Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV


FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

&4. Dupa revizuirea legii fundamentale a avut loc o modificare a prevederilor care constituie fundamente constitutionale ale contenciosului administrativ.

Atunci cand vorbim despre temeiurile constitutionale ale unei institutii juridice, in speta ale contenciosului administrativ, putem avea in vedere doua categorii de dispozitii:

- dispozitii cu caracter implicit, care reprezinta izvoare de drept si pentru alte
institutii
(exemplu: art. 1 alin. 3, art. 4, art.15 alin. 2, art.16 alin. 1 si 2 etc.).

- dispozitii care reprezinta izvoare exprese ale contenciosului administrativ.

Art.52 reprezinta principalul sediu constitutional al contenciosului administrativ. El poarta denumirea de "dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica" si consacra unul din drepturile fundamentale ale cetateanului roman in actualul sistem constitutional si legal, care, alaturi de dreptul de petitionare prevazut de art.51, constituie categoria drepturilor-garantii.

Art.21 creeaza cadrul general al valorilor care pot fi ocrotite prin justitie, inclusiv in cadrul litigiilor de contencios administrativ: drepturile, libertatile si interesele legitime.

Art.53 intitulat "restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati" instituie principiile care trebuie respectate atunci cand are loc orice restrangere a exercitiului unui drept sau unei libertati, inclusiv dreptul fundamental prevazut de art.52 din Constitutie. De altfel, si art.52 alin.(2) vorbeste despre unele "limite" ale dreptului pe care-1 consacra si care urmeaza a fi reglementate prin lege. In acest cadru constitutional in limitele caruia poate avea loc restrangerea exercitiului unui drept sau al unei libertati se regaseste si respectarea principiului proportionalitatii, considerat ca unul din principiile fundamentale ale statului de drept. In jurisprudenta CEDO, principiul proportionalitatii este conceput ca un raport just, echitabil intre situatia de fapt, mijloacele de restrangere a exercitiului unor drepturi si scopul legitim urmarit sau ca un raport echitabil intre interesele individuale si interesul public.



Daca aceste texte nu folosesc expressis verbis notiunea de contencios administrativ, in schimb art.123 alin.(5) o consacra expres, ca o dimensiune a dreptului de tutela administrativa exercitat de prefect, in baza caruia acesta poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un act emis de Consiliul Local, Consiliul Judetean sau primar, actul atacat fiind suspendat de drept.

Art.126 alin 6), introdus in urma revizuirii Constitutiei, garanteaza controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea contenciosului administrativ, cu exceptia actelor care privesc raporturile cu Parlamentul si a actelor de comandament cu caracter militar. De asemenea, articolul respectiv prevede si competenta instantelor de contencios administrativ de a solutiona cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.

Si art.73 alin 3) lit. "k" face vorbire expresa despre institutia contenciosului administrativ, ea reprezentand unul din domeniile pe care legiuitorul constituant le-a rezervat reglementarii legii organice.

In sfarsit, art.154 alin l) reglementeaza regimul actelor normative raportate la legea fundamentala, statuand ca acestea raman in vigoare, in masura in care nu contravin prevederilor prezentei Constitutii. Acest text reprezinta sediul fenomenului de constitutionalizare a dreptului, in ansamblul sau si, in cadrul acestuia, a contenciosului administrativ.

In sinteza, interpretand semnificatia modificarilor operate prin legea de revizuire a Constitutiei, se poate spune ca legea fundamentala a largit considerabil temeiul actiunilor in contencios administrativ, extinzandu-1, dincolo de limita dreptului subiectiv incalcat, si la interesul legitim; a largit sfera actelor ce pot fi atacate in contenciosul administrativ, incluzand si ordonantele Guvernului; a reglementat expres jurisdictiile administrative speciale, care pot avea doar caracter facultativ si gratuit; a garantat controlul de legalitate asupra actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, prevazand si exceptiile de la acest control. Prin toate aceste modificari, a fortificat institutia contenciosului administrativ, in calitatea ei de instrument de protectie a cetateanului impotriva abuzurilor administratiei.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.