Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » sport
disciplina “pregatire sportiva teoretica” - igiena sportiva

Disciplina “pregatire sportiva teoretica” - igiena sportiva


LICEUL TEORETIC “ONISIFOR GHIBU”SIBIU


DISCIPLINA PREGATIRE SPORTIVA TEORETICA”


TEMA: , , IGIENA SPORTIVA”





CUPRINS


ARGUMENT.


CAPITOLUL I- GENERALITATI PRIVIND IGIENA SPORTIVA


CAPITOLUL II- IGIENA INDIVIDUALA:IGIENA PIELI, A PARULUI, A UNGHIILOR, A

GURII, A NASULUI, A OCHILOR, ECHIPAMENTULUI, A URECHILOR.


CAPITOLUL III- IGIENA BAZELOR SPORTIVE, A INSTRUMENTELOR SI A

MATERIALELOR SPORTIVE.


CAPITOLUL IV- IGIENA REGIMULUI ZILNIC DE ACTIVITATE AL

SPORTULUI.


CAPITOLUL V- CONCLUZII


CAPITOLUL VI- BIBLIOGRAFIE



ARGUMENT:


In alegerea acestei teme m-a inspirat faptul ca ea a fost atinsa direct sau colateral in totii anii in care ni s-a predat la clasa disciplina , , Pregatire sportiva teoretica”.

Am constat ca pe cat de simpla este informatia legata de igiena sportiva, in comparatie cu informatia complexa si dificila pentru noi legata legata de teoria si metodica antrenamentului sportiv, pe atat de importanta este pentru atingerea performantelor in sport.

Ca sportiv de performanta, stiam ca igiena este un concept care se refera strict la starea de curatenie a individului adica cum isi intretine pielea, parul si unghiile, ceea ce reprezenta un mod restrictiv de a ma raporta la complexitatea problemelor pe care de fapt igiena le abordeaza:igiena echipamentului sportiv, a incaltamintei sportive, a materialelor si instalatiilor utilizate in pregatire si competitii si a bazelor sportive.

Numai daca un instructor sportiv stapaneste masurile igienice care pot preveni imbolnavirea persoanelor cu care colaboreaza si reuseste sa le faca sa cunoasca toate regurile igienice ce trebuiesc respectate in igiena personala, a echipamentului, a materialelor, instalatiilor si bazelor sportive si a regimului zilnic de activitate al sportivului care poate deveni o persoana apreciata si un factor activ de consiliere pe probleme de igiena.


CAPITOLUL I : GENERALITATI PRIVIND IGIENA SPORTIVA


Igiena sportiva este disciplina care studiaza pastrarea si intarirea sanatatii omului.Starea de sanatate este starea stabila de confort fizic si psihic, cu randament ridicat, fizic si intelectual.

Studierea factorilor de mediu fizic extern(apa, aer, soare), ai mediului social(conditii de viata) si ai celui biologic(virusi, microbi, bacili, etc.), care pot influenta favorabil sau nefavorabil sanatatea.

Adoptarea unor masuri in vederea reducerii sau eliminarii factorilor nocivi si promovarea factorilor sanogeni.In mentinerea sanatatii ca si in aparitia starii de boala intervin factori:interni - genetici, externi - de mediu - fizic, chimic, biologic

sociali – conditii de munca, alimentatie, conditii igienice.

Masuri igienice:cunoasterea si izolarea surselor de infectie:recipiente de gunoi, instalatii sanitare defecte, igiena necorespunzatoare, indivizi(animale)bolnave.

Masuri de igiena:echipamentul sportiv trebuie spalat in fiecare zi, schimbata dupa antrenament, cea care ia contact cu pielea sa fie din bumbac, usor lavabila.

Igiena incaltamintei are rol de protectie a picioarelor fata de asperitatile terenului, traumatisme, frig si umezeala.Incaltamintea trebuie sa fie usoara si comoda, care sa corespunda labei piciorului, utilizarea pudrei de talc.

Cunoasterea si izolarea cailor de transmitere a agentilor infectiosi:obiecte folosite in comun, contact direct, aglomeratia, tuse, stranut, scuipat, etc.

Masuri de prevenire:indepartarea surselor, dezinfectii, dezinsectii, deratizari, izolarea bolnavilor, aerisire, spalare, igienizare, vaccinare.


CAPITOLUL II : IGIENA INDIVIDUALA:IGIENA PIELI, IGIENA PARULUI, A UNGHIILOR, A GURII, A NASULUI, A OCHILOR, A URECHILOR.



Pielea este organul care asigura legatura intre corpul omului si mediul ambiant, indeplinind mai multe roluri.

Rol de protectie prin stratul cornos al epidermei, organismului este aparat impotriva unor agenti fizici, chimici, infectiosi, etc.Prin elascititatea sa si a tesutului subcutanat, organele subiacente sunt protejate de traumatisme, iar prin secretia de melanina, care bronzeaza pielea, este redusa actiunea nociva a radiatiilor solare.

Rol de excretie datorita activitatii glandelor sudoripare, pielea elimina din organism, sub forma transpiratiei, apa, o serie de substante de uzura, precum si saruri minerale.

Rol de termoreglare pe de o parte pielea apara organismul de pierderea de caldura, iar pe de alta parte, prin transpiratie si vasodilatatie periferica, impiedica supraincalzirea.

Rol de receptie pielea asigura relatia cu mediul exterior prin intermediul exteroreceptorilor, oferind organismului senzatii tactile, termice si de durere, precum si informatia despre proprietatile mediului in care traieste.

Rol antiinfectios prin secretia de antitoxine si anticorpi apara organismul de agentii patogeni.

Rol in reactivitatea generala pielea participa la exteriorizarea unor modificari in functia unor organe interne, informandu-le asupra situatiilor mediului ambiant, prin intermediul sistemului nervos(pigmentare, in cazul hepatitei, eruptiilor, etc.).De asemenea, pielea exteriorizeaza unele stari emotive prin inrosire, paloare, transpiratie etc.

Rol in sinteza vitaminei D provitamina D se gaseste in stratul adipos subcutanat, iar sub actiunea radiatiilor ultraviolete se transforma in vitamina D.

Ingrijirea pielii, a parului si a unghiilor:

Pentru pastrarea functiilor normale ale pielii, se recomanda:spalarea zilnica sub forma dusului, cu apa la o temperatura optima sau alternativa, cu apa calda si rece , pentru o mai buna hranire a pielii, apa fierbinte determina o scadere a tonusului pielii, aceasta devenind mai flasca;barbieritul trebuie realizat cu 10-12 ore inainte de antrenament sau concurs, pentru ca porii sa se inchida, preintampinand aparitia iritatiilor produse de transpiratie;igiena mainilor merita o atentie deosebita, in special in sporturile in care pot aparea bataturi (gimnastica, tenis, haltere, etc), se recomanda spalarea mainilor cu apa si sapun ori de cate ori este nevoie, precum si masarea lor cu creme emoliente, hidratante;igiena picioarelor vizeaza, pe de o parte, utilizarea unor pantofi de sport adecvati, iar pe de alta parte, evitarea aparitiei dermatomicozelor si a bataturilor;unghiile trebuie taiate scurt, dar nu exagerat, trebuie spalate zilnic cu o perie speciala si sapun, lucru absolut obligatoriu in sporturile in care contactul cu adversarul este direct(lupte, judo, handbal, etc.), in unele sporturi este interzisa prin regulament purtarea unor obiecte dure pe degete, pentru a preveni eventualele raniri;parul trebuie spalat cu sampon o data sau de doua ori pe saptamana, nu in fiecare zi, deoarece ar duce la indepartarea sebumului, perierea se face cel putin o data pe zi, deoarece asigura un aflux mai mare de sange care hraneste parul si repartizarea mai uniforma a sebumului, tendinta de purtare a parului lung nu contravine activitatilor sportive, in conditiile in care acesta este ingrijit si strans in coada sau coc in cadrul antrenamentelor.

Igiena gurii, a nasului, ochilor si urechilor

Igiena cavitatii bucale presupune ingrijirea danturii prin spalarea cu periuta si pasta cel putin de doua ori pe zi si clatirea gurii cu apa dupa fiecare masa.De asemenea, se recomanda doua-trei controale stomatologice pe an, pentru prevenirea sau depistarea eventualelor carii sau alte deficiente.

Im sporturile in care se utilizeaza proteza dentara trebuie avut in vedere faptul ca aceasta se pastreaza intr-o cutie curata, in care este bine sa se gaseasca o solutie antiseptica, fiind manipulata numai de catre sportiv.

Igiena nasului presupune mentinerea curata a cailor nazale prin spalare cu apa sau utilizarea batistei, precum si prin obisnuirea sportivului de a inspira pe nas.

Igiena ochilor vizeaza, pe de o parte, mentinerea curata a acestora, iar pe de alta parte protejarea lor in functie de conditiile ambientale.

Igiena urechilor urmareste mentinerea curata a pavilioanelor si a conductului auditiv extern, prin prevenirea formarii dopurilor de cerumen.Inotatorii si poloistii vor acorda o atentie deosebita ingrijirii urechilor, deoarece altfel se pot confrunta cu otite.De asemenea, nu se vor purta cercei lungi sau grei, care pot conduce la unele accidente.


CAPITOLUL III – IGIENA BAZELOR SPORTIVE A INSTALATIILOR SI A MATERIALELOR SPORTIVE


Baza sportiva reprezinta o constructie sau amenajare speciala, permanenta sau temporara, care impreuna cu anexele social-sanitare necesare si instalatiile si materialele adecvate asigura practicarea exercitiilor fizice si a sportului in conditii de siguranta.

Dupa natura constructiei, bazele sportive se clasifica in:baze sportive deschise, unde activitatea se desfasoara in functie de anotimp, iar bazele sportive inchise sunt cele care permit desfasurarea activitatii pe tot parcursul anului.

In functie de amploarea activitatii sportive, distingem:baze sportive simple, destinate unei singure ramuri sportive si baze sportive complexe, destinate practicarii mai multor ramuri ramuri sportive.

Fiecare baza sportiva cuprinde:amenajari de baza, la nivelul carora se practica exercitiile fizice si sportul, amenajari auxiliare sanitare, destinate asigurarii unor activitati care au legatura directa cu practicarea exercitiilor fizice, amenajari auxiliare administrative, destinate asigurarii conditiilor materiale in care se desfasoara antrenamentele si competitiile, amenajari pentru spectatori care pot fi simple spatii destinate publicului sau tribune moderne cu spatii comerciale, grupuri sanitare etc.

Pentru ca efectele exercitiilor fizice sa fie cele scontate, mediul in care isi desfasoara activitatea trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte.

De exemplu daca aerul este poluat influenta sui negativa asupra organismului va fi mult amplificata datorita faptului ca in timpul efortului fizic frecventa respiratorie este mult crescuta.

De asemenea daca temperatura aerului in timpul desfasurarii activitatii este prea ridicat si dublata de un grad mare de umiditate, exista pericolul supraincalzirii sau socului termic, deoarece organismul nu poate ceda mediului ambiant surplusul de caldura produs ca urmare a efortului fizic.Invers, daca temperatura aerului este foarte scazuta avand in acelasi timp si un grad mare de umezeala, exista pericolul ca organismul sa piarda area multa caldura, fapt ce determina aparitia traumatismelor, racelii, etc.

O sala prost iluminata pe langa faptul ca scade randamentul sportivilor in timpul antrenamentelor si competitiilor creeaza si conditiile producerii unor accidente sau traumatisme.

Daca apa din bazinele de inot nu are temperatura si calitate corespunzatoare poate conduce la aparitia racelilor, otitelor, etc.

Iata numai cateva exemple care sustin necesitatea respectarii unor cerinte igienico-sanitare generale, valabile pentru orice tip de baza sportiva, cat si de unele cerinte speciale impuse de particularitatile functionale ale acesteia.

Cerinte igienice pentru bazele sportive deschise

Terenul trebuie sa aiba granulatii mari, uniforme, care sa-i confere un grad mare de porozitare respectiv o mai mare permeabilitate.

Terenul trebuie sa fie insorit, cu o panta suficienta de mare care sa asigure scurgerea apei.

Amplasarea bazei sportive trebuie sa se faca in functie de gradul de poluare a a aerului, directia vantului dominant, alimentarea cu apa potabila, posibilitatea de evacuare a apelor reziduale.

Orientarea bazei se va face cu axa lunga pe directia nord-sud.

Pe langa terenul propriu-zis trebuie sa se asigure si un spatiu de siguranta de cel putin 3 metri de jur-imprejurul terenului.

Instalatiile si materialele sportive trebuie sa respecte cerintele regulamentare pe de o parte, iar pe de alta parte, trebuie sa fie bine intretinute.

Spatiul pentru public, respectiv tribuna trebuie amplasata fie pe latura lunga, fie pe cele doua laturi sau pe toate cele patru laturi.

Terenurile sportive trebuie prevazute cu grupuri sanitare destinate sportivilor si dupa caz spectatorilor.

In baze trebuie sa existe cai de comunicatie, dispuse de asa maniera incat sa asigure accesul usor al publicului dar si evacuarea rapida in caz de urgenta.

In cazul patinoarelor naturale amenajate in anotimpul rece pe lacuri sau rauri, gheata trebuie sa aiba o grosime de minimum 25-30 cm, pe toata surprafata.

Bazinele descoperite trebuie amplasate departe de sursele de poluare, iar orientarea lor trebuie facuta cu axa pe directia est-vest, pentru a asigura insorirea.Ele trebuie sa aiba de jur-imprejur o bordura inalta de circa 10 cm si un sant du apa care se schimba continuu.De asemenea, pe marginea bazinului trebuie sa fie amplasate dusuri.Este bine ca pe peretii interiori ai bazinului, la 10-15 cm desupra nivelului apei, sa existe un sant prevazut din loc in loc cu guri de scurgere.Acest sant pe langa rolul de a opri formarea valurilor are si rol igienic, prin indepartarea murdariilor adunate la suprafata apei.Blocstarturile trebuie sa aiba o suprafata rugoasa, care sa impiedice alunecarea si dezechilibrarea la plecare.

In privinta constructiei trambulinelor si platformelor de sarituri, trebuie respectate urmatoarele cerinte:amplasarea si orientarea trebuie astfel facute astfel incat cel care sare sa fie orientat cu fata spre nord, pentru a nu avea soarele in fata, trambulina sa aiba cel putin 4 m lungime si cel putin 0, 5 m latime, platforma de sarituri trebuie sa aiba 3 m lungime si 1, 5 m latime, ea este ingradita pe 3 laturi cu bare metalice situate la inaltimea de 1 m, lasand libera latura dinspre bazin, platforma superioara trebuie sa depaseasca inspre bazin pe cea situata sub ea, cu 1 m.

Apa din bazin trebuie sa aiba o temperatura de 22-24 grade celsius, deoarece in cazul in care scade la 18 sportivii se pot raci.

Pentru schimbarea apei din bazin se pot folosi 3 sisteme:sistemul cu schimbare totala, sistemul cu circuit continuu si sistemul recirculator.

Bazele sportive pentru schi-partiile

Terenul trebuie astfel ales, incat zapada sa nu se topeasca repede, motiv pentru care partiile vor fi amenajate pe versantii nordici ai muntiilor.Terenul trebuie sa fie ferit de vanturile puternice, sa fie amplasat langa o sursa de apa si in apropierea unor pante adecvate pentru organizarea antrenamentelor si competitiilor, iar aprovizionarea sa se faca relativ usor.

Cerinte igienice pentru salile de sport

Sala va fi orientata cu axa launga pe directia est-vest.

Podeaua sa fie compacta, elastica, neteda, calduroasa.

Sa se asigure o ventilatie, respectiv schimbarea aerului viciant cu cel de afara.

Iluminatul natural sa se faca prin ferestre orientate spre sud, sud-est sau sud-vest.

Aparatele, materialele trebuie depozitate intr-o incapere alaturata.

Spatiul pentru public trebuie sa asigure 0, 50-0, 80 m pentru fiecare spectator.


CAPITOLUL IV : IGIENA REGIMULUI ZILNIC DE ACTIVITATE AL SPORTIVULUI


Igiena regimului zilnic de activitate

Regimul zilnic se mai numeste regim de viata sportiva.Regimul de viata sportiva este un program de viata si activitate dupa care se deruleaza toate actiunile pe baza unui orar precis, respectandu-se reguli stricte.

Pentru sportiv este obligatoriu si necesita anumite sacrificii.

Regimul de viata sportiva asigura:

- o sanatate perfecta

- capacitate ridicata de efort

- refacerea rapida a capacitatii de efort

- longevitatea activa si de performanta

In alcatuirea regimului de viata sportiva trebuie sa se tina cont de:

- specificul efortului

- conditiile de viata si antrenament

- particularitatile individuale

Continutul regimului de viata sportiva:

- gimnastica de inviorare

- calirea organismului

- igiena individuala

- alimentatia rationala

- alternarea efortului fizic cu cel intelectual

- odihna si refacere post-efort

- combaterea deprinderilor si a obisnuintelor neigienice

Variatia zilnica a randamentului cu doua varfuri de activitate maxima:9-11 si 16-18.

Autocontrolul prin tinerea jurnalului personal, care poate cuprinde evolutia:

- pulsului

- a greutatii

- spirometrie

- durata somnului

- poftei de mancare

- dispozitie de antrenament




Politica de confidentialitate


logo mic.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.