Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » legislatie » administratie
SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE REPUBLICANE CU REGIM PARLAMENTAR (Unitate de analiza: Germania si Italia)

SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE REPUBLICANE CU REGIM PARLAMENTAR (Unitate de analiza: Germania si Italia)




SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE REPUBLICANE CU REGIM PARLAMENTAR (Unitate de analiza: Germania si Italia)

TEMATICA

Repere istorice ale regimului parlamentar clasic.

Caracteristici ale sistemului parlamentar clasic.




3. Sistemul administrativ public central al Germaniei Federale.

3.1. Contextul politico - istoric al formarii sistemului administrativ german.

Institutiile fundamentale ale Germaniei Federale.

3.2.1. Parlamentul Federal al Germaniei

3.2.2. Guvernul Federal al Germaniei

3.2.3. Presedintele Federal al Germaniei.

Sistemul politic si administrativ public central din Italia.

1. Premise istorice si politice ale regimului parlamentar democratic din Italia. Constitutia din 1947.

2. Institutiile fundamentale ale Italiei.

2.1. Parlamentul Italiei.

2.2. Guvernul Italiei.

2.3. Presedintele Republicii Italiene

OBIECTIVE FUNDAMENTALE avute in vedere prin parcurgerea si insusirea continutului cursului:

Sa se identifice caracteriticile specifice regimurilor constitutionale:

o      regimului parlamentar clasic;

o      regimului prezidential,

o      regimului semiprezidential;

sa prezinte structura administratiei publice centrale din Germania cu evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

sa prezinte structura administratiei publice centrale din Italia evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din tarile UE analizate cu sistemul administrativ romanesc;

Repere istorice ale regimului parlamentar clasic:

isi are originea in Marea Britanie, tara in care s-a constituit primul Parlament din lume.

Odata cu inceputul constitutionalismului modern, marcat de revolutia burgheza din Franta 1789, regimul parlamentar este promovat in mai multe tari europene precum Germania, Italia, Grecia etc.

Sistemul parlamentar s-a impus in unele state ca o solutie viabila de inlocuire a a formei de guvernamint monarhica cu republica avand ca sef al statului un Presedinte fara prerogative insemanate, si un Guvern puternic aflat sub controlul direct al Parlamentului.

In statele europene unde s-a pastrat monarhia, regele a capatat un rol decorativ, secundar in raport cu Primul Ministru care detine rolul principal in viata politica si economica a statului.

2. Caracteristici ale sistemului parlamentar classic.

  • alegerea Presedintelui Republicii de catre Parlament - pentru formele de guvernamant republicane;
  • desemnarea Sefului Statului prin succesiune ereditara - pentru formele de guvernamant monarhice;
  • colaborarea stransa intre puterea legislativa exprimata prin Parlament ca organism de suveranitate nationala si puterea executiva bicefala – reprezentata de Seful Statului (presedinte, monarh) si Guvern;
  • antreneaza raspunderea politica a Guvernului si membrilor sai fata de Parlament;
  • Seful Statului este investit cu puteri limitate de conducere efectiva si astfel este exonerat de raspunderea politica.
  • Seful Statului raspunde si poate fi sanctionat, in baza unei proceduri speciale, doar pentru fapte expres prevazute de lege:
    • inalta tradare,
    • nerespectarea constitutiei si a legilor tarii;

3. SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL

AL GERMANIEI FEDERALE

3.1. Contextul politico - istoric al formarii sistemului administrativ german.

Germania are prin traditie o organizare statala de tip federal, cu o conducere autonoma;

Inca din Evul mediu strucura statala cuprindea o multitudine de statulete independente constituite pe coordonatele trasate de vechiul Imperiu Romano-German;

In epoca moderna, dupa prabusirea Imperiului Habzburgic (1918), Germania a optat pentru organizarea federala bazata pe o larga autonomie acordata landurilor. Fiecare land avea un conducator local independent (casa princiara) care exercita o conducere de sine statatoare si autoritara.

In timpul regimului hitlerist 1935 – 1945, Germania devine stat unitar si independent, cu un guvern national-socialist, condus de cancelarul dictator Hitler care detine astfel controlul exclusiv al puterii politice asupra intregului stat .

Din 1949 Germania revine la forma de organizare federativa a statului in landuri (11 landuri) cu forma de guvernamant parlamentara.

Parlamentarismul a constituit o solutie aleasa/impusa de aliati de teama fata de o eventuala concentrare a puterii executive in mainile unui singur lider tentat sa guverneze dupa modelul traditional al Ducelui sau Fuhrer-ului (Regim prezidential)

Prin reunirea R.F.G. cu R.D.G. in 1990, numarul landurilor a crescut la 16 iar orasul Berlin devine capitala Germaniei.

Conform Constitutiei Landurile detin autonomie administrativa, legislativa executiva si judecatoreasca, sub conditia prioritatii legislatiei Federatiei fata de legislatia locala. Landurile beneficiaza de dreptul de a fi reprezentate in Parlament prin Bundesrat.

3.2. Institutiile fundamentale ale Germaniei Federale.

Conform Legii Fundamentale, institutiile reprezentaive ale statului german sunt:

o      Parlamentul Federal;

o      Guvernul Federal;

o      Presedintele Republicii.

3.2.1. Parlamentul federal al Germaniei

Parlamentul federal al Germaniei are o structura bicamerala fiind alcatuit din doua camere:

Bundestag;

Bundesrat.

Bundestag-ul – membrii sunt alesi pe o perioada de patru ani prin vot universal, egal, direct si secret. Membrii bundestagului sunt reprezentantii intregului popor. Fiecare alegator dispune de doua voturi. Un vot il acorda persoanei care si-a prezentat candidatura in circumscriptia electorala unde este arondat, iar altul, listei prezentate de un partid politic.

Bundesrat-ul, membrii celei de-a doua camere a Parlamentului federal este compus din reprezentantii guvernelor celor 16 landuri, care sunt numiti dintre ministrii landurilor.



Caracteristici de organizare si functionare si procedura legislativa:

Fiecare camera este condusa de un presedinte si vicepresedinti asistati.

Presedintele Bundestagului se alege pe durata mandatului legislativ (4 ani);

Presedintele Bundesratului este desemnat anual.

La activitatea legislativa participa ambele Camere.

Proiectul unei legi este trimis catre Guvernul federal, mai intai Bundesratului, spre a fi adoptat, iar apoi este inaintat Bundestagului spre a vota acel proiect si a-l transforma in lege.

Exista posibilitatea sa se iveasca un dezacord intre cele doua camere. In aceasta situatie, pentru examinarea textelor divergente se instituie o comisie comuna, formata din membri ai Bundesratului si Bundestagului, pentru a se ajunge la un text unanim acceptat.

3.2.2. Guvernul Federal al Germaniei

Conform Legii Fundamentale Guvernul Federal al Germaniei   se compune din:

Cancelarul federal

Ministrii

Cancelarul este cea mai importanta personalitate politica a statului federal, care determina orientarea intregii politici interne si externe, detinand rolul principal in Guvernul federal.

Conform Constitutiei Germaniei, Cancelarul Federal este ales de Parlament (Bundestag), la propunerea Presedintelui Republicii federale:

Presedintele federal propune Parlamentului (Bundestag-ului) un candidat pentru functia de cancelar;

Bundestag-ul alege cancelarul federal cu majoritatea absoluta de voturi ale membrilor camerei;

In cazul in care candidatul propus de Presedinte nu obtine aceasta majoritate, Bundestag-ul propune un nou candidat pentru functia de Cancelar pe care il poate alege sub aceeasi conditie a majoritatii absolute.

Cancelarul, Investit de Bundestag, isi asuma raspundere politica in fata Parlamentului, pentru activitatea Guvernului federal, pentru masurile de politica interna si externa adoptate de catre Guvernul federal.

Membrii Guvernului Federal (Ministrii)

Ministrii federali sunt numiti sau revocati din functie de catre Presedinte la propunerea Cancelarului federal;

Membrii Guvernului nu primesc investitura Parlamentului si nu raspund in fata acestuia;

La intrarea in functie, Cancelarul si ministrii federali depun in fata Bundestag-ului juramantul de credinta, identic cu cel al Presedintelui.

Membrii Guvernului (ministrii) sunt subordonati intru totul cancelarului.

Demisia cancelarului atrage dupa sine, in mod automat, demisia intregului Guvern.

Structura Guvernului federal in Germania


RAMURA LEGISLATIVA

RAMURA JURIDICA

CANCELARIA FEDERALA

 


CABINETE

 

COMISII

 

MINISTERE OPERATIVE

 

    • Ministerul de Interne
    • Ministerul de Externe
    • Ministerul Economiei
    • Ministerul Alimentatiei, Agriculturii si Silviculturii
    • Ministerul Muncii si Asigurarilor sociale
    • Ministerul pentru Protectia Familiei si Seniorilor
    • Ministerul Postei si Telecomunicatiilor
    • Ministerul pentru Conditia Femeii si a Tineretului
    • Ministerul pentru constructii si Planificare Urbana
    • Ministerul Mediului Ambiant, Protectiei naturii si Securitatii Nucleare
    • Ministerul Funciar
    • Ministerul Justitiei
    • Ministerul Transporturilor
    • Ministerul Apararii
    • Ministerul Sanatatii
    • Ministerul pentru Cercetare si Tehnologie
    • Ministerul Educatiei si Stiintei
    • Ministerul pentru Cooperare Economica
 


Consilii, Asesorii

Administrarea

Administrarea

Institutii

si Comisii



directa a statului

indirecta a statului

publice

Autoritati Federale superioare subordonate ministerelor federale

Autoritati Federale Intermediare

Autoritati Federale Subordonate

3.2.3. Presedintele Federal al Germaniei

Desemnarea Presedintelui Federal

o      Presedintele federal este ales, pentru un mandat de 4 ani, de catre Adunarea Federala, organism compus din:

membrii Bundestagu-ului :

membri desemnati de adunarile reprezentative ale landurilor (numeric egali cu nr. deputatilor din Bundestag)

o      Presedintele federal este ales din rindul candidatilor, cu majoritatea absoluta (50+1) a mebrilor Adunarii Federale.

o      Daca nici unul din candidati nu a obtinut majoritate in cursul a doua tururi, se organizeaza un al treilea tur, in care este declarat cistigator cel care obtine majoritatea relativa a voturilor (majoritatea voturilor exprimate);

Mandatul presedintelui este de 5 ani cu posibilitatea realegerii sale doar o singura data.

Conditiile de eligibilitate ale candidatului la presedintie sunt:

cetatenia germana;

varsta minima de 40 ani.

Prerogative ale Presedintelui federal:

reprezentarea Germaniei pe plan international;

incheierea tratatelor internationale;

acreditarea si primirea reprezentantilor diplomatici;

numirea si revocarea judecatorilor;

promulgarea legilor;

atributii privind formarea Guvernului.

Incompatibiliati si incapacitati speciale ale functiei prezidentiale

o      Prin Constitutie este prevazuta incompatibilitatea functie de Presedinte Federal cu:

calitatea de membru al Guvernului;

calitatea de membru sau al unei camere legislative.

o      In caz de incapacitate a Presedintelui federal de a-si exercita functiile sau de expirare a mandatului sau, prerogativele prezidentiale sunt preluate de presedintele Bundesrat-ului.

SISTEMUL POLITIC SI ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL DIN ITALIA

1. Premise istorice si politice ale regimului parlamentar democratic din Italia. Constitutia din 1947.

Regimul parlamentar postbelic al Italiei s-a constituit pe aceleasi coordonate istorice si politice ca in cazul Germaniei hitleriste.

La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, pozitia asemanatoare a celor doua state, ca tari invinse, au determinat Puterile Aliate sa le “ofere” modele de guvernare.

Regimul politic al Italiei dupa anul 1945 a fost fondat pe ruinele fascismului, ca si in cazul Germaniei hitleriste.

Optiunea electoratului italian pentru forma de guvernamant republicana si pentru regimul politic parlamentar s-a concretizat printr-un referendum national si s-a legitimat printr-o noua Constitutie adoptata la 27 decembrie 1947.

Sistemul pluripartidist din Italia se manifesta, de peste 60 ani, prin alternanta la guvernare a doua mari aliante:

Coalitia “Maslinul” formata din:

o      Partidul Democratic al Stangii – P.S.D.;

o      Margherita;

o      Floarea Soarelui.

Coalitia “Casa libertatilor” formata din:

o      Forza Italia;

o      Alianta Nationala;

o      Centrul Crestin Democrat;

o      Uniunea democratica pentru Republica;

o      Liga nordului

2. Institutiile fundamentale ale Italiei.

Conform Legii Fundamentale, institutiile reprezentative ale statului italian sunt:

o      Parlamentul ;

o      Guvernul;

o      Presedintele Republicii.

2.1. Parlamentul Italiei

Parlamentul italian este organismul statal care reflecta cel mai fidel principiul reprezentarii nationale;

Parlamentul are o structura bicamerala fiind alcatuit din doua camere:

Camera deputatilor;

Senat;

Functii ale Parlamentului:

Functia legislativa;

Functia de control a puterii executive;

Prerogative in domeniul relatiilor internationale.

Membrii Parlamentului:

persoanele fizice care sunt alese prin vot universal si direct de electorat pentru un mandat de 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditiile de eligibilitate:

o      cetatean italian,

o      domiciliul stabil in Italia

o      dreptruri civile si politice,

o      varsta de 25 ani ( pentru mandatul de deputat);

o      varsta de 40 ani (pentru mandatul de senator).

fostii presedinti ai statului Italian fac parte de drept din Senat avand mandat viager;

Presedintele statului are dreptul de a numi pe viata 5 senatori alesi dintre personalitatile proeminente ale vietii stiintifice, culturale, sociale.

2.2. Guvernul Italiei

Potrivit Constitutiei, Guvernul italian este organismul statal prin care se exprima si se exercita autoritatea de stat;

Componenta Guvernului:

o      Primul Ministru;

o      Ministi



Primul Ministru este desemnat de catre Presedintele statului, in functie de configuratia politica majoritara din Parlament.

Ministrii

o      sunt numiti sau revocati din functie de catre Presedintele statului, la propunerea Primului Ministru.

o      pot fi de recrutati din randul senatorilor sau deputatilor (regula instituita prin practica guvernamentala) sau pot proveni din afara legislativului (specialisti de inalta calificare sau militari).

o      sunt subordonati intru totul Primului Ministru

Investitura Guvernului

Guvernul si membrii guvernului primesc investitura Parlamentului si raspund in fata acestuia;

o      pentru a fi investit, Guvernul trebuie sa obtina increderea ambelor Camere ale Parlamentului.

o      Guvernul poate fi investit si in ipoteza votului contrar al unei Camere; dar un asemenea Guvern are putine sanse sa supravietuiasca, fiind de presupus ca acea Camera ii va bloca orice initiativa legislativa

La intrarea in functie, Primul Ministru si ministrii desemnati depun in fata Parlamentului juramantul de credinta;

Demisia Primului Ministru atrage dupa sine, in mod automat, demisia intregului Guvern.

2.3. Presedintele Republicii Italiene

Presedintele Republicii are prerogativele clasice ale sefului statului in regimurile parlamentare: functii onorifice, de reprezentare a statului italian.

Alegerea Presedintelui

Poate fi ales, cu majoritate calificata, prin scrutin secret de catre Parlament si de reprezentantii regiunilor cu respectarea procedurilor legale:

o      este desemnat candidatul care obtine, la unul din cele trei tururi de scrutin, 2/3 din voturile celor doua camere reunite in sedinta comuna + voturile consilierilor regionali.

o      daca dupa cele trei tururi nu se obtine acesta majoritate calificata, se organizeaza al patrulea tur, prin care poate fi ales ca presedinte candidatul care obtine o majoritate absoluta (50+1).

Conditiile de eligibilitate ale candidatului la presedintie sunt:

cetatenia italiana;

drepturi civile si politice

varsta minima de 50 ani.

Mandatul presedintelui este de 5 ani cu posibilitatea realegerii sale doar o singura data.

Prerogative ale Presedintelui Republicii:

reprezentarea Italiei pe plan international;

ratifica tratatele internationale, dupa autorizarea prealabila a celor doua Camere;

acreditarea si primirea reprezentantilor diplomatici;

promulgarea legilor adoptate de Parlament

emite decrete cu valoare de lege si regulamente;

trimite mesaje Camerelor Parlamentului;

fixeaza referendumul popular, in cazurile prevazute de lege;

atributii in ceea ce priveste formarea Guvernului.

este comandantul fortelor armate si prezideaza Consiliul Suprem al Apararii

prezideaza Consiliul Superior al Magistraturii;

numeste pe functionarii de stat;

exercita dreptul de gratiere;

confera decoratii.

Raspunderea juridica si politica a Presedintelui

  • Raspunde in fata Camerelor reunite ale Parlamentului numai pentru anumite fapte expres si limitativ prevazute de lege:

o      fapta de inalta tradare;

o      activitate anticonstitutionala.

  • Poate fi pus sub acuzare si trimis in judecata doar cu votul majoritatii absolute a membrilor celor doua camere reunite in sedinta comuna.
  • Competenta de a judeca faptele de acuzare ale Presedintelui revine:

o      Curtii Constitutionale alcatuita din 15 judecatori numiti pe un mandat de 9 ani

o      16 membri inclusi in plenul Curtii si care sunt desemnati de Parlament, in sedinta comuna, la inceputul fiecarei legislaturi.

cetateni italieni;

varsta minima 40 ani;

sa nu aiba calitatea de deputat sau senator.

  • In cazul constatarii legalitatii incriminarii si stabilirii vinovatiei Presedintelui, Curtea Constitutionala se pronunta printr-o decizie definitiva si irevocabila, fara posibilitatea exercitarii vreunei cai de atac.

Verificare:

Prezentati premisele si coordonatele istorice ale regimului parlamentar clasic.

Individualizati caracteristicile regimului parlamentar clasic.

Prezentati contextul politico - istoric al formarii sistemului administrativ german.

Individualizati structura sistemul politic si administrativ central din Germania cu evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia.

Organizarea si functionarea Parlamentului Germaniei federale.

Investitura, organizarea si functionarea Guvernului federal al Germaniei.

Locul si rolul Presedintelui federal in administratia de stat din Germania.

Premise istorice si politice ale regimului parlamentar democratic din Italia.

Sa se prezinte structura administratiei publice centrale din Italia cu evidentierea structurii de stat (unitar/federal), a modului de organizare si functionare ale acesteia;

Organizarea si functionarea Parlamentului italian.

Investitura, organizarea si functionarea Guvernului in Italia.

Locul si rolul Presedintelui Italiei in administratia de stat.







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




COMPETENTA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
EVALUAREA ACTIVELOR STATULUI
EVOLUTIA REGLEMENTARILOR PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE IN ROMANIA
SISTEME ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE IN STATE REPUBLICANE CU REGIM PARLAMENTAR (Unitate de analiza: Germania si Italia)
CONDITIILE ACTIUNII IN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV IN BAZA LEGII NR. 554/2004
STRATEGIA LOCALA PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTARII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITATI PUBLICE
CLASIFICAREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu