metodologia de invatamant universitar s-a impus de la sine necesitatea introducerii unei discipline cu un evident caracter de sinteza asupra aparatului dento - maxilar (ADM).

Corelarea datelor obtinute prin examenul clinic oro-facial, cu o serie de informatii de ordin loco-regional si general, impune practicianului conceperea unei strategii complexe si etapizate.

REABILITAREA ORALA incepe intotdeauna cu elaborarea acestui plan de ordin strategic cu scop curativ, in cadrul caruia fazele clinice si cele din laboratorul de tehnica dentara, prezinta o stransa corelatie.

Prin continut si structura didactico-stiintifica materialul acestui CURS DE REABILITARE ORALA pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara cu specializarea in TEHNICA DENTARA se adreseaza viitorilor tehnicieni dentari, sau celor care au absolvit deja aceasta forma de invatamant, si doresc sa-si actualizeze cunostintele din acest domeniu complex.

In celebrul sau postulat, parintele stomatologiei romanesti, eminentul profesor Dr. DAN TEODORESCU defineste ars poetica reabilitarilor orale astfel: ' Confectionarea unei proteze nu este o problema mecanica, ci una biologica. O punte, o proteza partiala sau totala ridica probleme complexe ce nu se pot rezolva luand numai o amprenta si trimitand-o tehnicianului. Ele impun o serioasa cunoastere a conditiilor locale si generale ale individului, a conditiilor sale biologice, respectarea complexului functional armonios alcatuit de dinti, maxilare, de articulatia temporo - mandibulara.'

Refacerea morfo - functionala a ADM este si ramane un act medical responsabil si exigent. Indiferent ca este vorba de o asa zisa simpla leziune odontala sau de un dinte ce prezinta o destructie intinsa, de afectarea partiala sau totala a unei arcade sau a altor componente ale ADM, in toate etapele clinice sau clinico - tehnice conservative sau restaurative, medicul dentist foloseste o diversitate mare de biomateriale minerale, organice, metalice sau mixte, cu titlu provizoriu sau de durata.

Tehnicianul dentar trebuie sa dovedeasca un anumit volum de cunostinte profesionale, sa aiba capacitatea de a elabora rapid rationamente logice si sa aleaga din posibilitatile multiple, solutiile optime, de foarte multe ori fiind necesar sa completeze gandurile medicului si totdeauna sa o secondeze.

Un astfel de tehnician dentar ordonat si bine pregatit, devine un partener util doctorului specialist in medicina dentara, si nu ramane un 'instalator de proteze' fara ambitii spre perfectiune. Pregatirea teoretica in sine duce la un act restaurativ dogmatic, susceptibil la greseli, fara teorie insa, cel mai experimentat practician poate cadea in capcana rutinei nu cred ca empirismul isi are locul aici empirismului.

Un tehnician dentar inteligent trebuie sa se pregateasca cu grija, sa citeasca, sa invete, sa-si imbogateasca zestrea teoretica. Viata este pentru el, ca si pentru medicul dentist, o permanenta scoala. Ar fi absurd, sa credem ca, un tehnician dentar si-ar putea castiga toate cunostintele de care are nevoie numai din practica lui personala, chiar daca si-a format o baza deosebit de solida in Facultatea de Medicina Dentara, specialitatea de tehnician dentar. Oricat de bogata ar fi experienta personala, pregatirea teoretica ramane unilaterala si foarte saraca, daca nu este completata prin lecturarea permanenta a literaturii de specialitate.

Trebuie sa se tina seama, de faptul ca, stiinta medicala, in general, si 'spatele tehnic' in special, fac progrese neintrerupte. Pentru a se tine la curent cu ultimele cuceriri in domeniul sau de activitate, tehnicianul dentar trebuie sa faca un efort continuu, sa consulte literatura de specialitate, cu alte cuvinte sa citeasca si sa experimenteze noul, tot timpul, altfel ramane in urma. Prin acest gest el onoreaza nivelul calitativ al echipei din care face parte.

Sub forma sa actuala materialul informativ ce urmeaza este structurat in mai multe capitole, de la simplu la complex. A fost grea luarea deciziei in privinta cuantumului de informatii absolut si/sau relativ necesare. 'Cine vrea totul nu vrea nimic' sustineau inteleptii din antichitate. Membri colectivului nostru au incercat sa realizeze un reinnoit curs teoretic pentru a veni in sprijinul viitorilor 'ingineri' ai laboratoarelor de tehnica dentara, cu dorinta sincera ca limbajul profesional folosit de medicul dentist sa fie inteles atat in forma cat si in continut. In dorinta transmiterii mesajului informational in mod abordabil s-a respectat in permanenta motto-ul axiomatic al lui EINSTEIN, dupa care oamenii au dreptul la un text comestibil.

Daca pana in prima jumatate a secolului al XIX-lea, dentistii isi realizau in mod obisnuit singuri protezele, din a doua jumatate a secolului, datorita noilor metode de lucru si a aparaturii aferente, realizarea pieselor protetice destinate cavitatii bucale se muta tot mai mult spre laboratorul de tehnica dentara. Daca parcurgem sirul evenimentelor putem sa ne dam seama, ca meseria de tehnician dentar are o origine empirica, de tip manufacturial, fara o pregatire teoretica deosebita.

La inceputul secolului XX. dentistica era considerata ca o parte neesentiala a medicinii. Dupa un proces lent, dar continuu de tehnicizare si mai ales de medicalizare, dentistica a evoluat, devenind o specialitate medicala cunoscuta sub numele de odonto - stomatologie sau simplu stomatologie. Medicina dentara are ca obiect de studiu un aparat complex, aparatul dento - maxilar, in care dintii reprezinta doar niste componente ale acestuia. asta la istorie

Definitie. Medicina dentara se ocupa cu studiul tuturor componentelor si anexelor ADM din punct de vedere anatomic, fiziologic, bacteriologic, biochimic, precum si cu aspectele prevenitive si curative ale bolilor si anomaliilor acestei regiuni, cu complicatiile pe care acestea le genereaza in vecinatate sau la distanta.

Medicina dentara este un amestec de microchirurgie si micromecanica, care paralel se ocupa si de terapia medico-chirurgicala si reabilitarea restaurativa a componentelor afectate din cadrul ADM.

Tehnicianul dentar este specialistul care cunoaste pe langa aspectele macroscopice al morfologiei partilor ADM, este si in posesia tuturor notiunilor cu privire la compozitia, proprietatile fizice, chimice, mecanice si a tehnicilor de manipulare a materialelor din care sunt confectionate piesele de restaurare. In plus, pe tot parcursul executarii piesei protetice trebuie sa fie constient, ca rodul muncii sale, conceput si executat pe un model de gips, va fi inserat intr-un mediu dinamic, in care exista o continua miscare, activitate, unde trebuie sa devina parte componenta a corpului viu. Aceasta instruire face din tehnicianul dentar un colaborator, 'coechipier' cu o exigenta calificare, care intelege si cunoaste impactul materialului restaurativ cu tesuturile sistemului stomatognat.

Introducerea in practica medicinii dentare a unor utilaje moderne de cabinet si laborator - turbine, micromotoare, izoparalelografe, unituri complexe, aparate de laborator computerizate si multe altele - are drept rezultat un grad de confort ridicat atat pentru medic cat si pentru echipa sa (asistenta medicala, tehnician dentar) ceea ce se rasfrange pozitiv pe produsul finit livrat pacientului.

Desigur, toate aceste aspecte de ordin medical, sprijinit de un anumit nivel tehnic, au si implicatii de ordin economic. Pe de o parte imbunatatirea calitativa si cantitativa a asistentei oro - dentare, pe de alta parte utilizarea unor materiale biocompatibile prin tehnici sofisticate, fac din medicina orala curativa, o asistenta tot mai costisitoare.

Aceasta asistenta primeste dimensiuni sociale cu directa consecinta a tendintei evolutive epidemiologice a bolii carioase si parodontale.

Prin prezentarea si promovarea noului in cadrul instruirii, cadrele didactice din tara noastra, responsabile de medicina oro-dentara, doresc o 'integrare europeana' (proaspata membra a UE), a tanarului medic de medicina dentara, a tehnicianului dentar si a asistentei de igienizare, atat in stilul de lucru, cat si in felul de a gandi.

Deseori suntem invinuiti de o hiperexigenta fata de nivelul de pregatire si examinare a studentilor. Argumentele se refera la dotarea total nesatisfacatoare a cabinetelor de profil din provincie, etatizarea devenita neputincioasa in fata sarcinilor moderne ale medicinii dentare, precum si multe alte considerente de ordin politico - educativ, care nu fac altceva decat sa contribuie la degradarea timpurie a sistemului stomatognat al cetateanului roman sarac, facand ca edentatia - uneori chiar frontala - sa nu lipseasca din imaginea si asa marcata cu pecetea neputintei, a omului din Balcani.

2.1. RELATIA SOCIO-MEDICALA DIN CADRUL ECHIPEI

Importanta aspectului de echipa, privind colaborarea factorilor care realizeaza piese protetice destinate reabilitarilor orale, constituie o veche preocupare in psihologia muncii medicale.

MEDICUL de medicina dentara are o orientare sistemica asupra ADM si trebuie sa tina seama de comportamentul bolnavului, sa aplice cu rigurozitate legile si exigentele medicale, profilactice si biomecanice. Pe langa nenumaratele avantaje oferite de noile date experimentale, cu perfectionarea tehnicilor de tratamente odontale, parodontale si protetice, undeva se ascunde o capcana, si anume: canalizarea gandirii practicianului in exclusivitate asupra organului odontal.

TEHNICIANUL DENTAR are o perspectiva impusa si dirijata de modelul de lucru. Nu rareori acest model ofera mai multe informatii tehnicianului dentar decat cavitatea bucala medicului, dar are si o serie de dezavantaje legate de aspectele de ansamblu. Nu spui nimic de sistemele dinamice de inregistrare a relatiilor intermaxilare. tehnicianul dentar nu lucreaza doar pe un gips.

!!!!!! la noi in tara nu se mai scolarizeaza asistente de profilaxie ci asistente dentare ASISTENTA MEDICALA din cabinetul de medicina dentara este persoana cu cele mai complexe aptitudini. In tarile mai avansate, cele mai cautate servicii medicale, sunt posturile de asistenta de profilaxie stomatologica. Inca din 1943 KING arata ca un medic dentist care lucreaza cu o asistenta de profil isi mareste eficacitatea cu 39%. Asistenta are multiple sarcini, incepand de la primirea bolnavului, pregatirea campului protetic printr-o igienizare si asanare minutioasa pana la transportul amprentelor si pieselor protetice pentru verificari in cabinet. Munca la patru maini la pacientul in pozitie culcata, cu aspiratie bucala, a generalizat nevoia de a folosi serviciile unei asistente dentare. Datorita ei medicul este scutit de o serie de manopere repetitive, putandu-se dedica interventiilor care reclama tehnicitatea sa specifica. Aceasta vocatie cere empatie, bun simt si inteligenta.

PACIENTUL este intotdeauna subiectiv in aprecieri. Denumirea cu un iz comercial de pacient nu isi mai gaseste rostul la sfarsitul acestui secol. El nu mai are 'pacienta', ci doreste un tratament rapid, nedureros, comod mai ales durabil in timp si exigent in forma si functie. Simptomatologia edentatiei !!!!! nu se instaureaza cu caria daca este deja edentatie. In cazul de fata este vorba de etiologia edentatiilor, care.. se instaureaza treptat, trecand prin faza leziunilor carioase, a imbolnavirilor parodontale, a edentatiei partiale unidentare, apoi extinse. Dificultatile psihologice cu care se confrunta bolnavii in momentul primului contact cu medicul dentist sunt multiple, complexe si deseori ele nu se rezolva usor. Calitatea elevata a prestatiilor medicale a devenit o cerinta fireasca din partea pacientilor. Exista deja o evidenta esalonare a criteriilor calitative impuse de consumator din cadrul reabilitarilor odontale, parodontale, ortodontice, protetice sau implantologice.

Astfel, absenta durerii, rezistenta si durabilitatea pieselor reconstructive, satisfactii estetice, fizionomice, cosmetice, fonatorii, masticatorii si nu in ultimul rand pe langa un pret de cost accesibil si o rapiditate in executie, eliminarea 'timpilor morti' si reducerea la minim al edentarii din zona vizibila al fetei.

ECHIPA MANAGERIALA in medicina dentara exploreaza atent si minutios pretentiile, preferintele, asteptarile, factorii de disconfort fizic si etiologia stresului psihic al bolnavului. Pe langa ridicarea la un nivel tehnic superior si sofisticat a prestatiilor medicale, au fost introduse o serie de metode educationale si psihotrope? ce metode psihotrope? eu stiam ca psihotropele sunt medicamente. Integrarea in actul consultativ si curativ al dialogului intr-o ambianta intima cu bolnavul, tratamentele in hipnoza, utilizarea acupuncturii, raspandirea pliantelor, materialelor de educatie sanitare concepute si scrise intr-un limbaj si stil care incita interes si simpatie. Plasarea acestor pretentii in cadrul reclamelor ca oferte speciale din partea echipei de practicieni accentueaza in mod firesc caracterul comercial al prestatiei oferite.

Legaturile multiple care exista intre echipa clinica - medic de medicina dentara, asistenta medicala - si personalul din laboratorul de tehnica dentara prezinta o serie de aspecte specifice. Pe de o parte pregatirea si exigenta medicului practician, iar pe de alta parte nivelul de instruire si baza tehnico-materiala care sta la dispozitia tehnicianului dentar, pot crea o serie de stari conflictuale.

In principiu, deontologia medicala impune o colaborare stransa intre parti. Aceasta conlucrare poate merge pana la relatii de prietenie, dar din aceasta legatura nu poate lipsi respectul reciproc si acceptarea ierarhiilor. Medicul dentist inteligent si intelept acorda o deosebita atentie echipei pe care conduce si cu care colaboreaza. Pentru a reduce riscurile si erorile posibile trebuie sa se acorde incredere asistentei si tehnicianului dentar, fara de care o munca de calitate nu poate fi intreprinsa. A fi tolerant, cu un nivel ridicat de empatie insemneaza a formula observatii critice in asa fel ca ele sa fie constructive si sa nu jigneasca.

Nu putem trece peste acest capitol, fara ca sa nu vorbim despre o oarecare deontologie tehnica. Este vorba de respectarea cu sfintenie a legilor scrise si mai ales nescrise ale procedurilor tehnice. Laboratorul de tehnica dentara nu mai poate fi acceptat ca un mic atelier, asa cum era in trecut, cand tehnologiile simpliste faceau din tehnicianul dentar un meserias mestesugar, care executa proteze in mod mecanic. Integrarea pieselor protetice in complexul ADM impune pedanterie, acuratete, precizie si cunostinte exacte, precise. In aceasta privinta LINDSAY spune: 'la o greseala datorita necunoasterii revin zece greseli datorate neglijentei'.

Erorile mici sau mari, greselile inerente procesului tehnic sau datorita instruirii insuficiente trebuie sa fie evidentiate si discutate in spirit critic, numai in dorinta de a invata. Greselile nu sunt decat greseli, cat timp sunt recunoscute, dar pot deveni adevarate dezastre, cand din cauza orgoliului sunt ascunse. Avand in vedere complexitatea procedurilor clinico-tehnice din reabilitarile orale care implica aspecte de responsabilitate si constiinta umana, nu putem sa nu ascultam parerea unui om de stiinta in aceasta problema. Iata ce spune CLAUDE BERNARD: 'Un practician desavarsit trebuie sa fie nu numai foarte instruit, din punctul de vedere al stiintei, ci si un om cinstit, dotat cu mult spirit, cu tact si cu bun simt'.

2.2. DIMENSIUNILE REABILITARILOR ORALE

In decursul vietii o serie de factori exogeni si/sau endogeni actioneaza asupra structurilor morfologice ale ADM. Ca urmare, desfasurarea normala a functiilor ADM pot suferi modificari pana la devieri spre patologic. Distingem astfel, morfologia secundara, disfunctia cranio-mandibulara primara, de verificat terminologia la prof. Bratu. Eu stiu de TEMPOROMANDIBULARA. disfunctia cranio-mandibulara secundara si disfunctii cranio-mandibulare specifice.

Morfologia secundara A CUI ? se caracterizeaza prin modificari cantitative si calitative datorata inaintarii in varsta. Exista o inlantuire continua de cauzalitate dintre normal, functional, adaptativ pe de o parte si patologic, disfunctional, regresiv pe de alta parte.

Refacerea morfo - functionala din aceasta perioada constituie subiectul de cercetare si aria de activitate in geronto - protetica, din cadrul geronto-stomatologiei.

Disfunctia (! !!!NU stiu daca nu e temporomandibulara ! !!!ce zice Bratu) cranio-mandibulara primara afecteaza sistemul ocluzo - articular si cel dento - parodontal din perioada morfogenezei - nu cred ca este corect, nu este inclusa dezvoltarea osoasa. Morfogeneza primara la dinti nu se termina la 21 de ani. Acolo intervine deja modelarea secundara dupa diverse dizarmonii ocluzale. Aceasta perioada se subimparte astfel:

- perioada fetala /sapt. 9. - nastere/;

- copilaria: - prima copilarie /nastere - 3 ani/;

- a doua copilarie /4-6 ani/;

- a treia copilarie /de la 6 ani - la 12 ani/;

- pubertatea /de la 13 ani - la 16 ani/;

- adolescenta /17-21 ani;

Modificarile deviationale de la normal pot constitui dizarmonie intre arcadele dentare, ale arcadelor dentare, ale grupurilor de dinti pe arcade, ale dintilor separat prin anomalii de pozitie, morfologie, forma, volum sau intre rapoartele dinte-alveola-maxilar-arcade. Reabilitarea orala se face prin tratament complex ortodontic de catre un medic specialist ortodont cu competenta certificata, in colaborare cu un tehnician dentar cu o specializare suplimentara in tehnicile ortodontice.

DISFUNCTIA CRANIO-MANDIBULARA PRIMARA

SISTEMUL ATINS:

OCLUZO - ARTICULAR

SISTEMUL DENTO - PARODONTAL

PRIN DIZARMONIA RAPOARTELOR:

INTRE ARCADELE DENTARE

ARCADELOR DENTARE

GRUPURILOR DE DINTI PE ARCADE

DINTILOR SEPARAT, PRIN ANOMALII DE:

- POZITIE

- MORFOLOGIE

- FORMA

- VOLUM

INTRE RAPOARTELE DINTE-ALVEOLA-MAXILAR-ARCADE

REABILITAREA ORALA SE FACE PRIN TRATAMENT COMPLEX ORTODONTIC UNDE ?doar atat? uneori este necesar si tratament protetic

Disfunctia cranio-mandibulara secundara afecteaza sistemul ocluzo - articular si cel dento - parodontal din perioada modelarii ADM, si cuprinde intervalul de varsta intre a doua perioada a copilariei, pana la terminare maturitatii /de la 3-6 ani pana la 65 de ani. Ce se imtampla cu perioada urmatoare - varsta a III-a , senectutea?

Este etapa cea mai efervescenta, cu multiple modificari si evenimente din sfera odontala si parodontala. Pe fondul acestor modificari continue se grefeaza patologia ADM care supune structurile sale componente la noi eforturi functionale, adaptative si compensatorii. Succint aceste modificari se pot clasifica in:

leziuni odontale /carie, fracturi coronare, abrazie, atritie, abfractie, anomalii de structura;

leziuni parodontale /gingivitele, etc.;

leziuni ale arcadelor dento-alveolare /edentatiile;

leziunile rapoartelor dintre arcade /disfunctie ocluzala statica si/sau dinamica.

DISFUNCTIA CRANIO-MANDIBULARA SECUNDARA

SISTEMUL ATINS:

OCLUZO-ARTICULAR

DENTO-PARODONTAL

MANIFEST PRIN:

LEZIUNI ODONTALE:

- CARIE;

- FRACTURI CORONARE;

- ABRAZIE, ATRITIE, ABFRACTIE;

- ANOMALII DE STRUCTURA;

LEZIUNI PARODONTALE:

- PARODONTOPATIE MARGINALA CRONICA

INFLAMATORIE;

- PARODONTOPATIE DEGENERATIVA;

LEZIUNI ALE ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE:

- EDENTATIE

LEZIUNILE RAPOARTELOR INTRE ARCADE

- DISFUNCTIE OCLUZALA

- STATICA

- DINAMICA

Disfunctiiile cranio-mandibulare specifice sunt acele modificari care pot fi prezente din momentul organo -sau morfogenezei, sau pot apare pe tot parcursul vietii, afectand toate sistemele componente ale ADM, sau numai o parte din acestea. De exemplu: un simplu dismorfism osos, care se manifesta printr-o exostoza maxilara sau atrofie de creasta alveolara se poate reabilita prin mijloace chirurgicale proprotetice remodelative, sau prin plastie de creasta alveolara. ? tumori, bruxism

DISFUNCTII CRANIO-MANDIBULARE SPECIFICE

SISTEMUL ATINS:

MIO-NEURAL

MANDIBULO-TEMPORAL

SISTEM DE CONTROL SI COORDONARE S.N.C.

Dupa nivelul de structura componenta al ADM, la care se opereaza, REABILITAREA ORALA poate fi clasificata in: reabilitarea odontala, reabilitarea parodontala, reabilitarea pe maxilare si reabilitarea in maxilare.

1. REABILITARE ODONTALA

METODE UTILIZATE:

CONSERVATIVE

CONDITIA:

- DINTE PREZENT

- DEFECT DE SUBSTANTA DURA DENTARA:

- MICA

- MEDIE

- MARE

MIJLOACE TERAPEUTICE:

- SIGILARE

- OBTURATIE

- INCRUSTATIE

PROTETICE

CONDITIA: DINTE PREZENT CU DEFECT DE SUBSTANTA DURA MARE

MIJLOACE PROTETICE:

pe dinte existent

- INCRUSTATIE:

- INTRATISULARA:INLAY

- EXTRATISULARA: ONLAY

- PROTEZE UNIDENTARE:

- COROANA DE INVELIS

- DCR?

- pentru inlocuirea unui DINTE ABSENT:

- PROTEZE FIXE PLURIDENTARE

- CLASICE

- SPECIALE

REABILITARE PARODONTALA

METODE TERAPEUTICE COMPLEXE PRIN:

TRATAMENT GENERAL

tratament local de igienizare si tratament medicamentos?

DENTO-PARODONTAL - ce? tratament ortodontic preprotetic?

OCLUZO-FUNCTIONAL slefuirile selective din dizarmonii ocluzale

CHIRURGICAL

PROTETIC

- PROVIZORIU

- GUTIERE

- SINE DE IMOBILIZARE

-DEFINITIV

- PROTEZE FIXE STABILIZATOARE

3. REABILITARE PE MAXILARE

PRIN METODA PROTEZARII CU:

proteze fixe uni sau pluridentare

proteze partiale fixe

PROTEZE PARTIALE mobilizabile

a. de tranzitie - acrilice

- SCHELETATE

PROTEZE TOTALE MAXILARE

4. REABILITAREA IMPLANTOPURTATA A MAXILARELOR

INTRAOSOASE

-INFRASTRUCTURA: IMPLANTE- INTRA- OSOASE OSTEOINTEGRATE

-SUPRASTRUCTURA:

-PIESE PROTETICE

-FIXE

-MOBILIZABILE

JUXTAOSOASE

-SUBPERIOSTALE

Dupa sfera ADM unde are loc reabilitarea orala se poate vorbi despre reabilitare odontala, parodontala, pe maxilare

si in maxilare.

REABILITAREA ORALA PROPRIUZISA - OBIECTIVUL STUDIULUI NOSTRU

REABILITARE ODONTALA

REABILITARE PARODONTALA

REABILITARE PROTETICA PE MAXILARE

REABILITARE IN MAXILARE

Dupa METODELE utilizate in practica reabilitarilor orale distingem:

- metode clinico-medicale care pot fi:

a. metode curative - neinvazive /de exemplu: slefuirile selective ale contactelor interarcadice premature ASTEA SUNT INVAZIVE PENTRU CA SLEFUIREA SE POATE PRODUCE PANA LA LIMITA AMELO DENTINARA/DINTE? SI DETERIOREAZA PARTIAL STRUCTURI DURE DENTARE, redresarea ortodontica etc./

b. metode curative - invazive/de exemplu: extractia unui molar egresat, amputarea coronara urmata de tratament endodontic si reconstituire functionala a morfologiei etc./

- metode clinico - tehnice, care pot fi:

a. protetice - neinvazive/de exemplu: proteza totala acrilica maxilara, gutiere de redimensionare verticala etc./

b. protetice - invazive /de exemplu: coroana de invelis, incrustatie, implante osteointegrate etc./

In concluzie se poate pune o intrebare fireasca: ce asteptam de la o reabilitare orala? Sa corespunda imaginilor idealizate din atlasele editate in scop didactic?

Fata de reabilitarea ADM - indiferent de dimensiunile ei - avem pretentii identice, cum avem fata de celelalte organe ale corpului uman: sa functioneze fara sa ne dam seama!

BIBLIOGRAFIE:

1. BÁNÓCZY J.: A fogászat perspekívái a 21. században. Fogorvosi Szemle/ Stomatologia Hungarica, 94 évf., nr.1, 2001;

CIRLIGERIU V., BOLD A., POPESCU M,-Gh.: Odontoterapie restauratoare pentru studentii Colegiului de Profilaxie Stomatologica. Ed. Mirton, Timisoara, 1999;

KORNFELD M.: Mouth rehabilitation. Clinical and laboratory procedures. The C.V.   Mosby Company, Saint Louis, 1967;

MATEKOVITS Gh.: Reabilitarea orala pentru tehnicienii dentari.

Ed. Nero-G,Timisoara, 2000;