Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie
Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale

Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale




Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale.

Constitutia Romaniei, republicata, prin art. 121 si 122, stabileste normele fundamentale determina autoritatile administratiei publice si competenta acestora ca ,,autoritati comunale, orasenesti si respectiv judetene'.[1]

In acest sens, normele constitutionale mentionate, precizeaza ca autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt consiliile locale si primarii, iar consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru ordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, autoritate care, potrivit acelorasi dispozitii, trebuie sa fie aleasa in conditiile legii.



Acest procedeu folosit de constituent pentru crearea autoritatilor administratiei publice locale, confera acestora o garantie esentiala a existentei lor, intrucat numai revizuirea, prin lege constitutionala a Constitutiei ar permite suprimarea uneia sau alteia din cele doua categorii de autoritati.

Apare, deci, evident ca prin enumerarea lor expresa si limitativa in cadrul normelor constitutionale, competenta legislativului de a crea alte autoritati ale administratiei publice locale este de neconceput, si ar excede cadrului constitutional.

Cele mentionate nu conduc la concluzia ca legiuitorul organic, in conformitate cu dispozitiile constitutionale, nu ar putea sa instituie unele organe executive si sa stabileasca acestora competente care sa puna in executare atributiile unei autoritati.In acest sens, avem ca exemplu cazul consiliului judetean, caruia, initial prin normele Legii administratiei publice locale din 1991, i-au fost stabilite doua asemenea organe: delegatia permanenta si presedintele consiliului judetean, organe pe care unii autori le considerau neconstitutionale.

Ca legiuitorul organic are asemenea atribute s-a demonstrat prin faptul ca imbunatatirile aduse Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, prin Legea nr. 24 din 12 aprilie 1996, au mentinut aceste dispozitii, mai mult chiar le-a adus si unele precizari, potrivit carora ,,consiliul judetean alege, din randul membrilor sai, pe vicepresedinti si delegatia permanenta (art. 7).

Sesizata Curtea Constitutionala, cu privire la neconstitutionalitatea unor prevederi ale legii privind modificarea legii administratiei publice locale, ea s-a exprimat pentru constitutionalitatea dispozitiilor legii, prin Decizia nr. 40/1996.[2]

De altfel, dispozitiile Legii nr. 215/2001, mentin institutia presedintelui consiliului judetean si pe aceea a delegatiei permanente, chiar daca avea un caracter tranzitoriu.

In acelasi sens, sunt de mentionat si normele art. 3 punctul 2 prima teza din Conventia (Carta) Europeana a autonomiei locale, potrivit carora aceste autoritati, ,,pot dispune de organe executive si deliberative care raspund in fata lor'[3]

Un alt aspect deosebit pe care 1-am retinut din analiza normelor constitutionale, si precizat in alin. 2 al art. 121, este regula conform careia atat consiliile locale ale administratiei publice comunale si orasenesti, functioneaza ca autoritati administrative autonome in conditile legii.Rezulta ca autoritatile administratiei publice comunale si orasenesti in conformitate cu principiul autonomiei nu se afla in raport de subordonare fata de o alta autoritate a administratiei publice de la nivelul judetului sau fata de cele ale administratiei publice centrale de specialitate. Aceasta autoritate se bucura de un statut autonom potrivit caruia delibereaza asupra intereselor specifice colectivitatilor locale si hotaraste asupra modului lor de realizare, fara amestecul sau altor autoritati publice ori ale administratiei publice, sau chiar a primarului.

Relevarea acestor aspecte explica de ce legiuitorul constituant a pus un accent deosebit pe autonomia comunelor si oraselor, rezervand autoritatii administratiei publice alese de nivelul judetului doar rolul de coordonator, potrivit art. 122, alin (1) din Constitutia Romaniei republicata, iar coordonarea activitatii consiliilor locale comunale si orasenesti se refera numai in ceea ce priveste realizarea serviciilor publice de interes judetean .

Se mai impune sa mentionam ca principiul autonomiei locale este aplicabil si in ceea ce priveste stabilirea raporturilor dintre consiliul local si primar, astfel incat ,,functionalitatile lor sa fie compatibile'.

In aceeasi masura, consideram ca se impune sa subliniem si faptul ca potrivit art. 120 si 122 din Constitutie consiliul judetean este o autoritate administrativa autonoma, chiar daca aceasta nu este, in mod expres precizat de constituant. Consiliul judetean, conformandu-se principiului autonomiei locale, nu se afla in vreun raport de subordonare fata de o alta autoritate de la nivelul judetului sau fata de alte autoritati ale administratiei publice centrale ori o altei autoritati publice.

Fata de cele mentionate, rezulta ca o trasatura caracteristica, evidenta in sistemul nostru constitutional privitor la administratia publica locala este renuntarea la ierarhia dintre diferitele autoritati administrative si acordarea unei importante deosebite colaborarii tuturor autoritatilor administratiei publice locale in scopul rezolvarii treburilor locale si a intereselor cetatenilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva.[6]

In acest context, consideram ca autoritatile administratiei publice locale isi pot apara interesele si autonomia lor, procedand mai intai la respectarea intocmai a competentelor care le sunt atribuite si apoi prin utilizarea principiului constitutional potrivit caruia ,,orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.[7]

Aceasta din urma norma constitutionala, in concordanta si cu prevederile art. 11 Carta Europeana a autonomiei locale, privitor la protectia legala a autonomiei locale, prin care se stabileste ca autoritatile administratiei publice locale trebuie sa dispuna de dreptul de recurge la justitie in scopul asigurarii liberului exercitiu al competentelor lor si al respectulul principiilor de autonomie locala care sunt prevazute de Constitutie sau de legislatia interna'



Cu privire la autoritatile administratiei publice locale, mentionate de dispozitiile constitutionale ale art. 121, alin. (1), se impune a se remarca ca acestea sunt organizate identic pe intreg teritoriul tarii, in comune si orase (municipii) si numai in unitatile administrate teritoriale.Totusi, din dispozitiile constitutionale ale alin. 3, art. 121, rezulta si o exceptie de la regula si anume posibilitatea constituirii unor asemenea autoritati si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, altele decat cele ale municipiului insusi.

Legiuitorul constituant instituie o norma de exceptie, intrucat regula este ca aceste autoritati autonome sa fie organizate si sa functioneze numai in unitatile administrativ-teritoriale corespunzator colectivitatii locale suprapuse unitatii administrativ-teritoriale respective.Astfel, dupa modul de redactare a normei constitutionale, se poate interpreta ca legiuitorul constituant a intentionat, in mod evident, sa constituie asemenea autoritati autonome exclusiv in subdiviziunile municipiilor, care sunt organizate (de exemplu, sectoarele municipiului Bucuresti) sau urmeaza sa fie organizate prin lege, si nu si la nivelul celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Ca atare, acestea se vor organiza in cazul marilor orase declarate municipii si care se justifica prin intinderea lor teritoriala si numarul mare al populatiei, urmarindu-se astfel o buna functionare a autoritatilor autonome care trebuie sa rezolve treburile publice la acest nivel.[9]

Autoritatile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, consiliile si primarii, vor trebui insa sa dispuna de competente specifice, atat de decizie cat si de gestiune, intrucat ele nu pot aduce atingere unitatii administrativ-teritoriale a municipiului, teritorial unitar si cu o populatie compacta, diferite de competentele autoritatilor administrative municipale.[10]



Corneliu Manda,Drept administrativ-tratat elementar,Ed. Lumina Lex , Bucuresti ,2007 pag 223

Prin Decizia nr 40 din 11.IV.1996 a Curtii Constitutionale ,s-au respins obiectiile de neconstitutionalitate formulate in legatura cu prevederile art1,pct12 li pct 65din legea modificatoare.Decizia a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr 76 din 13.IV.1996

Carta Europeana a autonomiei locale,art 3,alin 2

Dana Apostol Tofan -Drept administrativ,vol I ,Ed. All Back,2003,pag. 231

Corneliu Manda-Drept administrativ-tratat elementar,Ed. Lumina Lex , Bucuresti ,2007 pag .223

Legea nr 215/2001, art.6 , modificata prin legea nr 286/2006

Constitutia Romaniei republicata ,art.21

Carta Europeana a autonomiei locale

Manda Corneliu-Drept administrativ-tratat elementar,Ed.Lumina Lex , Bucuresti ,2007 pag .225

Legea nr 215/2001 publicata in Monitorul Oficial nr204 din 23 aprilie 2001 ,capitolul V ,Administratia publica a municipiului Bucuresti







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Centru de inertie(mecanica) Centre de masa
Reprezentarea si cotarea filetelor
Organe de masini - cuplaje mecanice, cuplaje permanente mobile elastice

Economie

Operatiunea de creditare a agentilor economici
Analiza din punct de vedere politic a companiei continental airlines
Operatiunile efectuate de institutiile de credit pe piata monetara - politica monetara obiective, strategii, instrumente, operatiuni

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Administratia ca sistem de exercitare a puterii politice
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
ADMINISTRATIA CENTRALA DE SPECIALITATE
Primarul
EXCEPTIILE DE LA CONTROLUL DE LEGALITATE EXERCITAT DE INSTANTELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
CONCEPTE SI ACTIVITATI CE COMPUN FURNIZAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES GENERAL
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
PROCEDURA IN MATERIE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu